Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
,,A NATO Mare Nostrum” - De ce Rusia este tot mai interesată să-şi proiecteze puterea în Marea Baltică?
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Deși NATO menține în prezent un control ferm asupra Mării Baltice, capacitățile militare ale Rusiei în zonă rămân impresionante, putând oferi Moscovei opțiuni strategice neprevăzute în timpul unei crize. Într-un articol publicat în publicația franceză Challenges din 25 aprilie 2025, Vincent Lamigeon folosește imagini din satelit de la Maxar, analizate de Safran AI, pentru a oferi o analiză completă a forțelor navale, aeriene și hibride pe care Rusia le are în regiunea baltică, cu accent pe enclava Kaliningrad.
Flota rusă din Marea Baltică. Sursa foto: Jamestown.org.
Flota rusă din Marea Baltică. Sursa foto: Jamestown.org.

Marea Baltică, un ochi de apă relativ închis și puțin adânc situat în nordul Europei, a cunoscut o transformare radicală a semnificației sale strategice și geopolitice, în special în urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia și a aderării ulterioare a Finlandei și Suediei la NATO.

Cândva o frontieră între Est și Vest, Marea Baltică devine din ce în ce mai mult un spațiu dominat de NATO, ceea ce din punct de vedere al Rusiei reprezintă provocări semnificative și necesită o recalibrare a priorităților strategice. Pentru NATO, acest spațiu consolidează un flanc nordic crucial, în timp ce pentru Rusia, acesta riscă să devină o fundătură strategică, complicând proiectarea puterii.

Marea Baltică este un „lac NATO”, a precizat în februarie șefului Statului Major al Marinei franceze, amiralul Nicolas Vaujour. În 2023, Guillaume Lasconjarias, profesor la Universitatea Sorbona, se rezuma la a defini Marea Baltică ca „Mare Nostrum al NATO”, aminteşte publicația franceză Challenges.

De când Finlanda și Suedia au aderat la NATO în 2023 și, respectiv, 2024, raportul de forțe din Marea Baltică, deja foarte favorabil Alianței Nord Atlantice, s-a deteriorat în mod incontestabil pentru Rusia. O privire pe hartă este suficientă pentru a înțelege de ce.

Peisajul strategic al Mării Baltice a fost fundamental modificat de extinderea NATO. Toate statele riverane, cu excepția Rusiei, sunt acum membre ale Alianței - Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Danemarca, Germania, Suedia și Finlanda - Marea Baltică a devenit practic o mare internă a NATO. Această unificare fără precedent oferă acum NATO mai multe avantaje strategice.

Odată cu aderarea Finlandei la NATO în 2023 și a Suediei în 2024, Marea Baltică a devenit tot mai mult o zonă maritimă dominată de NATO. Accesul la această mare semi-închisă trece prin strâmtorile daneze Oresund, Great Belt și Little Belt, puncte strategice de blocaj pe care Copenhaga și Stockholm le-ar putea închide teoretic în caz de conflict.

Accesul Rusiei la Marea Baltică este în prezent limitat la două puncte vulnerabile: enclava militară Kaliningrad și orașul Sankt Petersburg. Golful Finlandei, care duce la Sankt Petersburg, ar putea fi blocat în urma unor misiuni navale de minare sau de interceptare submarină efectuate de Finlanda și Estonia. În ciuda acestei izolări strategice, Rusia menține capacități militare considerabile în regiune.

Baza navală de la Baltiysk, sediul Flotei Baltice, găzduiește o forță navală diversă și semnificativă. Analiza imaginilor din satelit identifică aproximativ cincisprezece nave de război ancorate acolo. Printre acestea se numără o corvetă din clasa Buyan-M, echipată cu rachete de croazieră Kalibr cu o rază de acțiune de peste 1 500 de kilometri, capabilă să lovească ținte strategice.

Un submarin convențional de atac din clasa Kilo, specializat în războiul submarin de coastă, este, de asemenea, prezent. Forța include două distrugătoare: o navă din clasa Sovremenny pentru războiul antinavă și o navă din clasa Udaloy pentru războiul antisubmarin, fiecare echipată cu rachete grele și sisteme avansate de detecție.

Două corvete multirol din clasa Steregushchiy sunt ancorate alături de mai multe fregate din clasa Krivak, destinate să protejeze convoaiele și instalațiile de coastă. În plus, trei nave de desant din clasa Dyugon, două nave de sprijin din clasa Kashtan și o navă de patrulare pentru spargerea gheții din clasa Ivan Papanin au baza în port.

Sankt Petersburg, o bază navală crucială și al doilea oraș ca mărime al Rusiei, este situat la extremitatea estică a Golfului Finlandei. Marea Baltică rămâne poarta principală, relativ directă și fără gheață a Rusiei către Oceanul Atlantic și rutele maritime globale din teritoriile sale nord-vestice.

 

Ramificări geopolitice: O regiune pregătită pentru confruntare

 

Având în vedere că NATO controlează în prezent în mod eficient ieșirile din Marea Baltică, desfășurările navale ale Rusiei și accesul la mapamond sunt supuse unui control mai atent și unei potențiale interdicții în perioade de tensiune ridicată. Experții militari au observat că importanța strategică a menținerii unui acces neîngrădit prin strâmtorile daneze a devenit și mai critică pentru Rusia.

Facilitățile de la Baltiysk sunt protejate cu măsuri de apărare consolidate, inclusiv două sisteme de apărare aeriană camuflate, probabil Pantsir-S1, și o barieră plutitoare concepută pentru a contracara dronele de suprafață la intrarea în port. Aceste măsuri vizează prevenirea atacurilor cu drone, o amenințare demonstrată la 7 aprilie 2024, când corveta cu rachete Serpukhov a fost grav avariată de o operațiune a serviciului ucrainean de informații GUR.

Capacitățile aeriene rusești din regiune rămân active. În Kaliningrad, baza aeriană Chkalovsk găzduiește aproximativ douăzeci de avioane de luptă multirol Su-27, capabile să execute misiuni de superioritate aeriană și de interceptare la distanță mare. De asemenea, baza găzduiește ocazional avioane cisternă Il-78M, care extind raza operațională a avioanelor de luptă și a bombardierelor rusești.

În 2022, Chkalovsk a găzduit temporar și aeronave MiG-31K înarmate cu rachete hipersonice Kinjal, capabile să lovească ținte aflate la peste 2 000 de kilometri distanță. Baza aeriană Chernyakhovsk, mai puțin activă, găzduiește totuși mai multe baterii de rachete sol-aer S-300 și S-400, asigurând o acoperire aeriană densă pentru enclavă.

Dincolo de Kaliningrad, Rusia se bazează pe instalațiile sale nordice din peninsula Kola pentru a menține o acoperire strategică deasupra Mării Baltice. Imaginile radar ale bazei aeriene Olenya relevă o mare concentrare de bombardiere strategice Tu-95. Aceste aeronave, capabile să transporte rachete de croazieră nucleare sau convenționale, efectuează în mod regulat zboruri demonstrative deasupra Mării Baltice.

Având în vedere aceste capacități, statele de pe coasta Mării Baltice sunt îngrijorate de faptul că eforturile de război hibrid în curs ale Rusiei - bruiajul GPS, sabotarea infrastructurii submarine și urmărirea pe radar a aeronavelor NATO - ar putea escalada într-un conflict deschis. Raportul general de forțe rămâne nefavorabil Rusiei, care are doar unul sau două submarine în Marea Baltică, față de aproximativ zece submarine ale NATO, și câteva zeci de avioane de luptă față de aproape 400 operate de membrii NATO.

Cu toate acestea, potrivit serviciilor de informații militare daneze, dacă ostilitățile din Ucraina ar înceta, Rusia și-ar putea reorienta resursele militare spre vest în doar șase luni, reprezentând o eventuală amenințare pentru un stat baltic sau încercând să modifice echilibrul regional prin forță.

Sunt luate în considerare mai multe scenarii posibile. Unul dintre acestea presupune cucerirea coridorului Suwalki, o fâșie strategică care leagă Kaliningrad de Belarus și separă statele baltice de restul NATO. Un alt scenariu prevede lansarea de către Rusia a unei operațiuni navale pentru cucerirea a trei insule strategice: Gotland (Suedia), Bornholm (Danemarca) și arhipelagul Åland (Finlanda). Controlul acestor insule ar permite desfășurarea de sisteme de rachete antinavă și antiaeriene, creând o zonă de negare care ar împiedica întăririle NATO.

Experții anticipează în general o utilizare continuă și potențial intensificată a tacticilor de război hibrid de către Rusia în regiunea baltică. Aceste tactici ar putea include atacuri cibernetice care vizează infrastructura critică, campanii de dezinformare menite să semene discordie în rândul aliaților NATO și operațiuni secrete menite să destabilizeze statele membre.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

„Momentul adevărului” pentru europeni: Șeful apărării din UE cere un plan de pace european, independent de cel propus de SUA
Rachetele Oreshnik din Belarus fac din baza de la Deveselu o țintă principală. Cum va răspunde NATO la amplasarea de rachete rusești la câteva sute de km de capitale europene
„Cimitirul” de fier vechi al Rusiei: De ce noile autorități siriene refuza să utilizeze tancurile „inutile” furnizate de ruşi
Sursă foto: US Army Facebook
EXCLUSIV
Ultimatum de la Washington: Statele Unite impun termenul limită 2027 pentru ca Europa să preia conducerea apărării NATO
O nouă forță militară de descurajare în Orientul Mijlociu: SUA pariază masiv pe dronele de atac ieftine pentru a contracara amenințările regionale
Noua strategie de securitate a SUA avertizează asupra „declinului civilizațional” al Europei și pune sub semnul întrebării viitorul NATO
Războiul din Ucraina şi „sindromul Tbilisi”: Un general rus de top critică „eșecul total” al serviciilor de informații și admite că Rusia a fost nepregătită
Analistul și expertul Dorin Popescu, directorul Asociației Mării Negre și fost diplomat român atât în Ucraina, cât și în Federația Rusă. Foto: Colaj DefenseRomania
EXCLUSIV
De ce războiul rus la granițele Europei e un proiect pe termen lung care va continua și după epoca Putin | Dorin Popescu, la Obiectiv EuroAtlantic
O pace „urâtă” la orizont: De ce sfârşitul războiului din Ucraina va avea un gust amar și ce ne spune „dușul rece” finlandez
Revelația unui general NATO: Cum a ajuns o forță minusculă de 2% a Ucrainei să provoace jumătate din toate pierderile armatei ruse
Marco Rubio susține că s-au făcut „progrese” către acordul de pace - dar spune că doar Vladimir Putin poate pune capăt războiului din Ucraina
„Condamnate din start”: Motivul pentru care discuțiile Statele Unite-Rusia nu pot opri războiul din Ucraina
Psihologia slăbiciunii în UE: Europa pică cu brio testul Ucraina pe care singură și l-a impus. Când va renunța Europa la strategia ei eșuată?
„Singuri în fața tăvălugului”. Scenariul militar testat de NATO la Cincu: Câte săptămâni ar trebui să reziste România fără americani
Alianța Ankara-Cairo: Cum remodelează Turcia și Egiptul echilibrul de securitate în Orientul Mijlociu
Încă o provocare rusească la frontiera cu Polonia: Apărarea antiaeriană poloneză a fost alertată din cauza unor avioane MiG-31 prezente în apropierea graniței
Sfârșitul iluziilor și „pacea de necesitate”. Are dreptate generalul ucrainean Valeri Zalujnîi când vorbește despre o victorie incompletă a Ucrainei?
Dincolo de mirajul celor 250 de avioane: De ce Ucraina trebuie să aleagă pragmatismul în fața ,,vitrinei occidentale'' de aeronave de luptă
Viktor Orban continuă să facă opinie separată în cadrul UE: După o vizită la Moscova, premierul ungar a spus că Ucraina trebuie să redevină o zonă tampon între NATO și Rusia
Tensiuni militare în Caraibe: SUA declară spațiul aerian venezuelean „închis” și mobilizează avioane F-35 împotriva regimului Maduro
Războiul din umbră al Rusiei se mută la Marea Baltică: De ce au devenit porturile germane noua țintă predilectă a spionajului rusesc
Avem dovada (Foto/Video): Ucraina a deschis oficial vânătoarea „flotei fantomă” în Marea Neagră. Imaginile care arată cum dronele Sea Baby au lovit petrolierele Rusiei
Dezinfectarea unui siloz de rachete aflat lângă orașul Derazhnya din centrul Ucrainei, 23 octombrie 1996. Sursa foto: Arhiva Radio Free Europe/AFP.
EXCLUSIV
Cum plătește Ucraina prețul naivității din 1994: A dat stocul de arme nucleare pe o bucată de hârtie, iar acum i se cere o amputare teritorială
Cum să supraviețuiești lângă Rusia: Estonia rescrie programa școlară și transformă pilotajul dronelor într-o competență vitală de apărare națională
Umilința scutului antiaerian rusesc: Dronele ucrainene au spulberat sistemele Buk și Tor, vitale pentru Kremlin. De ce devine Rusia vulnerabilă în propriul teritoriu
Mitul „Sarmat” s-a prăbușit din nou (FOTO/VIDEO): Eșecul catastrofal de la poligonul rusesc Yasny dovedește că șantajul nuclear al Rusiei nu are acoperire tehnică
Putin, odă pentru Orban care provoacă frisoane: Relațiile bilaterale, cele mai bune din istorie. Între timp, România vrea Lynx jumătate "made in Hungary"
Căderea lui Andrii Yermak: Când lupta anticorupție lovește chiar în mâna dreaptă a lui Zelenski, în cel mai vulnerabil moment al războiului
Ukrainian Army. Photo credit: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Mai există Ucraina ca stat pentru Statele Unite sau a rămas doar un teritoriu de negociat: Cum s-a ajuns la amputarea teritoriilor ucrainene de dragul Rusiei?
Cercul de foc din Caraibe se strânge: Cum transformă Statele Unite lupta antidrog într-un asediu tăcut la adresa Venezuelei

Ştiri Recomandate

Enigma Oreshnik în Belarus: De ce a ascuns Rusia lansatorul rachetei la ceremonia oficială de pe aerodromul Krichev-6 (FOTO/VIDEO)
Avioane Craiova se apără și le răspunde „experților” care au acuzat că IAR-99 Șoim nu pot zbura pe ceață. Un nou termen avansat pentru livrarea avioanelor
Trump anunță că SUA sunt gata redeschidă negocierile cu Turcia pentru F-35. De ce însă decizia va fi greu de implementat și va întâmpina rezistență
Încă trei F-16 Block 70 Viper au aterizat cu succes. Câte F-uri mai așteaptă Slovacia pentru a finaliza programul și când își va apăra singură spațiul aerian
Anihilarea „cuibului” de Shahed (VIDEO): Atacul masiv asupra bazei din Donețk forțează Rusia să își reevalueze întregul lanț de aprovizionare cu drone
Contract gigant pentru încă 25 de avioane F-15IA. Versiunea IA e adaptată cerințelor tehnice și operaționale ale Israelului
Testarea detașamentului Carpathian Vipers care vor asigura misiuni de Poliție Aeriană în Lituania, cu patru avioane F-16 Fighting Falcon. Photo: Ion Săvescu via ROAF
EXCLUSIV
Rolul României în reconstrucția Ucrainei și infrastructura bazelor militare din România | Cătălin Podaru, CEO Leviatan Group, la DefenseRomania
Medvedev lovește din nou: „Doamna cu coasa” îi suflă în ceafă ticălosului de Zelenski care va fi expus la St. Petersburg
Polonia crede că un acord de pace în Ucraina e posibil în următoarele săptămâni. Mingea e în terenul Rusiei
Dincolo de Marea Neagră: Ucraina își extinde războiul asimetric în apele interioare ale Rusiei cu noua dronă „Barracuda” (VIDEO)
Mocnește un nou război la finalul anului în Golf? Arabia Saudită a atacat Yemenul, acuzând Emiratele Arabe Unite de alimentarea războiului civil
Taiwanul răspunde și blochează tactic avioanele chineze: F-16 Viper ale Taiwanului au luat „în vizor” avioanele J-16 ale Chinei în timpul blocadei simulate de Beijing
Premieră mondială în aviație: Dronele Kizilelma au executat primul zbor în formație complet autonom (VIDEO)
După ce Olanda ne-a donat 18 avioane F-16 și a pus umărul la ridicarea în timp record a Centrului de pregătire pentru F-16, premierul olandez vizitează baza de la Câmpia Turzii
Rușii nu dau semne că-i interesează discuțiile de pace privind Ucraina: Comandanții i-au prezentat lui Putin raporturi triumfaliste privind iminenta victorie pe front
SUA schimbă radical strategia și trec la generația a 5-a de tancuri, îngropând definitiv programul SEPv4: Viitorul Abrams nu mai este doar o simplă actualizare
Atac sub steag fals? Putin i s-a plâns lui Trump că Ucraina a încercat să-i atace reședința iar astfel poziția Rusiei privind pacea va fi revizuită. Kievul neagă vehement presupusul atac
Câte avioane a primit Rusia în 2025? De la Su-34, „calul de bătaie”, la modernul Su-35 și până la „perla rară” Su-57
Iranul a lansat trei sateliți de pe teritoriul Rusiei. Trei motive pentru operațiunea iranienilor, care stârnesc îngrijorare în Israel
Zelenski a anunțat că e gata să se întâlnească cu Vladimir Putin
Navă comercială sau de război? China transformă un cargou civil într-un „Arsenal Ship” cu 60 de rachete, sub ochii tuturor (FOTO/VIDEO)
Rusia răspunde cu aceeași monedă: Un avion ucrainean An-26, distrus de o dronă kamikaze (Video). Și alte ținte au fost lovite la sute de km în spatele liniilor ucrainene
Intră în serviciu Sigma 155 Roem, primul obuzier complet automatizat din lume. După patru decenii Israelul spune „adio” obuzierelor americane M109
Coaliția de Voință se reunește la Paris pentru a finaliza garanțiile de securitate europene oferite Ucrainei după întâlnirea dintre Trump și Zelenski
Discuții de pace în Florida. Trump și Zelenski: Suntem de acord în privința a aproape 95% dintre punctele planului de pace în 20 de puncte
EAU își închid ușa la F-35 după demonstrația în premieră a Chinei în regiune. Avioane J-10 au zburat alături de Mirage de producție franceză. „Restricții” la F-16
Rușii au primit o nouă lovitură dureroasă: Brigada 14 a GRU, decimată de un atac cu drone ucrainene
Londra și Berlinul pariază pe super-mobilitate: Obuziere RCH 155 care trag din mers; tunul de 155 mm e montat pe vehicule blindate BOXER
Rusia amenința voalat, încă din 2008, că va rupe Ucraina. Ce au discutat Bush și Putin, imediat după summitul NATO de la București?
Belgradul nu va privi cu ochi buni inițiativa: Trei state din Balcani vor co-produce vehiculul blindat SHOTA
Risc de coliziune între Turcia și Israel: Sistemele turcești, dislocate pentru a „bloca” avioanele F-16 și F-35 israeliene care zburdă pe cerul Siriei
Tot ce știm despre noua „clasă Trump” de nave, inclusiv caracteristici: Un moft sau o nevoie a SUA? Viitorul e deja sumbru pentru USS Defiant, prima navă din clasă
pixel