Academia Română spune că autorii acestor manifestări se plasează astfel ''în sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave ţării noastre şi care se situează în afara normelor şi valorilor unanim acceptate în comunitatea ştiinţifică''.
"Recentele evenimente din jurul proiectului de infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită Extreme Light Infrastructure (ELI) ne determină să luăm act cu îngrijorare de presiunile mediatice şi politice asupra pilonului românesc al acestei infrastructuri - ELI-Nuclear Physics (ELI-NP). Acestea aduc gravă atingere valorilor şi scopurilor promovate prin implementarea acestuia în România şi pot pune sub semnul întrebării eforturile făcute de toţi cei implicaţi pentru crearea şi consolidarea unui Spaţiu Comun al Cercetării în Europa", se arată într-un punct de vedere al Biroului Prezidiului Academiei Române privind situaţia creată în jurul pilonului românesc al infrastructurii ELI-NP.
Potrivit sursei citate, demersul amintit "se situează în afara normelor şi valorilor unanim acceptate în comunitatea ştiinţifică".
"Urmărind îndeaproape cu satisfacţie deosebită succesul şi realizările ELI-NP, apreciate de actori importanţi în domeniul cercetării ştiinţifice mondiale, Biroul Prezidiului Academiei Române nu poate rămâne indiferent la acţiunile concertate de discreditare a României, Centrului ELI-NP şi conducerii instituţiei care a asigurat construcţia acestui centru. Dezavuăm cu tărie astfel de manifestări, a căror virulenţă şi lipsă de etică nu pot decât să plaseze autorii acestora în sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave României şi care se situează în afara normelor şi valorilor unanim acceptate în comunitatea ştiinţifică", precizează Academia Română.
Reprezentanţii Academiei amintesc că Proiectul ELI a fost propunerea Franţei, la iniţiativa profesorului Gerard Mourou, laureatul Nobel pentru Fizică în 2018, pentru prima Foaie de parcurs a Forumului Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare (eng. ESFRI) din anul 2006.
"Până în anul 2009, cu sprijinul Comisiei Europene, organizaţii de cercetare din 13 ţări - Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Cehă, Ungaria, România, Spania, Portugalia, Bulgaria, Grecia, Lituania, Polonia - au realizat un parteneriat pentru a pregăti implementarea şi a oferi soluţii de rezolvare a problemelor ştiinţifice, tehnologice, financiare şi legale pe care un proiect de o asemenea noutate şi anvergură le-ar putea întâmpina. Pe baza soluţiilor şi recomandărilor acestui proiect, în decembrie 2009, trei ţări noi membre ale UE - Republica Cehă, Ungaria şi România - în cadrul Consiliului Competitivitate şi-au asumat găzduirea şi construirea, din fonduri structurale, a celor trei piloni ai infrastructurii de cercetare distribuite ELI", precizează sursa citată.
Potrivit Agerpres, începând cu anul 2010, ELI-NP, împreună cu celelalte două componente din Ungaria (ELI-ALPS) şi Cehia (ELI-Beamlines), alături de organizaţii reprezentative de cercetare din Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie, a constituit un parteneriat având personalitate juridică, ELI-Delivery Consortium (ELI-DC), în scopul operării şi utilizării infrastructurii ELI, după finalizarea implementării celor trei proiecte, sub forma unui ELI-ERIC.
Amintim că Ungaria și Cehia, care fac parte alături de țara noastră din proiectul paneuropean Extreme Light Infrastructure (ELI), au depus o cerere de formare a unui nou consorțiu fără România.
ERIC este, conform legislaţiei europene, un consorţiu european pentru o infrastructură de cercetare având personalitate juridică, iar ca acţionari are state membre UE sau asociate, care se obligă să finanţeze accesul comunităţii ştiinţifice la utilizarea infrastructurii, principalele beneficii ale acestei forme de organizare fiind scutirea de TVA a cheltuielilor pentru operarea infrastructurii şi adoptarea propriilor reguli şi proceduri de achiziţie pentru bunurile şi serviciile necesare funcţionării infrastructurii.
ELI-NP, a cărui construcţie la Măgurele a început în anul 2012, după obţinerea aprobărilor necesare din partea autorităţilor naţionale şi Comisiei Europene, instituţia gazdă şi responsabilă fiind Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară - Horia Hulubei (IFIN-HH), reprezintă o investiţie a României din fonduri structurale şi fonduri de la bugetul de stat, în valoare de 310 milioane euro, subliniază sursa citată.
Potrivit Academiei, Centrul ELI-NP construit la Măgurele de către echipa condusă de academicianul Nicolae-Victor Zamfir "este pentru noi toţi o dovadă a capacităţii României de a realiza proiecte de excelenţă şi de a fi un partener respectat în cercetarea ştiinţifică la frontiera cunoaşterii''. Prin ELI-NP se demonstrează, încă o dată, că cercetarea românească are capabilitatea să-şi exploateze potenţialul şi educaţia deosebite şi să fie un model inspiraţional pentru tânăra generaţie şi pentru societate", precizează sursa citată.
"Ne exprimăm convingerea că demersul nostru va avea ecoul potrivit în rândul societăţii şi la nivelul autorităţilor româneşti şi că astfel de acţiuni nu îşi vor mai găsi locul în Europa", se mai arată în punctul de vedere al Biroului Prezidiului Academiei Române.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria sa securitate - este concluzia pe care o știau deja liderii europeni, dar care va fi pusă în aplicare mult mai rapid.
Kamala Harris l-a sunat pe Donald Trump pentru a-l felicita pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale, potrivit unui consilier al candidatei democrate, transmit France Presse şi EFE.
Oficialii europeni s-au grăbit să-l felicite pe Donald Trump după victoria sa în cursa pentru Casa Albă.
Rusia ar putea intensifica utilizarea unor metode neconvenționale de sabotaj și intimidare împotriva infrastructurii critice și a aliaților NATO, pe fondul conflictului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice cu Occidentul.
Rusia a denunţat marţi alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, pe care le-a calificat drept incorecte pentru că, potrivit Kremlinului, cetățenii moldoveni din Rusia nu a putut vota.
Povestea incursiunii avionului chinez de spionaj în spațiul aerian nipon este departe de a se încheia și pare că ia o turnură spre escaladare.
Ucraina nu se va opune în cazul în care Qatarul sau orice altă țară ar încerca să negocieze un acord privind securitatea energetică, cu ajutorul discuțiilor purtate separat cu Rusia și Ucraina. Deocamdată, nu există un astfel de acord, a declarat șeful Biroului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, potrivit Reuters.
Timp de 15 ore și jumătate, aproape 100 de drone explozive au bântuit Ucraina de la est la vest și de la nord la sud ajungând până în regiunile Hmelnitsky și Odesa.
Ministerul rus de Externe a redenumit structura care se ocupă de temele europene în Departamentul Probleme Europene (Департамент европейских проблем/Departament Evropeiskih Problem).
Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a venit cu un mesaj de felicitare și mulțumire adresat cetățenilor statului pentru votul acordat în cadrul celui de-al doilea tur al scrutinului prezidențial. „Moldova, ești învingătoare! Azi, dragi moldoveni, ați trecut o lecție de democrație, demnă de a fi scrisă în manuale de istorie. Azi, voi, ați salvat Moldova!”, a declarat Sandu în cadrul unei conferințe de presă.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a furnizat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Candidatul democrat din SUA la președinție Kamala Harris l-a depășit pe republicanul Donald Trump în Iowa, alegătoarele fiind probabil responsabile pentru o schimbare într-un stat câștigat cu ușurință de Trump în 2016 și 2020, potrivit unui nou sondaj Des Moines Register/Mediacom Iowa, publicat sâmbătă. Stafful de campanie al lui Trump a spus că sondajul nu reflectă situația electorală din Iowa.
Toate secţiile de votare constituite pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova s-au deschis duminică la ora 7:00, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Compania belgiană THALES Belgium a semnat un Memorandum de Cooperare cu o întreprindere de apărare ucraineană.
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat, joi, pe rețeaua X, că Polonia a început construcția de fortificații la granița cu regiunea Kaliningrad a Rusiei.
Uniunea Europeană ar putea avea propria agenție de spionaj, pentru a putea răspunde coordonat la amenințările cu care se confruntă blocul european.
Coreea de Nord a efectuat lansarea de probă a unei rachete balistice intercontinentale.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat marți că Uniunea Europeană încearcă să-i submineze guvernul și să-l înlocuiască cu o administrație mai conformistă la Budapesta.
Autoritățile ruse sunt scandalizate de acțiunile Washingtonului, acuzat de încălcarea libertății presei.
Premierul Slovaciei, Robert Fico (Fițo), a acordat un interviu propagandistei Skabeyeva și a declarat că „ar fi onorat” să vină la Moscova în 2025 pentru a participa la sărbătorirea Zilei Victoriei Ruse.
Grupul de țări din Europa Centrală prietenoase cu Rusia s-ar putea extinde pentru a include Republica Cehă odată cu revenirea lui Andrej Babiš la conducerea guvernului. Potrivit serverului Politico, extinderea în continuare a blocului, care include acum Ungaria și Slovacia, va reprezenta o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.
Un atac cu dronă care a distrus Universitatea Forțelor Speciale Ruse a din orașul cecen Gudermes pe 29 octombrie ar fi putut fi lansat din republicile limitrofe ale Rusiei din Caucazul de Nord, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru Kyiv Independent.
Comisia Electorală Centrală din Georgia va renumăra voturile în aproximativ 14% din secțiile de votare, după alegerile parlamentare contestate de opoziție.
Recent, Departamentul de Stat al SUA a impus noi sancțiuni împotriva unui șef al Forțelor Armate sudaneze, Mirghani Idris Suleiman, responsabil cu achiziționarea de arme.
Proiectul de lege care reglementează doborârea dronelor care trec ilegal frontiera României a fost pus azi în transparență decizională. Avem practic cale liberă după adoptare pentru a doborî dronele rusești care violează spațiul aerian al României.
Premierul ungar Viktor Orban merge în Georgia în perioada 28-29 octombrie.
În cadrul unui interviu acordat ziarului britanic The Sunday Times, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat, pe 27.10.2024, că sistemul de fortificații defensive “Scutul de Est” construit la granița cu Rusia și Belarus ar putea fi considerat o nouă versiune a “Cortinei de Fier”.
Partidul bulgar de centru-dreapta GERB a câștigat alegerile parlamentare, în timp ce social-democrații de opoziție sunt aproape de victoria electorală în Lituania. Georgia se apropie tot mai mult de Moscova, după ce ”Visul Georgian” a câștigat alegerile cu 53%.
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a făcut duminică un apel către cetățeni să participe luni seara la un protest față de rezultatele controversate ale alegerilor parlamentare de sâmbătă, după ce Comisia Electorală a anunțat victoria partidului aflat la guvernare, Visul Georgian, informează Agerpres și Reuters.
”Triunghiul de la Weimar” a fost revitalizat după agresiunea rusă din Ucraina și joacă un rol important în actualul context de securitate - cu Rusia care încearcă să destabilizeze Europa prin orice mijloace.
Israel Aerospace Industries (IAI) a oferit Slovaciei șase baterii complet echipate ale sistemului antirachetă și de apărare aeriană Barak. Fiecare set al sistemului Barak este format dintr-un centru de control al focului și trei lansatoare capabile să transporte câte opt rachete.
Ucrainenii consideră că amenințările zilnice ale Federației Ruse cu atacuri nucleare sunt de fapt o sperietoare a regimului lui Vladimir Putin și, în realitate, doctrina militară rusă a fost încălcată de nenumărate ori de Ucraina fără ca ocupantul să apeleze la arme nucleare, așa cum prevede de fapt aceasta.
După mai bine de un an de bombardamente transfrontaliere și două luni de război deschis între Israel și mișcarea libaneză Hezbollah, un acord de încetare a focului anunțat de președintele american Joe Biden a intrat în vigoare miercuri, la ora locală 04:00 . Ambele părți au efectuat lovituri asupra țintelor inamice cu câteva ore înainte, dar ulterior s-au abținut să mai efectueze alte lovituri.
Grecia va renunța la sistemele antiaeriene rusești S-300, dar nu le va trimite în Ucraina, ci în Caucazul de Sud.
Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult pentru a concura cu cheltuielile de apărare ale Rusiei, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, relatează Agerpres, AFP şi DPA.
Subfinanțarea cronică a Forțelor Armate nu s-a regăsit doar în România. În ciuda achizițiilor de tehnică militară modernă, majoritatea statelor europene încă suferă la capitolul numărul de personal.
Germania încearcă să găsească doritori pentru a se înrola, Grecia se luptă să oprească hemoragia de personal din Marina militară (ai cărei ofițeri pleacă în flota comercială, primind salarii de câteva ori mai mari), iar în Franța - deși a fost implementat un serviciu militar voluntar „soft”, tinerii preferă sectorul privat din cauza condițiilor și salariilor mai bune.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut, pe 26.11.2024, că, în ultimele trei zile, Forțele Armate ale Ucrainei au lovit de două ori ținte din regiunea Kursk, folosind rachete occidentale cu rază lungă de acțiune transferate Kievului.
Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat, pe 25 noiembrie, o rezoluție privind ajutorul acordat Ucrainei, în care solicită statelor Alianței să furnizeze armament Ucrainei, inclusiv ”rachete cu rază medie de acțiune”.
Rusia a expulzat astăzi un diplomat britanic pe care l-a acuzat de spionaj și de furnizare de informații false la intrarea în țară, anunță TASS, care o citează pe Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.
Statele Unite au lovit marţi în Siria un "depozit de arme" aparţinând unui grup "sprijinit de Iran", a anunţat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), notează Agerpres și AFP.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat marţi că, în cazul în care Occidentul ar furniza arme nucleare Ucrainei, atunci Moscova ar putea considera un astfel de transfer ca echivalând cu un atac asupra Rusiei, oferind temei pentru o ripostă nucleară, informează Agerpres și Reuters.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Surse din cadrul Pentagonului au informat că bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress desfășurate în Europa aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au luat parte la exerciții executate în statele baltice, lovind pentru prima dată ținte de la sol din această regiune.
Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a declarat în cadrul Forumului internațional de securitate de la Halifax că Ucraina are nevoie de investiții mai mari în capacitățile sale de producție militară, nu de trupe străine pe câmpul de luptă. Intr-un interviu acordat The Hill, Pevkur a subliniat că Ucraina își poate gestiona apărarea în mod eficient dacă i se furnizează resursele necesare. „Din câte știu eu, ucrainenii se pot descurca cu toate acestea, atunci când le putem furniza tot ceea ce au nevoie pentru a lupta cu Rusia”, a declarat Pevkur.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat în prima sa zi de mandat că va semna un ordin executiv prin care va impune un tarif de 25% pentru toate mărfurile din Mexic și Canada, precum și un tarif suplimentar de 10% pentru produsele produse în China.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care sprijină grupările teroriste Hamas şi Hezbollah în lupta lor împotriva Israelului în Fâşia Gaza şi Liban, a declarat că ar trebui emise pedepse cu moartea pentru liderii israelieni, nu mandate de arestare, relatează Agerpres șo Reuters.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
![Joint Air-to-Surface Standoff Missile-Extended Range [JASSM-ER] este o rachetă ghidată cu precizie, avansată, cu rază lungă de acțiune, dezvoltată de Lockheed Martin.](https://media.defenseromania.ro/image/202406/w322h220/agm-158b-2_jassm_69188600.jpg "Joint Air-to-Surface Standoff Missile-Extended Range [JASSM-ER] este o rachetă ghidată cu precizie, avansată, cu rază lungă de acțiune, dezvoltată de Lockheed Martin.")
Statele Unite sunt aproape de un acord pentru a furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune JASSM. Însă Kievul va trebui să aștepte câteva luni pentru ca SUA să rezolve problemele tehnice înainte de orice livrare, relatează Reuters.
Ziarul britanic Financial Times a relatat că armata rusă a reușit cu ajutorul grupării Houthi să recruteze sute de bărbați yemeniți printr-o "operațiune de înșelătorie", pentru a-i trimite ulterior pe frontul din Ucraina.
În septembrie 2024, ca parte a unuia dintre pachetele sale de ajutor militar, Suedia a oferit Ucrainei componente pentru avioanele JAS 39 Gripen, suficiente pentru deservirea a 14 aeronave de acest tip. Cu toate acestea, livrarea efectivă a Gripen către Forțele Armate Ucrainene urmează să aibă loc ceva mai târziu. Ministrul suedez al apărării, Paul Johnson, a declarat acest lucru în timpul conferinței sale de presă comune cu ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, la 22 noiembrie 2024, relatează publicaţia Janes.
Inginerii britanici au demonstrat cu succes primul submarin autonom de mari dimensiuni, cu aplicabilitate militară.
Şeful Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a îndemnat luni companiile să fie pregătite pentru un scenariu de război şi să îşi adapteze în consecinţă liniile de producţie şi distribuţie pentru a fi mai puţin vulnerabile la eventualul şantaj din partea unor ţări precum Rusia şi China.
Candidatul independent Călin Georgescu a obţinut 22.93% din voturi la la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Elena Lasconi are 19,17% și îl depășește pe Marcel Ciolacu (19,16%), arată datele publicate, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea a 99,9% din procesele verbale din ţară şi străinătate.
Pe 21 noiembrie, Vladimir Putin a anunțat că Rusia a lansat un nou tip de rachetă într-un atac asupra Ucrainei, o demonstrație de putere militară menită să descurajeze aliații Kievului de la orice sprijin suplimentar împotriva invaziei sale la scară largă. „În prezent, nu există nicio modalitate de a contracara această armă. Rachetele atacă țintele cu o viteză de 10 Mach, adică 2,5-3 km pe secundă”, a spus atunci Putin. „Suntem pregătiți pentru orice evoluție. Dacă cineva încă se mai îndoiește de acest lucru, nu ar trebui. Va exista întotdeauna un răspuns”.
