Potrivit The Jerusalem Post, recent, Iranul ar fi cerut Rusiei furnizarea sistemului de apărare antiaeriană S-400. Cotidianul precizează că, deși Rusia nu a confirmat oficial informația, sistemul ar putea deveni operațional în Iran la aproximativ doi ani de la livrare.
Perspectiva unei astfel de achiziții de către Iran a generat reale îngrijorări în rândul oficialilor din SUA și Israel. Bloomberg a citat reprezentanți din aceste țări, care, sub protecția anonimatului, au declarat că în acest caz foarte probabil se va accelera o decizie cu privire la un posibil atac israelian asupra Iranului.
În plus, premierul israelian Benjamin Netanyahu a evocat săptămâna trecută posibilitatea unei lovituri asupra Iranului: „Cu cât așteptăm mai mult, cu atât mai greu devine. Am așteptat foarte mult. Vă pot spune că voi face tot ce îmi stă în putere pentru a împiedica Iranul să dobândească arme nucleare”, a declarat acesta la o conferință de securitate la Tel Aviv.
Iranul operează deja sistemele rusești de apărare aeriană S-300, iar ambasadorul rus în Iran a sugerat încă din 2020 că S-400 „ar putea fi” livrat Iranului.
Iranul însă a susținut că n-ar avea nevoie de sistemul rusesc întrucât și-a dezvoltat deja propriul sistem similar de apărare antiaeriană, Bavar-373, despre care susține că este o versiune internă a S-400. În noiembrie 2022, iranienii au anunțat că o versiune modernizată Bavar-373 a atins o rază de descoperire a țintelor de 450 de kilometri și o rază de urmărire a acestora de 400 de kilometri.
În ceea ce privește achiziția de S-400, mai mulți analiști militari regionali și-au exprimat scepticismul. Se consideră că, având în vedere modul în care sistemele S-300 aduse de Rusia Siria și-au dovedit ineficiența în descurajarea acțiunilor aeriene israeliene, pare improbabil ca S-400 să fie dislocat în Iran. În plus, în actualele condiții generate de invazia Rusiei în Ucraina, orice achiziție de S-400 ar dura o perioadă prea mare de timp până la finalizare.
Cu toate acestea, percepția în Israel este că intensificarea din ultima perioadă a relațiilor ruso-iraniene ar putea determina accelerarea unei astfel de livrări, iar dacă sistemul de apărare antiaeriană S-400 ajunge la Teheran în acest an, va deveni operațional până în 2025.
Întrebat dacă prezența S-400 în țara sa poate complica situația pentru Israel, expertul militar iranian Patarames a declarat pentru EurAsian Times: „Iranul se află în pragul realizării capabilității nucleare. Dacă Israelul consideră că merită un conflict pentru a preveni asta, ar putea să o facă. Sfârșitul unui astfel de conflict ar fi ca Iranul să atace ținte vitale israeliene, iar Israelul să răspundă cu aproximativ 3-4 lovituri nucleare asupra facilităților nucleare ale Iranului. Deci, nu. S-400 nu ar fi un motiv ca ei să atace Iranul.”
Liderii israelieni și experții militari consideră însă programul nuclear al Iranului și dezvoltarea potențială a armelor nucleare de către Teheran drept cea mai mare amenințare de securitate cu care se confruntă țara lor. Aceste îngrijorări au crescut semnificativ după ce observatorii străini au descoperit recent uraniu îmbogățit la 84% puritate, foarte aproape nivelul necesar pentru armele nucleare, de 90%.
Potrivit unui înalt oficial israelian și a unui fost înalt oficial american, Iranul va avea suficient uraniu îmbogățit pentru a produce zece bombe până la sfârșitul anului 2023. În consecință, se așteaptă ca apelurile la lovituri asupra facilităților iraniene să devină mai puternice în viitorul apropiat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Aeronave de luptă de generația a cincea, F-22 Raptor, ale Aviaței SUA au fost dislocate la baza aeriană Amari din Estonia, la aproximativ 200 de km de spațiul aerian al Rusiei.
Centrul Național pentru Conducerea Apărării Federației Ruse a anunțat că, pe 15.05.2023, un avion de vânătoare Su-27 din compunerea forțelor de serviciu pentru apărarea antiaeriană ale Flotei din Marea Baltică a interceptat un avion P-3C Orion aparținând Forțelor Navale ale Germaniei și o aeronavă Atlantic-2 din cadrul Forțelor Navale ale Franței deasupra acvatoriului Mării Baltice.
În această vară, piloții ucraineni vor urma un curs de zbor de bază în Marea Britanie, pentru a adapta programele actuale de pregătire la nevoile ucrainene. Acest lucru a fost anunțat de prim-ministrul britanic Rishi Sunak în timpul unei întâlniri cu Volodimir Zelenski la Londra.
Ziua de 13 mai a fost cu ghinion pentru Forțele Aeriene ale Federației Ruse, care au primit o lovitură neașteptată: au pierdut 2 elicoptere militare și două avioane de luptă Su-34 și Su-35, cele mai moderne avioane militare aflate în dotarea armatei ruse (exceptând, bineînțeles, cele câteva unități de Su-57, prezentat de Rusia ca avion de generația a cincea, dar care nu a fost utilizat până acum în apropiere de linia frontului din Ucraina).
Potrivit publicației norvegiene The Barents Observer, Rusia a redislocat în nordul țării un număr mare de bombardiere strategice, capabile să poarte arme nucleare.
Forțele pentru Operații speciale ale Rusiei (Spetsnaz) urmează să fie dotate cu avioane de luptă, dar și elicoptere în încercarea de a face diferența pe frontul ucrainean.
Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a anunțat, pe 14.05.2023, că Statele Unite au înregistrat și urmărit zborurile a șase aeronave militare rusești, care au fost efectuate vineri în apropierea și în Zona de Identificare a Apărării Aeriene din Alaska (ADIZ).
Pe 15 mai 2023 România retrage oficial din serviciu bătrânele MiG-21 LanceR, avioane a căror resursă a fost prelungită la nesfârșit.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 13.05.2023, citând surse aparținând serviciilor de urgență, că un avion de vânătoare și bombardament de tip Su-34 s-a prăbușit în Regiunea Bryansk.
CNN anunță care era de fapt ținta rachetei hipersonice Kinzhal: Un sistem american Patriot, care de fapt a reușit doborârea acesteia.
Interceptarea și doborârea unei rachete hipersonice rusești de tip Kinzhal de către un sistem de producție american antiaerian Patriot în Ucraina confirmă din nou faptul că nu există tehnică infailibilă.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 12.05.2023, că un elicopter militar de tip Mi-28 s-a prăbușit în raionul Dzhankoy din Peninsula Crimeea, în timpul executării unui zbor de antrenament.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 12.05.2023, că două bombardiere strategice Tu-95MS au efectuat un zbor planificat, cu durata de 13 ore, deasupra apelor neutre ale Mării Chukotka.
Potrivit conturilor de monitorizare a aviației de pe Twitter și Telegram, pe 11.05.2023, un avion de cercetare de tip Beechcraft King Air 350 aparținând Forțelor Aeriene ale Franței a efectuat un zbor specific în zona litoralului românesc și deasupra Mării Negre.
Faptul că o rachetă lansată de Rusia asupra Ucrainei a intrat mult în spaţiul aerian al Poloniei, ţară membră NATO, în urmă cu șase luni, iar resturile acesteia au fost găsită abia la sfârșitul lunii aprilie, a generat o serie de tensiuni la Varşovia. Informația potrivit căreia a fost vorba de o rachetă de croazieră lansată de aviația strategică rusă care a căzut în Polonia, în apropierea orașului Bydgoszcz, a fost confirmată oficial de Ministrul polonez al Apărării.
Ministerul Apărării din Rusia a negat joi doborârea unei rachete hipersonice Kinzhal/Kinjal, anunţată la începutul lunii mai, în Ucraina, şi susține că sistemele antirachetă occidentale nu sunt capabile să oprească acest tip de proiectil, transmite EFE.
Federația Rusă continuă să-și extindă controlul asupra sectorului de apărare din Belarus și iată că este foarte aproape de a produce acolo celebrele drone iraniene Shahed-131/136.
Ministrul suedez al apărării, Paul Jonson, a declarat pentru postul local de televiziune SVT că țara sa nu are "avioane JAS 39 Gripen în plus" care să poată fi "trimise în Ucraina aici și acum". Prin urmare, a spus el, Ministerul suedez al Apărării nu intenționează să transfere avioanele de luptă către forțele armate ucrainene, ci preferă să se concentreze pe întreținerea armelor deja transferate și pe instruirea militarilor ucraineni.
România a făcut primii pași oficiali către F-35 Lightning II, după ce la începutul lunii aprilie Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat ”concepției de realizare a capabilității operaționale de apărare aeriană cu avioane multirol de generația a V-a”. Se naște însă marea întrebare: Câte avioane F-35 ne vom putea permite?
În cadrul unui interviu acordat postului național de radio, președintele ceh, Petr Pavel, a declarat, pe 10.05.2023, că Republica Cehă va preda Ucrainei două complexe de apărare antiaeriană de tip KUB și rachetele aferente pentru acestea. Șeful statului ceh a precizat că este, de asemenea, oportun să se analizeze problema donării către Ucraina a unor avioane de luptă L-159 de producție cehă. După cum a spus acesta, Republica Cehă a furnizat deja Ucrainei aproximativ o sută de tancuri și un număr similar de transportoare blindate.
Obiectul militar găsit într-o pădure poloneză în aprilie a fost o rachetă rusească Kh-55, relatează Reuters, care citează publicațiile poloneze RMF FM și Polsat News.
În ultimele 24 de ore, au avut loc mai multe misiuni de culegere de informaţii şi supraveghere aeriană deasupra Mării Negre. Recent, serviciul Flightradar24 a observat o activitate destul de neobișnuită a dronei RQ-4B Global Hawk a Forțelor Aeriene ale SUA în spaţiul aerian de deasupra Mării Negre. Astfel, la începutul zilei de ieri, o dronă RQ-4B Global Hawk a U.S. Air Force, care operează din Sicilia, a fost activă în mod deosebit în apropiere de largul coastelor rusești, nu departe de orașele Soci și Novorossiysk.
Toate cele patru sisteme de apărare antiaeriene și antirachetă cu rază lungă de acțiune de tip Patriot au ajuns în dotarea Armatei României.
Sursele de monitorizare a aviației de pe Twitter și Telegram au semnalat faptul că, pe 09.05.2023, mijloace de cercetare aeriană din SUA, Marea Britanie și Italia au îndeplinit misiuni specifice în zona Mării Negre. În regiune s-au aflat o dronă RQ-4B, un avion de cercetare RC-135W, precum și un avion Gufstream E.550. De asemenea, în Delta Dunării, a evoluat și un avion de patrulare antisubmarin P-8A.
Luni, 15 mai, vor avea loc ultimele zboruri cu aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forțelor Aeriene Române, acestea urmând a fi scoase din serviciu. Și, într-o ultimă misiune, toate drumurile vor duce la Bacău.
Potrivit unor surse de informații ucrainene, pe 09.05.2023, în Marea Neagră se aflau 14 nave rusești. Patru dintre acestea sunt purtătoare de rachete de croazieră de tip Kalibr și ar putea pregăti un nou atac asupra unor ținte terestre de pe teritoriul Ucrainei.
Guvernul olandez, împreună cu partenerii săi, ia în considerare posibilitatea de a furniza Ucrainei avioane de luptă F-16, a precizat premierul Olandei, Mark Rutte.
Primele opt elicoptere de transport croate MI-8 au sosit luni în Ucraina, relatează presa croată. Livrarea face parte din lotul de 14 elicoptere pe care Croația l-a donat Ucrainei.
Potrivit surselor media ruse, în noaptea de 08.05.2023, bombardiere rusești cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au lansat o serie de atacuri cu rachete Kh-22 asupra depozitelor de muniții ale armatei ucrainene de lângă Odesa.
Șeful de stat major al Armatei americane, generalul Mark Milley, ar urma să fie înlocuit de administrația Biden, scrie CNN.
Armata ucraineană nu a declanşat încă o contraofensivă menită a recuceri teritoriul ocupat de Rusia, iar începutul acesteia va fi evident pentru toată lumea atunci când se va întâmpla, a declarat miercuri un înalt oficial din sistemul de securitate. Oleksii Danilov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, a respins declaraţiile oficialilor ruşi care au spus că acea contraofensivă a început deja.
Lacul artificial din amonte de barajul de la Kahovka a fost construit pentru furnizarea apă pentru răcirea de bază a șase reactoare din cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) realizează lunar un „Buletin de prognoză”, axat în această perioadă pe dosarul ucrainean. Prin intermediul acestui demers, reputata instituție din România furnizează publicului Euro-Atlantic cele mai recente informații despre evoluțiile din cadrul războiului brutal și nejustificat declanșat de Rusia în Ucraina.
Războiul brutal declanșat împotriva Ucrainei atârnă greu foarte greu pe umerii industriei ruse de apărare care ține cu mare dificultate pasul în ceea ce privește producția de echipamente militare, tancuri, muniție sau rachete. Drep dovadă Rusia devine tot mai dependentă de tehnica noului său aliat: Iranul.
Consiliul Cantoanelor Elvețiene (Camera superioară a Pralamentului elvețian) a decis că reexportul de arme elvețiene către țările implicate în conflicte militare nu contravine conceptului de neutralitate a țării și ar trebui permis în anumite condiții.
Compania Rheinmetall a primit o nouă comandă de la Ministerul Federal German al Apărării pentru livrarea a încă 20 de vehicule de luptă de infanterie ”Marder” către Ucraina.
Ministerul rus al Apărării a susţinut că forţele armate ruse au reușit să distrugă cu succes, pe frontul din Ucraina, opt tancuri Leopard 2 de fabricație germană, împreună cu peste ale 100 de alte vehicule blindate. Toate acestea aparţinând forţelor arme ucrainene. Însă ceea ce se vede în înregistrarea video pe care oficialii ruși au publicat-o pentru a susţine acest lucru nu seamănă cu un tanc Leopard.
Grupul de partizani ruşi anti-Putin ''Legiunea Libertate pentru Rusia", care luptă de partea Ucrainei, a publicat un nou material video prin intermediul căruia susţine că a intrat cu tancuri în regiunea Belgorod.
Ministrul adjunct al apărării de la Kiev, Hanna Maliar, a declarat, miercuri, că ocupanţii ruşi vor fi nevoiţi în curând să ia "decizii serioase", din cauza evenimentelor de pe front.
Un anumit număr de țări au confirmat că vor furniza Ucrainei propriile avioane de luptă F-16. Numele țărilor sunt ținute la secret, a anunțat președintele Volodimir Zelenski.
Casa Albă a declarat marţi că nu poate spune în mod concludent ce a cauzat distrugerea unui baraj uriaş în sudul Ucrainei, dar evaluează informaţiile potrivit cărora explozia ar fi fost cauzată de Rusia, care ocupă barajul de anul trecut, relatează Reuters.
Este posibil ca guvernul german să își revizuiască poziția cu privire la potențiala furnizare de avioane de luptă către Ucraina. "În prezent, ne aflăm într-o fază de reevaluare și de examinare a ceea ce este posibil și a ceea ce dorim și putem face. Cred că vom lua o decizie în următoarele două săptămâni", a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, într-un interviu acordat DW.
Agenția de presă cehă ČTK a anunțat, pe 06.06.2023, că, după 45 de ani, armata Republicii Cehe, renunță la utilizarea elicopterelor de proveniență sovietică Mi-24/35. Piloții Escadrilei 221 Elicoptere din cadrul Bazei Aeriene Náměště nad Oslavou au executat ultimele trageri cu acestea în poligonul Boletice.
Generalul de brigadă Constantin Nicolaescu, comandantul Brigăzii Multinaționale Sud-Est, a comentat incidentul de sâmbătă, când un blindat de luptă Piranha 3 din dotarea Armatei României s-a scufundat în Dunăre pe brațul Borcea, într-o secvență a exercițiului „Saber Guardian 23”.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat luni că avioanele de luptă F-16 construite în SUA pot integra arme nucleare și a avertizat că furnizarea Kievului cu acestea va escalada și mai mult conflictul.
Comandantul Forțelor Întrunite ucrainene, generalul-locotenent Serghei Naev, într-un comentariu pentru Ukrinform, a declarat că, comandamentul militar ucrainean a prevăzut posibilitatea ca inamicul să arunce în aer barajul de la Nova Kahovka, iar planurile ofensive ucrainene care au fost construite, au ținut cont de o astfel de posibilitate.
Conglomeratul ucrainean ”Ukroboronprom” și compania cehă VOP CZ au convenit să coopereze pentru repararea tancurilor T-64 la uzina din Novojičínský.
România se află angrenată în programului de înzestrare cu sisteme de apărare antiaeriene și antirachetă cu rază lungă de acțiune de tip Patriot. Achiziția a 7 sisteme de ultimă generație Patriot e cel mai scump program de înzestrarea din istoria țării noastre.
Iranul spune că a dezvoltat racheta hipersonică Fattah, capabilă să zboare cu o viteză de 15 ori mai mare decât sunetul.
Ministerul britanic al Apărării a raportat marți o „creștere semnificativă a luptelor pe o serie de sectoare ale frontului” din Ucraina, în ultimele 48 de ore.
Ambasada Ucrainei în România a transmis un comunicat către DefenseRomania după incidentul de azi de la Hidrocentrala Kahovka. Misiunea diplomatică ucraineană în țara noastră acuză un act terorist al Rusiei săvârșit pe teritoriul ocupat temporar și cere aplicarea de urgență a unui nou set de sancțiuni împotriva Rusiei și recunoașterea statului rus la nivel internațional ca stat terorist.
La Batislava se desfăşoară la această oră reuniunea şefilor de state din Formatul Bucureşti 9. România este reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, care coprezidează summit-ul, alături de omologi săi slovac şi polonez.
Australia, SUA și Ucraina discută despre trimiterea a 41 de avioane F/A-18 Hornet ale Forțelor Aeriene Regale Australiene la Kiev pentru a da curs solicitărilor repetate ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la furnizarea unor avioane de luptă de către partenerii occidentali şi statele aliate, în loc să le trimită la fier vechi, așa cum era prevăzut.
Factorul uman joacă un rol important în operarea unei drone și poate influența în mod semnificativ eficiența acesteia. Un militar ucrainean a demonstrat că factorul uman chiar contează pentru operarea unei drone, reuşit să evite să fie lovit de o rachetă lansată de un sistem rusesc de apărare aeriană Tor-M2.
CEO-ul concernului rus Rosatom, Alexei Likhacev, a purtat discuții luni la Budapesta cu premierul ungar Viktor Orbán și cu șeful diplomației maghiare Péter Szijjártó. Tema ambelor întâlniri a fost finalizarea centralei nucleare Paks.
Incident la exercițiul militar ''Saber Guardian 23'', organizat sub egida NATO in România. Un transportor blindat Piranha 3 s-a scufundat în timp ce militarii încercau să traverseze brațul Borcea. În imaginile filmate în urmă cu două zile, în localitatea Burdușani, se vede cum blindata intră în apă, înaintează câțiva metri și apoi se inclina pe o parte.
Centrul pentru comunicare strategică și securitate informațională din cadrul Ministerului ucrainean al Culturii, a publicat o înregistrare video cu centrala hidroelectrică de la Nova Kahovka, aruncată în aer de către ocupanții ruși.
Soldații din cadrul grupului de partizani ''Corpul Voluntarilor Ruși (RDK)'' declară că sunt singura autoritate care controlează așezarea rusă Novaia Tavolzhanka din regiunea Belgorod. Aceștia au publicat un videoclip cu această declarație pe canalul lor Telegram. Unul dintre reprezentanții ''Corpului Voluntarilor Ruși'' a declarat că au controlat satul din districtul Shebekinski de mai bine de o zi.
Coreea de Sud, SUA și Japonia se unesc pentru a pune în comun date de avertizare, în timp real, privind atacurile cu rachete. În Marea Baltică, 19 țări NATO și o națiune parteneră – Suedia - desfășoară cele mai ample manevre navale din Europa.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a anunțat că, în perioada 05-15.06.2023, în raioane maritime din Marea Baltică și în Regiunea Kaliningrad, se desfășoară un exercițiu operativ, sub conducerea comandantului FRMB, viceamiral Vladimir Vorobyov.
6 iunie 1944 - Debarcarea Aliaților din Normandia, cunoscută ca Ziua-Z. Simbolistica atât de dragă lui Vladimir Putin s-ar putea să se întoarcă împotriva liderului de la Kremlin, nevoit acum să găsească soluții în fața unei mult-așteptate contraofensive ucrainene. Dacă contraofensiva va reuși plenar, statele occidentale ar trebui să pregătească planul de salvare al statului rus. Totuși, momentul pare departe, iar ucrainenii au în față o armată rusă pregătită pentru defensivă.
O femeie ar putea deveni pentru prima dată șeful Alianței Nord-Atlantice (NATO). Potrivit presei scandinave, premierul danez Mette Frederiksen l-ar putea succeda în funcția de Secretar General al NATO pe Jens Stoltenberg, care pleacă în septembrie și nu dorește să mai continue.
