Potrivit The Jerusalem Post, recent, Iranul ar fi cerut Rusiei furnizarea sistemului de apărare antiaeriană S-400. Cotidianul precizează că, deși Rusia nu a confirmat oficial informația, sistemul ar putea deveni operațional în Iran la aproximativ doi ani de la livrare.
Perspectiva unei astfel de achiziții de către Iran a generat reale îngrijorări în rândul oficialilor din SUA și Israel. Bloomberg a citat reprezentanți din aceste țări, care, sub protecția anonimatului, au declarat că în acest caz foarte probabil se va accelera o decizie cu privire la un posibil atac israelian asupra Iranului.
În plus, premierul israelian Benjamin Netanyahu a evocat săptămâna trecută posibilitatea unei lovituri asupra Iranului: „Cu cât așteptăm mai mult, cu atât mai greu devine. Am așteptat foarte mult. Vă pot spune că voi face tot ce îmi stă în putere pentru a împiedica Iranul să dobândească arme nucleare”, a declarat acesta la o conferință de securitate la Tel Aviv.
Iranul operează deja sistemele rusești de apărare aeriană S-300, iar ambasadorul rus în Iran a sugerat încă din 2020 că S-400 „ar putea fi” livrat Iranului.
Iranul însă a susținut că n-ar avea nevoie de sistemul rusesc întrucât și-a dezvoltat deja propriul sistem similar de apărare antiaeriană, Bavar-373, despre care susține că este o versiune internă a S-400. În noiembrie 2022, iranienii au anunțat că o versiune modernizată Bavar-373 a atins o rază de descoperire a țintelor de 450 de kilometri și o rază de urmărire a acestora de 400 de kilometri.
În ceea ce privește achiziția de S-400, mai mulți analiști militari regionali și-au exprimat scepticismul. Se consideră că, având în vedere modul în care sistemele S-300 aduse de Rusia Siria și-au dovedit ineficiența în descurajarea acțiunilor aeriene israeliene, pare improbabil ca S-400 să fie dislocat în Iran. În plus, în actualele condiții generate de invazia Rusiei în Ucraina, orice achiziție de S-400 ar dura o perioadă prea mare de timp până la finalizare.
Cu toate acestea, percepția în Israel este că intensificarea din ultima perioadă a relațiilor ruso-iraniene ar putea determina accelerarea unei astfel de livrări, iar dacă sistemul de apărare antiaeriană S-400 ajunge la Teheran în acest an, va deveni operațional până în 2025.
Întrebat dacă prezența S-400 în țara sa poate complica situația pentru Israel, expertul militar iranian Patarames a declarat pentru EurAsian Times: „Iranul se află în pragul realizării capabilității nucleare. Dacă Israelul consideră că merită un conflict pentru a preveni asta, ar putea să o facă. Sfârșitul unui astfel de conflict ar fi ca Iranul să atace ținte vitale israeliene, iar Israelul să răspundă cu aproximativ 3-4 lovituri nucleare asupra facilităților nucleare ale Iranului. Deci, nu. S-400 nu ar fi un motiv ca ei să atace Iranul.”
Liderii israelieni și experții militari consideră însă programul nuclear al Iranului și dezvoltarea potențială a armelor nucleare de către Teheran drept cea mai mare amenințare de securitate cu care se confruntă țara lor. Aceste îngrijorări au crescut semnificativ după ce observatorii străini au descoperit recent uraniu îmbogățit la 84% puritate, foarte aproape nivelul necesar pentru armele nucleare, de 90%.
Potrivit unui înalt oficial israelian și a unui fost înalt oficial american, Iranul va avea suficient uraniu îmbogățit pentru a produce zece bombe până la sfârșitul anului 2023. În consecință, se așteaptă ca apelurile la lovituri asupra facilităților iraniene să devină mai puternice în viitorul apropiat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Avioanele de luptă multirol chineze J-10 - un răspuns la F-16 americane - sunt în dotarea Chinei și au fost vândute până în prezent doar Pakistanului. Însă acest lucru e pe cale să se schimbe.
Statele NATO ar putea avea la dispoziție drone pentru operațiuni de război electronic, un sistem versatil și modular dezvoltat de Thales și Autonomous Devices, dedicat forțelor navale și terestre.
Thales vine cu experiența uriașă în zona războiului electronic, în timp ce Autonomous Devices va produce dronele.
Acest sistem, ce va fi disponibil la cheie, se află în faza de testări care vor continua pe tot parcursul anului.
O imagine rară surprinzând împreună avioanele de vânătoare rusești Su-75 „Checkmate” și Su-57 „Felon” a reaprins dezbaterea despre ambițiile Rusiei în domeniul aviației stealth, într-un moment în care industria aeronautică rusă se află sub presiunea sancțiunilor.
Ucraina a început să folosească propriile drone-rachete FP-5 Flamingo pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Rata de producție a acestora este deja una semnificativă, ucrainenii fabricând în prezent două până la trei astfel de rachete pe zi, dar doresc să crească acest număr la șapte până la sfârșitul lunii octombrie.
Dacă Statele Unite decid să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, acest lucru va distruge relațiile cu Rusia, a declarat liderul rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS, care l-a citat spunându-i propagandistului Pavel Zarubin.
Autoritățile lituaniene au închis aeroportul din Vilnius sâmbătă seara, după ce baloane meteorologice din Belarus, care transportau țigări, au apărut deasupra spațiului aerian lituanian. Nu este clar dacă este vorba despre încă o acțiune război hibrid organizată de Moscova sau autoritățile lituaniene au de-a face cu acte de contrabandă.
Potrivit directorului serviciului danez de informații militare, Thomas Ahrenkiel, situația din strâmtorile daneze care leagă Marea Baltică de Marea Nordului este tensionată de mult timp și în pragul unui incident, iar Rusia se comportă agresiv și provocator.
Ucraina a trimis deja echipe specializate pentru a-i învăța pe europeni tehnici de doborâre a dronelor.
La câteva luni după declanșarea Operației Sindoor – o campanie de represalii menită să răzbune uciderea a 26 de persoane în Pahalgam, Kashmir, de către teroriști legați de Pakistan – India a ieșit public cu un bilanț spectaculos al acțiunilor sale aeriene.
O delegație ucraineană se află la Washington pentru a încheia un acord cu administrația președintelui Donald Trump, care ar implica transferul de către Ucraina a tehnologiei sale de drone testate în luptă în schimbul unor redevențe sau al altor forme de compensație.
Acordul privind dronele este conceput pentru a permite armatei americane să profite de avantajul competitiv al Ucrainei în domeniul vehiculelor aeriene fără pilot.
Grecia se află din nou sub presiunea partenerilor NATO pentru a-și spori contribuția la sprijinirea Ucrainei în fața invaziei ruse. Potrivit informațiilor din presa elenă, mai multe state occidentale, în frunte cu Statele Unite și Franța, dar și țări din Europa de Est aflate în proximitatea frontului, cer Atenei să accepte vânzarea către intermediari a unei părți importante din cele 25 de avioane Mirage 2000-5 aflate în dotarea Forțelor Aeriene elene.
În seara zilei de joi, 02.10.2025, alte două avioane de vânătoare F-16 aparținând Forțelor Aeriene Slovace au aterizat pe aeroportul militar din Kuchyna, lângă Malacky. E vorba de F-16 Fighting Falcon Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american.
La aproape două decenii de la retragerea să oficială, silueta triunghiulară și inconfundabilă a legendarului avion stealth F-117A Nighthawk reapare pe cer, stârnind un val de speculații. Observarea recentă a două aeronave F-117A zburând în formație cu un avion-cisternă al Forțelor Aeriene ale SUA, în apropiere de granița cu Mexicul, trebuie interpretată doar o nostalgie aviatică sau este un semnal strategic puternic, se întreabă deja comunităţile de analişti militari pe reţelele de socializare.
Olanda confirmă o premieră istorică: un avion de luptă F-35A al Forțelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) a doborât o dronă rusească de tip Shahed/Gerbera, în timpul incursiunii fără precedent în spațiul aerian polonez din noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025. Incidentul, care a determinat Varșovia să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, a pus în lumină rolul crucial al noii generații de avioane de vânătoare în apărarea flancului estic al Alianței.
În timpul atacului aerian masiv din weekend asupra Ucrainei, Rusia a folosit din nou un nou tip de rachetă de croazieră, S8000 Banderol, care este mai mică și mai manevrabilă decât clasica rachetă de croazieră Kh-101. Racheta nu este lansată din aeronave, ci de pe drone de mari dimensiuni Orion.
Ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, generalul-locotenent Ivan Havrylyuk, a anunțat că în prezent se „așteaptă” ca Ucraina să primească livrări suplimentare de avioane F-16, precum și de avioane suedeze Gripen.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Nicolae Fălcoi, președintele Consiliului de Administrație al Avioane Craiova, a anunțat printr-o postare publică primele „rezultate concrete” ale programului de modernizare a aeronavelor IAR-99. După o întârziere uriașă, în contextul în care programul trebuia deja finalizat în integralitate.
O declarație a unui înalt oficial de la Kiev a aprins din nou speranțele în spațiul informațional ucrainean, dar și internațional: Ucraina ar urma să primească mult-discutatele avioane de luptă suedeze JAS 39 Gripen. Deși știrea a circulat rapid, fiind atribuită general-locotenentului Ivan Havrîliuk, prim-adjunct al ministrului ucrainean al Apărării, o analiză atentă a sursei primare și a contextului dezvăluie nuanțe importante, specifice diplomației și comunicării pe timp de război.
Statele Unite ale Americii, sub administrația Trump, iau în considerare o escaladare militară majoră în lupta împotriva traficului de droguri, evaluând opțiunea de a lansa atacuri aeriene de precizie împotriva cartelurilor de pe teritoriul Venezuelei. Aceste informații, dezvăluite de surse citate de NBC News, indică o nouă tip de presiune pe care Statele Unite sunt dispuse sa-l exercite asupra regimului lui Nicolás Maduro, deși decizia finală a președintelui Trump încă nu a fost aprobată.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
În războiul de uzură declanșat de Rusia, unde spaţiul aerian este inundat zilnic de roiuri de drone de atac ieftine, Ucraina a găsit o soluție pe cât de ingenioasă, pe atât de disperată: a scos de la naftalină vechile avioane de antrenament sovietice și le-a înarmat cu simple puști de asalt. Această tactică subliniază ambiţia ucrainenilor de a găsii soluţii cu resursele limitate, dar și natura inovatoare a conflictului modern.
Sâmbătă, 27 septembrie, Danemarca a raportat un alt zbor ilegal al uneia sau mai multor drone neidentificate deasupra unui aeroport local, de data aceasta deasupra bazei aeriene Karup. Potrivit AFP, este vorba despre cea mai mare bază militară din țară. După cum a informat presa locală, poliția daneză a raportat incidentul încă de vineri seara.
Nu mai e nicio îndoială, Rusia caută să creeze panică și nesiguranță în rândul populației, zborurile dronelor având ca scop să slăbească încrederea cetățenilor în guvernele statelor europene și în UE. Bonus, statele sunt nevoite să consume resurse uriașe pentru a depista aparatele de zbor.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat joi cu privire la amenințarea tot mai mare reprezentată de activitățile spațiale rusești, invocând îngrijorări legate de doi sateliți ruși care urmăresc sateliții Intelsat utilizați de forțele germane și de alte organizații.
Su-57 e un proiect rus care a întâmpinat numeroase dificultăți tehnice, mai ales în ceea ce privește motorizarea avioanelor. Programul avionul de generația a 5-a rus e mult întârziat, numărul avioanelor livrate către Forțele Aeriene Ruse fiind redus iar sancțiunile impuse industriei aeronautice ruse au afectat și ele programul.
Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a observat miercuri patru aeronave rusești apropiindu-se de Alaska.
NORAD a trimis mai multe aeronave proprii, inclusiv avioane de vânătoare F-16, pentru a confirma identificarea acestora și a se asigura că nu au încălcat spațiul aerian american sau canadian.
Vinerea trecută, spațiul aerian al Estoniei a fost scena unui episod tensionat. Trei avioane rusești MiG-31 au intrat adânc de opt kilometri în teritoriul NATO, fiind imediat interceptate de două aparate italiene F-35, identificate ca „Ghost 1” și „Ghost 2”.
Tensiunile la granița de est a NATO cresc. Aparenta „rutină” a interceptărilor aeriene ascunde o escaladare calculată a Moscovei, la care Alianța răspunde cu un amestec de forță discretă și diplomație rece. Mizele sunt însă uriașe, iar calmul strategic al Estoniei, o lecție pentru întreaga Europă.
Forțele ucrainene au doborât un avion de luptă rusesc de tip Su-34 în regiunea Zaporojie în primele ore ale zilei de 25 septembrie, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei. Avionul Su-34 a fost doborât în jurul orei locale 04 dimineața în sectorul Zaporojie al liniei frontului, au declarat reprezentanții Forțele Aeriene. Avionul de război ar fi atacat orașul Zaporojie cu bombe aeriene ghidate în momentul atacului.
Avioane de vânătoare rusești MiG-29 au ajuns în Iran ca parte a unui plan pe termen scurt de consolidare a forțelor aeriene, urmând ca avioane Sukhoi Su-35 mai avansate să urmeze treptat, a declarat marți un parlamentar iranian.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.11.2025, că UAC (Corporația întrunită producătoare de avioane) a livrat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Un program militar care a costat bugetul britanic 6,3 miliarde de lire sterline, a depășit cu opt ani termenul limită și, cel mai grav, a provocat probleme medicale soldați, este acum pe punctul de a fi trimis în Ucraina. Guvernul laburist al lui Sir Keir Starmer ia în calcul trimiterea controversatelor vehicule blindate „Ajax” ca parte a unei viitoare și ipotetice ,,forțe de menținere a păcii''.
Statele Unite se pregătesc să stabilească o prezență militară la o bază aeriană din Damasc pentru a facilita încheierea unui pact de securitate pe care Washingtonul îl intermediază între Siria și Israel, transmite Reuters, citând șase surse familiarizate cu situația.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
Bucureștiul a devenit, joi, epicentrul unei decizii strategice care va reconfigura Alianța Nord-Atlantică. Aflat în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a anunțat, la NATO Industry Forum 2025, o nouă țintă de investiții în apărare: 5% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat aliat, până în 2035.
O investigație amplă a comunității ucrainene de informații InformNapalm, bazată pe o scurgere masivă de documente interne, relevă o vulnerabilitate critică a mașinii de război rusești. Dezvoltarea noului bombardier strategic stealth (PAK DA „Poslannik”) și producția de componente pentru avioanele Su-57 sunt blocate sau serios întârziate.
Zagrebul a anunțat un plan ambițios de modernizare a apărării în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să consolideze masiv capacitățile militare croate. Această investiție substanțială este percepută de guvern ca un răspuns strategic la escaladarea tensiunilor de securitate din Europa, declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, un stat pe care Croația îl sprijină activ.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Arabia Saudită s-ar afla în negocieri avansate pentru a deveni prima țară arabă care achiziționează avioane americane de vânătoare F-35, cea mai modernă aeronavă de luptă din lume. Lucru care se pare că stă în pixul lui Donald Trump, președintele SUA folosind avioanele F-35 ca aparat diplomatic. Iar achiziția de către saudiți a avioanelor de generația a 5-a ar reprezenta un punct de cotitură în Orient.
Forțele pentru Operatii Speciale(SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă lovitură spectaculoasă în adâncimea teritoriului rus, distrugând componente cheie ale unui sistem de rachete Iskander. Operațiunea, desfășurată în colaborare cu partizani ruși în regiunea Kursk, subliniază o schimbare strategică: dacă nu poți doborî rachetele, trebuie să distrugi lansatoarele.
Tot mai multe aeroporturi din Europa sunt perturbate de drone, iar Germania suspectează Rusia ca fiind în spatele acestor incidente.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Statele Unite au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte focoase nucleare. Racheta Minuteman III a fost lansată de la Baza Aeriană Vanderberg din California. Testul, denumit GT 254, a evaluat fiabilitatea, disponibilitatea operațională și precizia sistemului, care reprezintă fundamentul apărării naționale a Americii, a anunțat Forța Spațială a Statelor Unite (USSF) pe site-ul bazei Vanderberg.
Războiul, înainte de toate, este informație. Așa a fost dintotdeauna și așa va rămâne. Într-un perioadă critică a istoriei, marcată de încercările Rusiei, Chinei și aliaților lor de a face o nouă ordine mondială, una bazată pe forță și nu pe reguli, una dintre cele mai puternice capabilități de informații ale lumii libere se confruntă cu incertitudini care ar putea efecte negative pe termen lung. Publicația Nextgov/FCW trage un semnal de alarmă privind stabilitatea NSA (National Security Agency), într-un articol din 4 noiembrie.
Atlantic Council Romania a organizat azi o dezbatere care a avut temă centrală securitatea de la Marea Neagră și relațiile bilaterale între România și SUA, principalul pilon de securitate. În cadrul evenimentului au fost prezenți mai mulți experți, din ambele țări, dar și factori de decizie politică și militară.
Fat Albert, cel mai cunoscut avion C-130 Hercules din lume, se va întoarce în curând în hangarele Marshall Aerospace pentru lucrări structurale cruciale care îi vor prelungi durata de viață cu zeci de ani.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a dat asigurări de la București că retragerea unei părți a soldaților americani din România nu afectează securitatea flancului, iar în cazul ipotetic al unui atac asupra României, întreaga Alianță va răspunde.
În fața unei Rusii reconfigurate ca amenințare pe termen lung, Europa se pregătește să treacă printr-o adevărată etapă de fortificare. Este vorba despre crearea unei arhitecturi de securitate în care fiecare națiune își reevaluează rolul și contribuția. Continentul a înțeles (în cea mai mare parte a sa) că nu mai poate funcționa ca un mozaic de națiuni protejate de o umbrelă externă, ci trebuie să devină un sistem organic, capabil să genereze, să susțină și să își proiecteze forța militară.
România îşi va îndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat în context aliat, a transmis Nicuşor Dan.
Potrivit unor surse ucrainene și rusești, conducerea armatei ruse testează noi tactici pentru atacurile cu rachete efectuate asupra Ucrainei.
Polonia nu doar cumpără tancuri. Polonia se pregătește să le fabrice. Printr-o initiativa strategică de o anvergură pe care România deocamdată o privește de pe margine, Varșovia transformă achiziția de tancuri sud-coreene K2 într-un motor de resuscitare a propriei industrii de apărare.
O recomandare internă a Forțelor Aeriene ale SUA, care propune ca viitorul bombardier stealth B-21 Raider să fie operat de un singur pilot asistat de un Ofițer de Sisteme de Armament (WSO), oferă cel mai puternic indiciu de până acum asupra nivelului revoluționar de automatizare și inteligență artificială integrat în această aeronavă.
Declarația recentă a lui Alexei Juravliov, prim-vicepreședintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat a Rusiei, cu privire la posibila livrare a sistemelor de rachete Oreshnik și Kalibr către Venezuela, nu trebuie tratată sub nicio formă ca un simplu anunţ militare. Astfel de mesaje se înscriu perfect în ceea ce cunoaştem deja că fiind o operațiune de război informațional. Într-un context de tensiuni maxime între Washington și Caracas, Moscova intervine nu doar ca partener militar, ci ca principal amplificator al instabilității, fabricând o narațiune menită să testeze determinarea SUA.
„Partea care învață cel mai repede câștigă”. Comandantul Forțelor Aeriene Suedeze, general-maiorul Jonas Wikman, trage un semnal de alarmă cu privire la decalajul de adaptare dintre Alianța Nord-Atlantică și provocările pe care le aduce războiul modern.
Ministrul irakian al Apărării, Thabit al-Abbasi, a confirmat oficial că Irakul a semnat un contract cu Africa de Sud pentru achiziționarea unei escadrile de drone multirol, anunțând că aeronavele vor ajunge în curând în țară.
