Proiectul ambițios al Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania - asta după ce francezii au strâmbat din nas -, traversează una dintre cele mai dificile etape de până acum. Iar soarta programului care ar trebui să „nască” primul avion de generația a 6-a european, care să înlocuiască Rafale și Eurofighter, riscă să fie pecetluită din cauza disensiunilor uriașe între Paris și Berlin. Programul e deja blocat oricum.

Printr-o mișcare strategică menită să resusciteze relațiile tensionate dintre Washington și Ankara, președintele american Donald Trump îl va găzdui pe omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, la Casa Albă, pe 25 septembrie. Agenda, centrată pe cooperarea în domeniul apărării, include o miză majoră: deblocarea negocierilor pentru avioanele de luptă F-35 și F-16, un dosar politic spinos care a otrăvit parteneriatul strategic dintre cei cele două state timp de ani de zile.

Recent, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene americane, generalul David Allvin, a lansat o veste-bombă care a electrizat conferința anuală a Forțelor Aeriene, Spațiale și Cibernetice. Producția noului avion de luptă F-47, o aeronavă ultra-secretă, este in plin proces de proiectare la fabrica Boeing din St. Louis. Mai mult, ambiția Statelor Unite este ca primul zbor de test să aibă loc chiar în 2028.

Din cauza războiului în curs de desfășurare din Ucraina, Rusia a oprit lucrările la noul avion de avertizare timpurie AWACS de tip A-100, direcționându-și eforturile către modernizarea aeronavelor A-50 deja existente la standardul A-50U. 

Președintele Ucrainei atrage, din nou, atenția că armele rusești sunt ajutate de tehnologiile occidentale să lovească Ucraina. Acest robinet trebuie închis altfel teroarea asupra ucrainenilor va continua și amenințarea se va extinde în Europa și Pacific.

Compania Lockheed Martin a stârnit valuri în industria militară cu lansarea publică a noului său proiect ultrasecret Skunk Works: o dronă de luptă autonomă, cu capacități stealth, denumită "Vectis". Anunțul, făcut strategic înainte de o conferință majoră a industriei aerospațiale, marchează un moment de cotitură în evoluția războiului modern, poziționând gigantul american pe prima linie a cursei pentru controlul spațiului aerian. "Vectis" este o aeronavă fără pilot de Categoria 5, proiectată să fie nu doar letală și invizibilă pe radar, dar și o soluție mai accesibilă și personalizabilă, adaptată la cerințele unui viitor conflict militar.

Germania, stat care până de curând era practic singurul producător de tancuri noi în cadrul NATO, continuă să joace un rol esențial în echiparea armatelor europene. Totuși, capacitatea industrială actuală și nivelul comenzilor lansate relevă un ritm de producție surprinzător de redus în ceea ce privește arma tanc. Astfel, doar 355 de tancuri noi Leopard 2A8 - versiunea cea mai modernă a celebrului tanc german - sunt programate să fie livrate până în 2031.

Serbia a organizat în aceast weekend una din cele mai mari parade militare din istoria sa. Într-o demonstrație de forță, Serbia a prezentat tancuri, sisteme de artilerie de ultimă generație și avioane de vânătoare. Peste 10.000 de militari au defilat prin cartierul Novi Beograd, marcând direcții multiple ale politicii externe sârbe, care concomitent cu aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană, se înarmează masiv din Franța, China, Emiratele Arabe Unite (EAU), Israel și Rusia.

Lansat în 2017 de Franța și Germania, proiectul pentru Sistemul de Luptă Aeriană al Viitorului (SCAF) trebuia să fie nucleul franco-german al viitorului avion european de generația a 6-a. Înainte ca ușa să fie deschisă altor parteneri europeni, dar lucrurile sunt departe de a fi roze în ceea ce privește SCAF.

Un nou capitol în războiul tehnologic al Ucrainei a fost deschis la expoziția Brave1 Defense Tech Valley 2025, unde a fost dezvăluită drona subacvatică TOLOKA. Această inovație militară, capabilă să lovească ținte la o distanță impresionantă de 2.000 de kilometri și să transporte până la cinci tone de încărcătură utilă, ridică miza în conflictul naval din Marea Neagră.

F-35 Lightning II e cu siguranță o poveste de succes în Europa, alegere pe care a făcut-o și România. E însă o poveste complicată pentru neutra Elveție, stat care în urma unui referendum a spus „da” avioanelor de generația a 5-a de producție americană, dar deși Berna a decis că achiziția va avea un preț fix, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, așa cum o spune și un vechi proverb românesc. Prețul programului a explodat iar cauzele sunt multiple.

Berlinul şi Madridul "doresc să ajungă la o soluţie până la sfârşitul anului 2025" privind proiectul european al avioanelor de vânătoare FCAS, a afirmat cancelarul german Friedrich Merz în cadrul unei conferinţe de presă împreună cu premierul spaniol Pedro Sanchez. Sistemului Aerian de Luptă al Viitorului (FCAS) este viitorul avion de generația a 6-a care are ca obiectiv înlocuirea Eurofighter Typhoon și care va fi dezvoltat de industriile de apărare din Germania, Franța și Spania.

Amenințarea a planat, la propriu, deasupra graniței estice a NATO. Recenta încălcare a spațiului aerian polonez de către dronele rusești, un incident fără precedent, pare că a stârnit suficientă îngrijorare că găsirea de soluţii pentru a combate acest nou tip de ameninţare să fie accelerată. A fost un act de testare a voinței NATO, o provocare lansată de Kremlin, așa cum a subliniat ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski. Moscova a negat, ca de obicei, dar realitatea de pe teren e mai grăitoare decât orice declarație și a dus la o strângere de mână istorică între Varșovia și Kiev.

Armata SUA pare că a început să apese pe accelerație și a scurtat radical termenele de modernizare a faimosului tanc Abrams. Această mutare, neașteptată și riscantă, nu este dictată de capricii, ci de un semnal de alarmă venit direct de pe frontul din Ucraina. În loc de 2030, prototipurile noului M1E3 vor ajunge în unitățile de luptă americane anul viitor. Ce înseamnă asta, dincolo de cifre și termene? O recunoaștere implicită a limitelor „bătrânului” Abrams în fața provocărilor pe care le aduce războiul modern.

Lockheed Martin a anunțat modernizarea simulatorului de zbor F-16 Block 52 al Forțelor Aeriene ale Republicii Coreea, pentru a-l aduce la standardul Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-16. Coreea de Sud, un aliat esențial al SUA în teatrul din Asia de Est în contracararea expansiunii Chinei, are concomitent un program privind modernizarea flotei sale de F-16 la versiunea Block 70.

Forțele Aeriene din Turcia au primit al 4-lea elicopter T-70, dezvoltat în cadrul Programul Turc de Elicoptere Utilitare (TUHP) care trebuie să înzestreze mai multe structuri de forță. Până în prezent au fost livrate 31 de elicoptere T-70 în mai multe structuri de forță. Livrarea către aviația militară indică faptul că programul merge în cele din urmă înainte, în ciuda numeroaselor probleme cauzate de sancțiunile impuse de SUA către Turcia.

Declaraţiile recente ale ministrului Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, la Șantierul Naval Damen Galați, sună ca o promisiune fermă, dar rămân învăluite într-un pragmatism familiar. „Îmi doresc că viitoarele programe de înzestrare ale Armatei României să fie realizate pe plan intern'', a spus el, lăsând o urmă de optimism peste o industrie de apărare cu o istorie recentă a proiectelor eșuate și a ambițiilor neîmplinite. Este un refren pe care l-am mai auzit, dar de această dată contextul pare ușor diferit, deși nuanțele rămân la fel de complicate.

În urmă cu câteva zile s-au împlinit un an de când programul de modernizare a 10 avioane IAR-99 la versiunea SM (n.r. Șoim) ar fi trebuit finalizat. Avioane Craiova și sindicatele au explicat întârzierile ca fiind cauzate de nerespectarea anumitor termene privind livrările de echipamente, în contextul pandemiei și războiului din Ucraina. O veste bună după foarte multe amânări o dă Victor Peța, lider de sindicat, Avioane Craiova, care spune că s-a primit softul necesar, ultima piesă din puzzle care lipsea, în contextul în care 5 avioane IAR-99 au deja instalată toată aparatura. Astfel, dacă nu apar surprize, până la finalul lunii octombrie 5 avioane IAR-99 modernizate la standardul Șoim vor fi livrate într-un final Armatei României.

În spațiul public, de multe ori, se vorbește despre politică externă în termeni de mari alianțe, tratate și declarații solemne. Dar, în culisele industriei de apărare, unde se fac afaceri de miliarde de euro și se pun la cale parteneriate pe termen lung, discursul este mult mai direct și, de multe ori, mai onest. O dovadă în acest sens o reprezintă recenta ieșire publică a lui Armin Papperger, CEO-ul gigantului german din industria de apărare, Rheinmetall.

După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.

Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit.

Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței.

Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.

Guvernul de la Varșovia a precizat că va fi o fabrică ”cea mai recentă tehnologie”.

Într-o lume în care fiecare zi aduce noi amenințări și o intensitate a conflictelor greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă, marile companii din industria de apărare se adaptează cu o viteză uimitoare. Expoziția Defence and Security Equipment International (DSEI) din Londra, desfășurată între 9 și 12 septembrie, a fost scena perfectă pentru a vedea cum un gigant precum MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, răspunde la aceste noi realități.

În urma agresiunii rusești din noaptea de miercuri (10.09.2025), Republica Cehă va trimite o subunitate de elicoptere pentru operațiuni speciale, dotată cu trei elicoptere Mi-171Sh, pentru a ajuta Polonia. Acest lucru a fost anunțat de Ministerul ceh al Apărării într-un comunicat de presă dat publicității în cursul serii.

La expoziția militară DSEI, care și-a deschis porțile la Londra, gigantul european MBDA prezintă Akeron MBT 120, un concept care se înscrie, un concept de ultimă generație. Mai exact este vorba de o rachetă care, dezvoltată pe baza familiei Akeron a MBDA, va putea fi lansată de tunul de 120 mm al unui tanc principal de luptă.

Celebrele rachete de croazieră aer-sol cu rază lungă de acțiune de tip Taurus au devenit în acest ultim an subiect unui „du-te, vino” în contextul discuțiilor despre posibile livrări ale rachetelor Taurus de către Germania, spre Ucraina. Dar o informație interesantă despre rachetele Taurus a publicat presa germană care anunță că industria de la Berlin pregătește deja noua generație de rachete. Și chiar dacă nu există momentan informații oficiale, experții militari germani oferă câteva indicii ale caracteristicilor noilor rachete Taurus NEO.

Astăzi, 9 septembrie, Comisia Europeană a adoptat alocarea provizorie a SAFE - asistența financiară în valoare de 150 de miliarde EUR pentru a consolida pregătirea pentru apărare în întreaga Uniune. 

Piloții aviației franceze din cadrul Marinei care operează de pe portavioane vor beneficia și de inovații tehnologice viitoare menite să îi ajute în faza de apuntare. Astfel, versiune Rafale F5 ale Marinei vor  putea ateriza pe puntea portavionului PA-NG (Porte-Avions Nouvelle Génération), viitorul portavion al Franței, prin sisteme automate.

De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.

România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.

Cine ar fi crezut că viitorul războiului naval nu va fi dominat de portavioane și distrugătoare, ci de o barcă mică, autonomă, de doar 5,5 metri, încărcată cu explozibil? Răspunsul se află în Marea Neagră, iar numele inovației ucrainene este MAGURA - acronimul pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus.

Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.

Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.

Eforturile Armatei Statelor Unite de a-și restructura brigăzile de blindate (Armor Brigade Combat Teams - ABCT) sub egida inițiativei "Transforming in Contact" (TIC) reprezintă mai mult decât o simplă modernizare de tehnica militară. Ele marchează o abordare strategică de a răspunde direct la criza operativă expusă de războiul din Ucraina: prevenirea unei eventuale paralizii operaționale și regândirea principiului manevrabilităţii trupelor pe un câmp de luptă ,,transparent'', aflat sub monitorizarea dronelor.

Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 17 octombrie 2025, în întâmpinarea lui Donald Trump, a scos în evidență tensiunea și complexitatea momentului diplomatic, în care rachetele de croazieră Tomahawk au ocupat, în mod așteptat, centrul scenei. Deși această noua întâlnire are loc la trei ani și jumătate de la invazia rusă, discuția nu s-a axat doar pe sprijinul militar, ci a relevat o profundă divergență de perspectivă strategică între cei doi lideri cu privire la calea optimă de a încheia războiul.

Programul ORKA, cea mai mare achiziție navală din istoria recentă a Poloniei, se apropie de deznodământ, transformând Marea Baltică într-un epicentru al manevrelor diplomatice și industriale. Cu un singur submarin învechit, moștenit din era sovietică (clasa Kilo, ORP Orzel), Marina Poloneză este într-o cursă contra-cronometru pentru a-și asigura capacitatea de descurajare, iar Guvernul Tusk a impus o dată-limită clară: selectarea "partenerului final" până la sfârșitul anului 2025.

Uniunea Europeană intensifică în mod dramatic eforturile de a valorifica activele rusești blocate pentru a asigura finanțarea pe termen lung a Ucrainei, propunând un plan ambițios: un împrumut fără dobândă de aproximativ 140 de miliarde de euro destinat Kievului, garantat de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.

În mijlocul unei dezbateri politice intense privind furnizarea de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, un parteneriat tehnologic discret între Japonia și Europa adaugă o nouă variabilă, extrem de sensibilă, pe tabla de șah a politicii de apărare internaționale.

Speculaţiile cu privire la o decizie iminentă a președintelui american Donald Trump privind furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei nu trebuie privite ca un simplu act de politică de securitate, ci o mișcare strategică. Articolele din presa occidentală  sugerează o interpretare plauzibilă, dar care necesită o analiză mai nuanțată: amenințarea cu Tomahawk-urile este, de fapt, un instrument de presiune conceput pentru a-l forța pe Vladimir Putin să revină la masa negocierilor.

În fața unei lumi tot mai instabile, unde amenințările hipersonice rusești, precum Kh-47M2 „Kinzhal” (Pumnalul), au redefinit vulnerabilitatea spațiului aerian, industria de apărare a Statelor Unite dă un răspuns ferm.

Declarațiile recente ale ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, pe marginea întâlnirilor NATO de la Bruxelles, oferă o grilă de lectură esențială pentru înțelegerea strategiei actuale a Moscovei. 

Apărarea antiaeriană rusă a tras în propriul avion militar, în timp ce respingea un atac cu drone asupra Crimeei ocupate în noaptea de 17 octombrie. Aeronava, una de tipul Su-30SM, s-a prăbușit în urma incidentului.

Statele Unite au intensificat schimbul de informații în zona intelligence cu Ucraina, incluzând acum ținte aflate adânc pe teritoriul Federației Ruse, într-o schimbare strategică menită să relanseze negocierile de pace cu Moscova, blocate după eșecul summitului din Alaska dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin.

SAFE, sau Security Action for Europe (Acțiunea de Securitate pentru Europa), este un nou instrument financiar al Comisiei Europene pentru achiziții comune între statele membre. Proiectele comune, între cel puțin două state, trebuie depuse până la finalul lunii noiembrie. Există însă un program aflat în derulare care se pliază perfect pe SAFE și care ar putea fi o gură de oxigen pentru industria de apărare din România: E vorba de transportoarele blindate Piranha 5, produse aici la Uzina Mecanică București, unde în ultimii ani au existat cel puțin două interese majore din partea unor state europene pentru a achiziționa Piranha 5 „made in Romania”, dar de fiecare dată negocierile nu s-au concretizat din cauza lipsei de cadru legislativ în România. A treia oară poate fi cu noroc.

Disensiunile politice și economice dintre SUA și Canada, generate de noua direcție a Administrației Trump, au atins apogeul după ce Canada a amenințat că va renunța la achiziția avioanelor americane generația a 5-a, F-35 Lightning II. E vorba de un contract estimat la peste 25 de miliarde de dolari, în contextul în care vecinii americanilor plănuiau să achiziționeze 88 de avioane F-35.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sosit joi după-amiază la Washington, unde are programată vineri o întâlnire cu şeful Casei Albe, Donald Trump, a fost surprins de discuţia telefonică purtată de preşedintele american cu liderul rus Vladimir Putin şi reuniunea între cei doi anunţată să aibă loc în curând la Budapesta, relatează portalul RBC.ua și agenția Agerpres, citând publicaţia Axios.

Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni în curând la Budapesta, un anunţ surpriză făcut în ajunul unei întâlniri la Casa Albă între preşedintele american şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care speră să obţină rachete Tomahawk, comentează Agerpres și AFP.

Exercițiul de mobilizare desfășurat în București și județul Ilfov a scos la iveală probleme serioase în organizarea și coordonarea procesului de convocare a rezerviștilor. Guvernul spune însă că rolul exercițiului e tocmai de a identifica aceste probleme organizatorice, asta deși exercițiul MOBEX 2025 a fost planificat din timp.

De-a lungul istoriei, războaiele nu se încheie neapărat cu armistiții clare și triumfuri definitive, ci adesea se metamorfozează în stări de tensiune prelungită. Această realitate pare să fie oglindită perfect în discuțiile recente de la Kiev, unde mesajele transmise de figurile-cheie ale statului ucrainean oscilează între prudență și un optimism condiționat de deznodământul confruntării.

Represiunea stalinistă a anilor 1930, numită marea epurare, a creat răni adânci în URSS la vremea respectivă. Numărul mare al celor uciși, cuprins între 700.000 (cei documentați) și 1,2 milioane (estimat), arată un climat de teroare în care populația a trăit timp de aproape 10 ani. O consecință a acestui genocid, desfășurat de conducerea statului împotriva propriei populații, avea să lovească țara la scurt timp, în 1941, când Germania a atacat o URSS profund slăbită. Armata era decimată, populația era suferindă iar această situație a dus la pierderi masive pe front.

Forțele armate americane au lansat un atac aerian care a vizat o nouă navă suspectată de trafic de droguri în Marea Caraibelor, a informat joi presa din SUA, relatează agențiile Agerpres și DPA.

O decizie ce ar putea redefini fundamental dinamica războiului din Ucraina și a relațiilor dintre marile puteri atârnă de un singur nume: Donald Trump. În centrul acestei ecuații fierbinți se află rachetele de croazieră Tomahawk, o armă strategică pe care Kievul o imploră, iar Moscova o consideră o linie roșie.

Declarațiile recente ale procurorului general, Alex Florența, nu sunt simple noutăți judiciare, ci trebuie privite ca o radiografie necruțătoare a fragilității instituționale a statului român în fața războiului hibrid. Afirmația că „toate firele duc (în Rusia)” și detaliile privind infrastructura online masivă - sute de canale canale de mesagerie și zeci de site-uri clonate - confirmă, la nivel de Parchet, ceea ce analiștii de securitate semnalau de mult: România a fost ținta unei campanii de influență bine orchestrate de un actor statal străin.

Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată miercuri sub forma unei cine de lucru, a confirmat o dinamică esențială a momentului geopolitic actual: tranziția lentă, dar ireversibilă, a UE de la un actor preponderent normativ la o entitate cu ambiții concrete în domeniul securității și apărării. 

În plin război hibrid și al dronelor care testează estul Europei, dar și în contextul unei reorientări strategice a SUA către Indo-Pacific, o veste reconfigurează ecuația de securitate: drona americană Artemis ALM-20, dezvoltată în cooperare cu un partener ucrainean, intră în producția de serie. Nu vorbim doar despre un nou sistem de armament, ci despre rezultatul clar al modului în care lecțiile dure ale câmpului de luptă din Ucraina remodelează rapid doctrina de apărare a Statelor Unite și a aliaților săi.

Australia e una dintre principalele țări non-NATO care oferă ajutor Ucrainei, furnizează sprijin, muniție și echipamente militare încă din februarie 2022, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.

Interviul acordat presei ucrainene de Wolfgang Ischinger, diplomat de carieră și fost președinte al Conferinței de Securitate de la Munchen, subliniază o distincție esențială în analiza conflictului ruso-ucrainean: discuțiile de pace nu sunt în „impas”, ci, pur și simplu, „nu au început cu adevărat”. Această nuanță semantică nu trebuie privită ca un simplu artificiu lingvistic, ci ca o radiografie rece a realității strategice. A vorbi de un impas presupune existența unei negocieri serioase care s-a blocat. Ischinger ne reamintește că regimul de la Kremlin nu a ajuns încă la convingerea că utilizarea forței militare nu îi mai poate aduce câștiguri suplimentare.

Deși programul SAFE e dedicat consolidării industriei europene de apărare prin programe de achiziții în comun, obiectivul, așa cum spune numele programului, sunt revitalizarea industriilor locale. Așadar, ce putem produce în țară cu transfer de tehnologie al unor parteneri e obligatoriu să fie produs aici. Ce nu se poate produce sub nicio formă și nu există expertiză, poate fi achiziționat prin aceste parteneriate comune cu industria de apărare europeană. În rest există cazuri în care achizițiile naționale pot fi mai avantajoase pentru industria de apărare. Să le luăm așadar pe rând.

Ministrul Apărării Naţionale urmează să facă, vineri, mai multe precizări cu privire la exerciţiul de mobilizare a rezerviştilor din Bucureşti şi Ilfov, care se desfăşoară în această perioadă, a precizat Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Forțele ruse au atacat alte instalații de producție de gaze din estul Ucrainei joi dimineață devreme pentru a crește presiunea asupra rețelei energetice locale înainte de iarnă. Agenția de presă slovacă TASR a scris despre acest lucru, citând o știre de la AFP.