Ucraina dorește să adere la NATO ca parte a planului său de încetare a conflictului cu Rusia, iar informații recente sugerează că Kievul și aliații săi discută serios despre modelul Germaniei de Vest.
În cursul unei vizite efectuate în luna septembrie în SUA, șeful biroului prezidențial ucrainean, Andri Yermak, a declarat că aderarea la alianță face parte din „planul de victorie” al președintelui Volodimir Zelenski de a pune capăt luptelor sângeroase care continuă de mai bine de doi ani și jumătate in Ucraina.
Ca exemplu pentru Ucraina, acesta a fost discutat în cercurile de politică externă timp de un an și jumătate. Fostul asistent al secretarului de stat pentru afaceri europene Dan Fried a fost unul dintre primii care l-au propus. Fostul reprezentant special pentru Ucraina Kurt Volker și predecesorul lui Stoltenberg, Anders Fogh Rasmussen, favorizează, de asemenea, acest model.
În timp ce aderarea mult visată a Ucrainei la NATO a fost respinsă constat cu argumentul ca fiind imposibilă, în special după ce Rusia și-a lansat invazia în 2022, fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, a declarat recent pentru Financial Times că ar putea exista modalități de a o face posibilă.
Ucraina ar putea adera la NATO chiar dacă părți din teritoriul său ar rămâne ocupate de Rusia, a declarat fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat la 4 octombrie.
Stoltenberg a sugerat că ar putea exista modalități de a ocoli acest lucru dacă teritoriul ucrainean considerat parte a NATO nu ar fi „neapărat granița recunoscută la nivel internațional”.
„Atunci când există o voință, există modalități de a găsi soluția. Dar este nevoie de o linie care să definească unde este invocat articolul 5, iar Ucraina trebuie să controleze tot teritoriul până la acea frontieră”, a spus el.
Referirea sa la articolul 5 se referă la partea din tratatul pactului NATO care obligă toți membrii să considere un atac asupra unui membru al alianței ca fiind un atac asupra tuturor pe teritoriul definit de articolul 6.
Referindu-se la exemplele istorice ale NATO care protejează Germania de Vest sau la garanțiile de securitate ale Japoniei din partea SUA, Stoltenberg, deși a avertizat că „nicio paralelă nu este 100% corectă”, a sugerat un model de aderare pentru părțile din Ucraina controlate de Kiev. Rusia controlează în prezent aproximativ 20 % din teritoriul ucrainean.
Scepticii se tem că Moscova ar putea provoca o escaladare. La urma urmei, aderarea la NATO garantează suveranitatea Ucrainei și îi va permite să continue vectorul occidental pe care Vladimir Putin încearcă să îl distrugă.
Într-un interviu acordat recent cotidianului ucrainean Kyiv Independent, ministrul olandez al apărării, Ruben Breckelman, a confirmat că sunt în curs discuții cu privire la un potențial plan de pace în care partea de țară controlată de Ucraina să intre în NATO după modelul Germaniei de Vest. Acesta nu a detaliat cât de avansate sunt discuțiile în acest stadiu.
Însă într-un interviu difuzat luni în cadrul emisiunii 60 Minutes de la CBS News, vicepreședintele american Kamala Harras, candidatul Partidului Democrat care se va confrunta cu Donald Trump pe lista republicană la alegerile prezidențiale din această toamnă, a sugerat că discuția privind aderarea Ucrainei la NATO va fi discutată la un moment ulterior.
Întrebată dacă susține extinderea NATO în Ucraina, Harris a spus că aceasta este una dintre „problemele pe care le vom aborda dacă și când se va ajunge la acel punct în acest moment, susținem capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii neprovocate a Rusiei”.
Alți analiști susțin că Germania de Vest este o paralelă greşită, deoarece frontierele sale temporare au fost recunoscute atât de Occident, cât și de URSS. În Ucraina, însă, frontierele sunt disputate în fiecare zi.
Oleksiy Melnyk, export în politică externă și securitate internațională în cadrul think tank-ului Razumkov Center, cu sediul la Kiev, a fost întrebat de Kyiv Independent cât de fezabila aderarea la NATO a unor părți din Ucraina.
„Există unele declaratii confuze care vin din diferite surse. Poziția oficială a guvernului ucrainean, a președintelui (Volodimir) Zelensky, a ministrului Afacerilor Externe, a fost că nu va exista „niciun schimb de teritorii pentru încetarea focului, pentru pace”. În același timp, am aflat din surse internaționale că mai întâi a fost un fel de idee, iar mai târziu din fel de fel de scăpări de informații verificate că există unele negocieri în spatele ușilor închise, luând în considerare acest tip de opțiuni. Mi se pare că există un fel de joc în desfășurare. Cu siguranță, trebuie să existe unele discuții despre un posibil compromis. Nu știu dacă oficialii ucraineni și-au declarat clar disponibilitatea de a lua în considerare un astfel de compromis. Presupun că, pentru moment, există o astfel de discuție. Guvernul ucrainean nu recunoaște public acest lucru. Nu știu cum putem continua dacă președintele Zelenski menține aceeași poziție. Aceasta (posibila aderare la NATO a teritoriilor țării controlate de ucraineni) nu prea pare posibilă în acest moment. Cunoaștem cu toții poziția altor membri NATO care nu sunt pregătiți să își asume un astfel de risc''.
Ben Hodges, general american în retragere și fost comandant general al Armatei SUA în Europa, susține că nu are încredere că Rusia va respecta vreodată pe deplin orice acord privind Ucraina și, prin urmare, este în interesul strategic al Occidentului să ajute la înfrângerea Rusiei și să zdrobească ambițiile sale imperialiste.
„Aș mai spune că am încredere în președintele Zelenski și în judecata sa cu privire la ceea ce este mai bine pentru Ucraina”, a precizat generalul Hodges pentru Kyiv Independent.
De asemenea, Jenny Mathers, profesor de Studii Internaționale la Universitatea Aberystwyth, spune că este puțin probabil ca Putin să accepte o astfel de ofertă, negociind terenuri în Ucraina în schimbul protecției NATO pentru restul Ucrainei.
Cu toate acestea există o excepție şi anume ,,cazului în care Rusia este în mod clar învinsă pe câmpul de luptă și Putin consideră că nu are opțiuni mai bune. Întregul scop al invadării Ucrainei, atât în 2014, cât și după aceea, a fost de a scoate Ucraina de sub influența NATO și de a o readuce sub controlul Rusiei''.
„Probabil că unele state membre ale NATO ar fi dispuse să ofere Ucrainei statutul de membru cu drepturi depline sau o protecție aproape echivalentă mai devreme decât mai târziu, deși în niciun caz toate, în mare parte tocmai din cauza îngrijorării cu privire la o confruntare militară directă între NATO și Rusia, care a dictat ezitările cu privire la furnizarea către Ucraina a anumitor tipuri de arme sau a permisiunii de a utiliza arme furnizate de Occident în anumite moduri'', a mai precizat Mathers.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Odată cu creșterea stării de haos din Sudan, Teheranul găsește o oportunitate de a-și consolida prezența în această țară și de a profita de locația sa geografică pentru a-și extinde influența în Africa, un continent la a cărui inimă a încercat de zeci de ani să ajungă.
Candidatul republican la președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că președintele ucrainean Volodimir Zelenski dorește ca rivalul său democrat Kamala Harris să câștige alegerile din noiembrie .
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va prezenta săptămâna aceasta la Washington o serie de propuneri care, speră el, vor pune capăt războiului început de Vladimir Putin. Zelenski se va deplasa la Adunarea Generală a ONU de la New York și apoi va merge la Washington unde va prezenta un „plan de victorie” președintelui SUA, Congresului și celor doi candidați la alegerile prezidențiale, Kamala Harris și Donald Trump. Invitația de a adera la NATO face parte din planul de victorie al Ucrainei, a declarat șeful Biroului prezidențial de la Kiev, Andri Yermak, în timpul vizite pe care o efectuează în SUA alături de Zelenski.
Liniile roșii nucleare ale Moscovei au fost încălcate în mod repetat în conflictul din Ucraina, forțându-l pe președintele rus Vladimir Putin să utilizeze un nou limbaj pentru a speria Occidentul, potrivit unor oficiali și academicieni ruși. Potrivit Washington Post, care citează declarații ale unor funcționari și academicieni ruși anonimi cu presupuse legături cu Kremlinul, „Putin caută un răspuns mai nuanțat și mai limitat la faptul că Occidentul permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia”.
Miniștrii de externe din țările membre ale Grupului celor Șapte (G7) - Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA - vor discuta în curând la New York problema aprovizionării Ucrainei cu rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea fi folosite pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei, după cum a declarat luni, 23 septembrie, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell.
În cadrul unui interviu acordat cotidianului american The New York Times (NYT), președintele ceh, Petr Pavel, a declarat, pe 23.09.2024, că Ucraina trebuie să fie mai realistă în ceea ce privește obiectivele sale de război și să accepte că o parte a teritoriului ar putea rămâne sub control rusesc, cel puțin temporar.
Utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligența artificială în diverse zone de conflict armat, cum ar fi războiul ruso-ucrainean și războiul israelian din Gaza, a stârnit numeroase discuții cu privire la natura acestora, riscurile pentru securitatea internațională și regională și durabilitatea conflictului. Aceste experimente au arătat că armele susținute de inteligența artificială pot fi mai precise decât cele controlate de oameni, ceea ce poate reduce potențial daunele colaterale, inclusiv victimele civile, daunele produse zonelor rezidențiale și numărul de soldați uciși sau răniți. Cu toate acestea, ridică, de asemenea, preocupări cu privire la posibilitatea de a comite greșeli dezastruoase.
Iranul a dezvăluit sâmbătă o nouă rachetă balistică și o dronă de atac avansată într-o paradă militară, a informat presa de stat, pe fondul escaladării tensiunilor regionale, mai ales după loviturile sângeroase israeliene care vizează Hezbollahul libanez și acuzațiile de înarmare a Rusiei.
DefenseRomania prezintă lucrarea semnată de Dr. Sînziana Iancu - „Consolidarea rezilienței în contextul amenințărilor hibride rusești”. Lucrarea va fi publicată de DefenseRomania în mai multe părți și reprezintă opinia autoarei, nu punctul de vedere al vreunei instituții sau organizații.
Oficialii și experții occidentali fac apel la Statele Unite să permită Ucrainei să lovească ținte aflate adânc în interiorul teritoriului Rusiei cu arme occidentale. În ultimele zile, astfel de apeluri au venit din partea prim-ministrului danez Mette Frederiksen, a președintelui finlandez Alexander Stubb și a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care vizitează Statele Unite în această săptămână, speră să îl convingă pe președintele american Joe Biden să ridice restricțiile privind utilizarea unor astfel de arme pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei.
Polonia, potrivit ministrului său de externe, Radosław Sikorski, va face totul pentru a nu cădea din nou sub influența Moscovei. El a descris Rusia drept o amenințare la adresa stabilității și securității nu numai în Europa, ci și în întreaga lume.
Există indicii că Estonia își va crește semnificativ cheltuielile pentru apărare. În ceea ce privește procentul din PIB alocat cheltuielilor militare, Estonia se va situa imediat după Polonia.
Pe insula Tuzla, rușii instalează turnuri metalice cu platforme pe care amplasează sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja podul Kerci de eventuale atacuri cu drone ucrainene. Centrul de Investigații Jurnalistice din Ucraina a găsit două astfel de turnuri cu sisteme de rachete sol-aer Pantsir-S1M, totodată a inspectat locul unde sunt amplasate acestea.
Ministrul britanic de Externe, David Lammy, a declarat că sunt în curs discuții delicate cu Casa Albă pentru a permite Ucrainei să folosească rachetele Storm Shadow în Rusia, susținând că este timpul pentru „curaj și îndrăzneală”, a relatat The Guardian. Declarația oficialului britanic a venit la puțin mai mult de o săptămână după ce Lammy și premierul britanic Keir Starmer l-au vizitat pe președintele american Joe Biden la Casa Albă, dar nu au reușit să rezolve problema.
Portalul rusesc topcor.ru a anunțat, pe 22.09.2024, că ultima lansare-test a unei rachete balistice intercontinentale de tip RS-28 Sarmat a fost una nereușită. După cum au informat jurnaliștii ruși, racheta a explodat direct în siloz, provocând avarii poligonului Plesețk din Regiunea Arhanghelsk.
Încă de la începutul acestui an, SUA au adus în Danemarca și Filipine sistemul Typhon care poate lansa rachetele cu rază medie și mai scurtă – SM-6 și Tomahawk - înarmate convențional.
Conducerea militară rusă se aștepta la o incursiune ucraineană în regiunea Kursk și lucra de luni de zile la planuri pentru prevenirea ei. Acest lucru rezultă dintr-un set de documente pe care soldații ucraineni le-au găsit în pozițiile rusești abandonate din regiune, scrie The Guardian.
Marina SUA a prezentat o nouă strategie pentru anul 2024, unul dintre obiectivele acesteia fiind acela de a fi „pregătită pentru posibilitatea unui război cu Republica Populară Chineză până în 2027”. Al doilea obiectiv strategic al U.S. Navy este consolidarea superiorității sale militare pe termen lung.
Viacheslav Volodin, președintele camerei inferioare a parlamentului rus și membru al Consiliului de Securitate al lui Putin, a avertizat guvernele occidentale joi, 19 septembrie, că, dacă permit Kievului să utilizeze arme cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, ar putea duce la un război nuclear.
Fostul premier britanic Boris Johnson e probabil printre puținii politicieni din vestul Europei care nu ezită nicio secundă în ceea ce privește implicarea lumii libere în înfrângerea Rusiei prin susținerea Ucrainei. Johnson a înțeles pericolul pe care îl reprezintă pentru Europa o Rusiei victorioasă și a atras din nou atenția cerând Alianței să nu facă niciun centimetru în spate și să fie mai incisivă în ceea ce privește susținerea Ucrainei. El a solicitat de asemenea să nu ne mai temem de „linii roșii” trasate de Moscova.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 20 septembrie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Rusia se șubrezește tot mai mult în urma războiului cu Ucraina. Cheltuielile militare, într-o creștere permanentă, au generat presiune nu doar pe economia și resursele ruse ci și pe sateliții săi, inclusiv pe republicile nerecunoscute din Caucazul de Sud, aflate pe teritoriul Georgiei.
Uniunea Europeană trebuie să accelereze întărirea apărării sale, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în următorii 6-8 ani, a afirmat candidatul pentru funcția de comisar european pentru apărare, într-un interviu acordat Reuters.
Generalul Ismail Qaani, comandantul Forței Quds, unitatea specială a Gardienilor Revoluţiei Iraniene însărcinată cu operaţiile externe, a efectuat, marți, o vizită inopinată în capitala irakiană, Bagdad, în cadrul căreia a avut o serie de întâlniri cu lideri politici din Cadrul de Coordonare și liderii unor facţiuni armate irakiene sprijinite de Teheran.
E.S. David Pressman, ambasadorul SUA la Budapesta, în cadrul Budapest Forum 2024, a susținut un discurs manifest și extrem de sugestiv și îngrijorător cu privire la calea pe care Ungaria, stat membru UE și NATO a ales-o. Iar din păcate nu mai vorbim de „simple cuvinte” pe care Guvernul Orban le folosește, ci de acțiuni profund anti-europene și anti-americane care vor schimba inevitabil raportul de relație între Budapesta și aliați.
România a cerut pe 18 septembrie un răspuns „robust și coordonat” al NATO în cazul dronelor rusești care încalcă spațiul aerian aliat în timpul atacurilor împotriva Ucrainei. Vorbind la o reuniune a formatului București Nouă (B9), ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a cerut „aplicarea cât mai curând posibil a modelului rotativ de apărare aeriană și antirachetă integrată”.
Dronele ucrainene au țintit cu succes un depozit de arme din Toropets, în regiunea rusă Tver, în cursul nopții, a declarat o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) pentru Kyiv Independent la 18 septembrie.
În noaptea zilei de 17 septembrie, mai multe explozii au fost înregistrate de martori oculari locali în apropierea bazei aeriene ruse Engels, aflată la 750 km de Ucraina. Deși rapoartele oficiale nu au fost încă publicate, există probabilitatea unui atac cu dronă, deoarece presa rusă a relatat desfășurarea de misiuni de apărare aeriană, în regim de urgenţă, în regiunile Kursk și Bryansk în acea noapte.
De peste trei săptămâni, atacurile rusești cu drone explozive Shahed s-au intensificat la un nivel nemaiîntâlnit până acum în războiul ruso-ucrainean. Noaptea trecută, forțele ruse au lansat din nou peste 50 de UAV-uri Shahed asupra Ucrainei.
Rusia a pregătit o facilitate militară pe insula Novaya Zemlya pentru noi teste nucleare. Acest lucru a fost anunțat într-un interviu cu contraamiralul Andrei Sinitsin, șeful facilității de testare a armelor nucleare, realizat de presă rusă. În timpul interviului, oficialul rus a precizat că facilitatea este pe deplin pregătită pentru reluarea testelor nucleare, care nu au mai fost efectuate pe acest sit de la 24 octombrie 1990.
Franța ține pasul cu cele mai noi sisteme de luptă ale domeniului aerian – avioanele de luptă fără pilot care colaborează între ele, cunoscute mai larg sub acronimul CCA (Collaborative combat aircraft). Noua dronă de luptă va fi una stealth.
Serviciile de informații americane și agențiile ONU estimează că armele Republicii Islamice ar putea fi gata până la sfârșitul anului.
Germania reconsideră cererea Turciei de a achiziționa avioane de luptă Eurofighter Typhoon, pe fondul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a anunțat miercuri că a lovit peste noapte un arsenal militar rus în regiunea Bryansk, inclusiv muniție de rachete și artilerie și bombe aeriene dirijate, scrie Reuters.
Totul va fi diferit după războiul din Ucraina - de la zecile de mii de drone care vor supraveghea non-stop linia frontului, până la echipamentele robotizate folosite pentru acțiuni de luptă în medii prea riscante pentru soldați. Chiar și procesul de deminare va suferi îmbunătățiri substanțiale, grație noilor tehnologii care vor îngloba inteligența artificială.Cum arată ”Terminator 7”?
Ungaria amenință securitatea europeană, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs de miercuri, în care a criticat relațiile Budapestei cu Rusia și China.
Stimulată de creșterea dramatică a cheltuielilor de apărare de către multe guverne europene în urma invaziei Rusiei în Ucraina, precum și de creșterea tensiunilor geopolitice în Indo-Pacific și în Orientul Mijlociu, Coreea de Sud a apărut ca o alternativă viabilă la furnizorii mai tradiționali de echipamente militare. Țările europene către care comaniil sud-coreene au inceput să-și exporte produsele includ deja Polonia, Finlanda, Norvegia, Lituania, Estonia, România, Slovacia, Cehia și Regatul Unit.
Alegătorii americani vor fi probabil inundați de o avalanșă de dezinformări și campanii de manipulare puse la cale de adversarii SUA cu scopul, potrivit unor înalți oficiali ai serviciilor de informații americane, de a influența rezultatele viitoarelor alegeri prezidențiale și de a pune la îndoială procesul în sine. Cea mai recentă evaluare a Office of the Director of National Intelligence (ODNI), publicată luni, vine cu doar 29 de zile înainte de alegerile din 5 noiembrie, în cadrul cărora alegătorii americani vor alege următorul președinte al țării. „Am continuat să vedem cum actorii își intensifică activitățile pe măsură ce ne apropiem de ziua alegerilor”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informații americane, informând reporterii sub rezerva anonimatului.
Armata franceză se pregătește pentru o confruntare militară cu Rusia, relatează Politico. Publicația notează că anul viitor se va dovedi un test crucial pentru armata franceză, pe măsură ce aceasta se transformă într-o forță capabilă să facă față unor ameninţări de securitate generate de Rusia.
În contextul actual, NATO se întoarce la misiunea sa principală de descurajare și apărare împotriva amenințărilor din est, în primul rând din partea Rusiei. Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat acest lucru la Bruxelles, în timpul unei conferințe de presă, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
De un an și jumătate, Occidentul vorbește despre posibila aderare a Ucrainei la NATO după ''scenariul german'', adică modelul când Germania a devenit membră a Alianței în ciuda faptului că era împărțită între vest și de est. Subiectul a fost readus în discuție de Financial Times, dar și de mai mulți experți, consultați chiar de către presă ucraineană. Fără urmă de îndoială, Kievul îşi menţine poziţia faţă de această propunere şi susţine că este o simplă speculație.
Bulgaria a comandat sistemul de rachete antiaeriene cu rază medie de acțiune IRIS-T SLM pentru a-și consolida capacitățile de apărare aeriană. Anunțul a fost făcut pe 7 octombrie de biroul de presă al companiei germane Diehl Defense, care produce acest sistem de apărare antiaeriană. Achiziția face parte din inițiativa europeană Sky Shield, la care Bulgaria a aderat anul trecut.
Rusia folosește bombe de aviație pe frontul din Donbas.
Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că loviturile aeriene israeliene au ucis doi succesori ai liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, în timp ce Israelul își extinde ofensiva împotriva grupului susținut de Iran, cu o divizie suplimentară desfășurată în sudul Libanului.
Drona aeriană rusească, presupusă stealth, S-70 „Okhotnyk”, care s-a prăbușit zilele trecute lângă Konstantyanivka, era echipată cu o bombă glisantă ghidată, potrivit celor mai recente informații.
Turcia, stat membru NATO, a devenit azi sub conducerea regimului islamist al președintelui Recep Tayyip Erdogan, unul din cei mai importanți susținători ai grupării teroriste Hamas. În contextul în care Israelul a decis să taie toate capetele hidrei, atât ale grupărilor teroriste din Gaza, inclusiv Hamas, cât și a mult mai puternicei organizații teroriste Hezbollah în Liban, Erdogan vorbește de iminența unui război mondial.
Un ghid despre modul de pregătire pentru război va fi trimis, din noiembrie, la peste 5 milioane de gospodării din Suedia, a declarat ministrul Apărării Civile Carl-Oskar Bohlin.
Coreea de Nord va trimite, probabil, membri ai armatei sale regulate în Ucraina, pentru a sprijini campania de război a Rusiei. Acest lucru a fost anunțat de agenția de știri Yonhap, care a citat o declarație a ministrului apărării din Coreea de Sud.
Compania turcă Otokar a anunțat că a fost declarată câștigătoare de către Ministerul Apărării Naționale (MApN) în programul de înzestrare cu blindate ușoare 4x4 al României.
Franța înțelege că declarațiile politicienilor de la Paris trebuie să fie susținute de o Armată cu capabilități credibile.
Partenerii internaționali și țările contributoare cu trupe la misiunea de menținere a păcii a Uniunii Africane în Somalia sunt neliniștiți de influența tot mai mare a Egiptului, noul aliat al Somaliei a cărui armată urmează să fie desfășurată ca parte a noilor aranjamente de securitate ale națiunii din Cornul Africii.
Britanicii sunt preocupați și de amenințarea tot mai mare a Al-Qaida, care încearcă să profite de conflictul din Orientul Mijlociu.
Israelul a desfășurat marți o a patra divizie de trupe în interiorul Libanului, extinzându-și frontul cu Hezbollah și ridicând numărul total probabil de soldați din țară la peste 15.000.
Până în martie 2025, dacă nu un pic mai târziu, dar în prima jumătate a anului 2025, forțele aeriene ucrainene ar trebui să utilizeze avioane de luptă franceze Mirage 2000 împotriva forțelor ruse. Ministrul francez al forțelor armate, Sébastien Lecornu, a declarat că „aeronavele Mirage 2000 ar putea începe să opereze în Ucraina în prima jumătate a anului 2025”. În prezent, piloții ucraineni se pregătesc și se antrenează la o bază din orașul france Nancy.
Forțele ucrainene au reușit să obțină succese tactice semnificative în timpul operației Kursk. Cu toate acestea, succesele tactice nu s-au tradus încă în avantaje strategice și politice pentru Ucraina. Aceasta este observația făcută de generalul australian în retragere Mick Ryan într-un articol care analizează operația de la Kursk la două luni după începerea acesteia.
În ultimele săptămâni, mai multe regiuni din Rusia au anunțat creșteri semnificative ale soldelor și primelor pentru cei care se oferă voluntari să lupte în războiul din Ucraina.
Pentagonul dorește să înarmeze armata americană cu drone ieftine „de unică folosință” care pot fi produse în serie, iar oficialii americani din domeniul apararii se adresează în primul rând furnizorilor comerciali de astfel de sisteme. La începutul acestei săptămâni, US Defence Innovation Unit a publicat o cerere de ofertă pentru dezvoltarea de vehicule aeriene fără pilot și a publicat, de asemenea, cerințele pentru astfel de arme.
La 7 octombrie, Departamentul de Stat al SUA a declarat că a aprobat vânzarea către România a patru sisteme radar Sentinel și a echipamentelor aferente, în valoare de aproximativ 110 milioane de dolari. Congresul trebuie să aprobe tranzacția, ceea ce este un lucru destul de probabil.
Pe măsură ce sancțiunile occidentale continuă să pună presiune pe industria militară a Rusiei, există dovezi care sugerează că întreprinderea rusă Planar se folosește de filiala sa din SUA, Copper Mountain Technologies (CMT), pentru a eluda aceste sancțiuni și a transfera tehnologii avansate de pe piețele americane. Prezenta anchetă se bazează pe informațiile descoperite de grupul de hackeri „Cyber Resistance” și oferă date suplimentare despre modul în care întreprinderea Planar, un producător important de produse electronice, lucrează pentru a susține obiectivele militare ale Rusiei.
Guvernul norvegian va crește bugetul apărării cu 19,2 miliarde de coroane norvegiene în 2025. Aceasta este o creștere de 21,2% față de 2024. Cheltuielile pentru apărare vor fi majorate la un total de 110,1 miliarde de coroane norvegiene. Această decizie reprezintă îndeplinirea primei promisiuni a guvernului norvegian privind planul de apărare pe termen lung al Norvegiei și depășește obiectivul NATO de a cheltui 2,16% din PIB pentru apărare.
Cea mai modernă dronă de luptă a Rusiei, Okhotnik-B, a fost doborâtă pe 5 octombrie în apropiere de localitatea Kostiantynivka din regiunea Donețk, au anunțat autoritățile locale. Analiştii militari occidentali califică incidentul drept un „eșec” pentru Rusia și subliniază că este probabil să aibă consecințe grave și de durată pentru programele Rusiei de dezvoltare a sistemelor de luptă fără pilot.
