Update. Ora 21.00. S-au închis urnele în Republica Moldova și România. Prezența la vot era de 54%. Peste 311.000 de voturi în diaspora.
Secțiile de votare din Vestul Europei rămân deschise până la ora, 22.00. Votul din SUA și Canada va continula până dimineață. În primul tur, Maia Sandu a fost votată masiv peste ocean (aprox.80-85%). Mai mult de 5.000 de moldoveni i-au acordat votul.
Update. ora 20.00. 53% prezență la vot 1.655.000. Vot în diaspora: 300.000.
Se incheie votul în Moscova, unde în primul tur, Maia Sandu a obținut doar 5% din , din cele peste 8.200 de voturi. Amintim că în Rusia au fost organizate 2 secții de votare, fiecare cu câte 5.000 de buletine de vot.
Marea majoritate a voturilor care vor fi contorizate după ora 20, la secțiile din străinătate, mai mult ca sigur vor fi în favoarea candidatului PAS.
Update: Peste 1,5 milioane de cetățeni moldoveni au votat până acum. La ora 18:20, prezența la vot a depășit 51%. În diaspora, au votat 267.000 de moldoveni, un număr deja mai mare decât cel înregistrat la închiderea urnelor în turul doi al alegerilor prezidențiale de acum patru ani (263.000).
Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova anunță că s-au epuizat buletinele de vot de la secția de votare din Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite. Toate cele 500 de buletine de vot distribuite pentru scrutin au fost epuizate. În primul tur de scrutin din 20 octombrie, la această secție au votat 277 de alegători. Pentru a elimina orice speculație/acuzație la adresa autorităților de la Chișinău, precizăm că, din verificarile noastre, în turul 1 de scrutin, peste 82% din voturile exprimate in EAU au fost în favoarea Maiei Sandu.
Update: Până la ora 16.00, prezența la urne era de 43%, adică peste 1.280.000 de persoane.Prezența la vot o depășește atât pe cea din primul tur, cât și cea din turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2020.
De asemenea, peste 200.000 de cetățeni moldoveni aflați peste hotare și-au exercitat dreptul la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Update: Până la ora 14:00, au votat peste 1.000.000 de cetățeni moldoveni. Prezența la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale a depășit 34%.
Alegeri decisive pentru viitorul european al Chișinăului. Peste 2,7 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt aşteptaţi, duminică, la urne, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Scrutinul se desfășoară într-o atmosferă foarte tensionată, în care forțele pro-ruse încearcă de luni de zile să cumpere voturi și, în paralel, să genereze frică în rândul potențialilor alegători pro-europeni.
Viitorul şef al statului va fi ales între actuala preşedintă proeuropeană Maia Sandu, care este susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate, și Alexandr Stoianoglo, care a fost demis din funcția de procuror general de către Sandu anul trecut, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova.
Rezultatul votului este probabil să dea tonul pentru alegerile parlamentare din vara viitoare, unde partidul de guvernământ al lui Sandu este de așteptat să se lupte pentru a-și păstra majoritatea și care vor determina banda viitorului guvern.
Cea mai mare prezență la vot este înregistrată la Moscova, unde au votat peste 2 400 și, respectiv, 2.100 de alegători la cele două secții de votare deschise în oraș.
”Moldovenii, trimiși de gruparea „ȘOR” să voteze la Minsk, Baku și Istanbul?”, se întreabă publicația moldovenească Deschide, care relatează că, la primele ore ale dimineții, cozi imense se formează la secțiile de votare din Belarus, Turcia și Azerbaidjan, acolo unde moldovenii au fost duși gratuit de persoane necunoscute din Rusia.
Agenția de presă din Belta din Belarus a raportat că mulți cetățeni moldoveni care locuiesc în regiunea Kursk și Moscova au mers „pe cheltuiala lor” la Minsk și chiar la Baku pentru a vota în turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova. „Secțiile de votare din Moscova nu pot face față numărului de moldoveni care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din țara lor”, arată publicația.
De asemenea, moldovenii din regiunea transnistreană sunt aduși la secții cu autocare și microbuze. „Sunt aduși cu autobuzele, cu rutierele până la poștă. De acolo oamenii merg pe jos”, a declarat o femeie care votează la secția din Bender.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că participarea la turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie a unui număr sporit de alegători din stânga Nistrului se datorează faptului că aceștia ar fi fost „forțați, manipulați, corupți și șantajați” să o facă de către autoritățile neconstituționale de acolo.
În plus, potrivit IPN, în noaptea de 1 spre 2 noiembrie au sosit în Moldova trei autobuze cu cetățeni moldoveni care locuiesc în Federația Rusă. Sursele publicației din Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră au raportat că în autobuzele se aflau aproximativ 150 de persoane care au zburat gratuit cu avionul de la Moscova la Istanbul.
Alegeri în Republica Moldova / MAE
Până la ora 14:00, peste 146.000 de cetățeni moldoveni aflați peste hotare și-au exercitat dreptul la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale.
La unele secții de votare deschise în străinătate, alegătorii stau în rând pentru a-și putea exercita dreptul la vot, anunță Comisia Electorală Centrală (CEC) a R. Moldova. Unii au făcut sute de kilometri pentru a participa la vot.
Potrivit Ministerului Afacerilor de Externe (MAE), cele mai solicitate secții din afara țării sunt la ora 12, cele din România, Italia, Austria, Estonia, Belgia, Franța, Germania.
Așa cum arătam mai sus, la Moscova se înregistrează cea mai mare prezență. La cele două secții de votare deschise în capitala rusă au votat peste 2 400 și, respectiv, 2.100 de alegători.
La București și-au exercitat dreptul la vot peste 2 000 de alegători, în timp ce la Brescia, Italia, unde au votat aproximativ 1 700 de persoane.
Alexandr Stoianoglo
Stoianoglo pare a fi calul troian al Moscovei, de vreme ce spune că este adeptul integrării europene, dar nu acum. Practic, urmărind scenariul georgian, Stoianoglo încearcă să suspende sine die parcursul european al Chișinăului. El a acuzat-o pe Sandu de o politică de dezbinare într-o națiune care are o minoritate considerabilă de limbă rusă.
Retorica de echilibrare Est-Vest a lui Stoianoglo contrastează cu cei patru ani de putere ai lui Sandu, timp în care legăturile cu Kremlinul s-au rupt, o mulțime de diplomați ai Moscovei au fost expulzați și ea a condamnat invazia Rusiei asupra Ucrainei vecine.
Actualul lider de la Chişinău, Maia Sandu, a obţinut în primul tur 42,49% din voturi, în timp ce socialistul Stoianoglo a fost votat de 25,95% dintre alegători.
Poliția din Moldova și-a înăsprit măsurile în încercarea de a evita repetarea a ceea ce ei spun că a fost o schemă vastă de cumpărare de voturi în primul tur de luna trecută. Se crede că a fost adus în joc de oligarhul fugar, susținut de ruși, Ilan Shor.
O sursă guvernamentală moldovenească a declarat că Chișinăul a notificat mai multe state UE că crede că Rusia va încerca să perturbe votul moldovenilor din diaspora, la secțiile de votare din țările lor.
Sursa, care a cerut să nu fie identificată, a declarat pentru Reuters că secțiile de votare din Italia, Franța, Germania, Spania, Canada, România, Statele Unite și Marea Britanie ar putea fi vizate de perturbări, inclusiv prin folosirea amenințărilor cu bombă.
Rusia neagă că a intervenit, în timp ce Shor a negat faptele imputate. Shor trăiește în Rusia, unde a organizat și blocul de opoziție ”Victoria”, interzis în Moldova - și a cerut în mod deschis oamenilor prin intermediul rețelelor de socializare să voteze împotriva lui Sandu și a promis că plătește pentru că i-a urmat instrucțiunile.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Eficiența pe câmpul de luptă a sistemelor de rachete HIMARS nu a trecut neobservată, iar în următorii ani Armatele statelor occidentale vor avea în dotare tot mai multe lansatoare de rachete multiple.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 12 aprilie că NATO „și-a pierdut sensul” după prăbușirea Uniunii Sovietice și Alianța „ar fi trebuit să fie dizolvată”, adăugând că această chestiune este încă relevantă în prezent.
Relațiile diplomatice dintre Ucraina și Statele Unite se tensionează după ce președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat public pe vicepreședintele american J.D. Vance că ar justifica într-un fel acțiunile liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Declarațiile vin în contextul unei dispute deschise privind poziționarea Washingtonului în conflictul ruso-ucrainean, aflat deja în al patrulea an.
România nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să încerce un atac împotriva unui stat NATO în următorii ani, a avertizat generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării, într-un interviu difuzat de Pro TV, în cadrul emisiunii România, te iubesc!.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, în cadrul unui interviu, a declarat că americanii au pe masă la Pentagon mutarea bazei de la Ramstein din Germania, la Mihail Kogălniceanu, în România (MK). Potrivit înaltului oficial român informații în acest sens au venit pe canalele militare americane.
Ceremoniile de 9 mai, de anul aceasta, marchează 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, fiind un nou prilej de propagandă pentru Kremlin.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, va vizita Moscova în zilele următoare pentru a discuta, alături de partea rusă, despre negocierile dintre Iran și Statele Unite privind programul nuclear, înaintea noii runde de discuții programate sâmbătă, la Roma.
Administrația președintelui american Donald Trump a suspendat luni granturile federale acordate Universității Harvard de peste 2 miliarde de dolari.
Liderul opoziției maghiare Péter Magyar a promis că va organiza un referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană dacă va câștiga alegerile de anul viitor.
Călin Georgescu este fiu de nomenclaturiști. De profesie este inginer pedolog. Înainte de căderea regimului comunist, în decembrie 1989, a lucrat ca inginer. A fost consilier al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (1992-1996). După pierderea alegerilor de către Partidul Democrației Sociale din România (predecesorul Partidului Social Democrat) în 1996, și câștigarea lor de către Convenția Democrată Română a ocupat, prin concurs, funcția de secretar general al aceluiași minister. În presa vremii au fost publicate dovezi clare privind măsluirea concursului. Ministrul Afacerilor Străine Mircea Geoană l-a numit, în 2004, director al Direcției de organizații Internaționale din același minister. A fost raportor special al ONU (2011-2013) pe probleme privind protecția mediului, fiind numit de Ministerul Afacerilor Externe.
Inspectorul general al Armatei Germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer, consideră că Federația Rusă ar putea ataca teritoriul NATO în 2029.
Ministerul chinez al Comerțului a numit decizia președintelui american Donald Trump de a scuti smartphone-urile, computerele, alte produse electronice și semiconductori de la noile tarife mari la importurile din China un „pas mic”.
Delegația Congresului Statelor Unite care vizitează România, luni, va fi formată din mai mulți reprezentanți americani importanți, republicani și democrați deopotrivă.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește activ inclusiv pentru un potențial atac rusesc asupra României, unul dintre pilonii sudici ai Flancului Estic al NATO.
”Nu vom lăsa Bruxellesul să ne oblige să acceptăm aderarea Ucrainei la UE. Aceasta este o problemă uriașă, cu implicații pe scară largă pentru securitatea, economia și agricultura noastră”, a declarat astăzi premierul ungar Viktor Orban.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, demisionează din funcția sa în urma unor dezacorduri tot mai mari cu administrația președintelui Donald Trump.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că țara sa „nu va ceda niciodată unui comportament nerezonabil” și i-a spus premierului spaniol Pedro Sánchez că Uniunea Europeană ar trebui să ajute China să reziste „bullying-ului tarifar unilateral” impus de președintele american Donald Trump.
Comandantul bazei Forțelor Spațiale americane Pituffik din Groenlanda, colonelul Susan Meyers, a fost revocat joi din funcție, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA JD Vance a vizitat facilitatea, pe 28 martie.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social, o majorare spectaculoasă a tarifelor pentru importurile din China la 125%, în timp ce pentru toate celelalte zeci de alte țări a decis o pauză de 90 de zile. Deși mulți spun că decizia a fost luată după prăbușirea burselor, Casa Albă spune că de fapt acesta a fost de la început planul președintelui.
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri tarifare dure ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciprocale” tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
Rusia răspunde cu o măsură similară, după ce luna trecută atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul acestuia au fost declarați ”persona non-grata” de către MAE român.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat chiar din Panama care este planul noii administrații americane: ”Vom recupera Canalul Panama de sub influența Chinei”.
Preşedintele american Donald Trump a cerut din nou marilor companii americane să se întoarcă în SUA pentru a evita impunerea de tarife, în primele sale declaraţii după ce Beijingul a anunţat că va creşte tarifele pentru bunurile din Statele Unite de la 34% la 84%, informează miercuri Agerpres și EFE.
Statele Uniunii Europene au aprobat în Consiliul de Miniștri impunerea de contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite.
Comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că forțele ruse au lansat o nouă ofensivă în regiunile Sumî și Harkov.
Conservatorii din CDU/CSU au convenit asupra unui acord de coaliție cu social-democrații (SPD). Părțile vor să prezinte documentul miercuri după-amiază.
Administrația Trump crește tarifele pentru importurile din China. Mișcarea a fost anunțată de Casa Albă, concretizând o amenințare anterioară a președintelui Donald Trump. Purtătoarea de cuvânt a spus că Trump nu va renunța la politicile sale actuale. De asemenea, Beijingul a avertizat luni SUA împotriva unor noi creșteri ale tarifelor, spunând că „se vor lupta până la capăt”.
Comandamentul Armatei SUA în Europa a anunțat retragerea contingentului militar american de pe aeroportul Jasienka, un hub cheie în Polonia de unde sosește ajutorul militar pentru Ucraina. Trupele și echipamentele vor fi relocate către alte facilități americane din Polonia.
În cadrul unui interviu acordat postului de televiziune Fox News, vicepreședintele american, J.D. Vance, a declarat, pe 01.05.2025, că Statele Unite intenționează să organizeze negocieri directe între părțile implicate în conflictul din Ucraina, în următoarele 100 de zile. ,,Avem o ofertă de pace și vom face munca grea în următoarele 100 de zile pentru a aduce părțile la masa negocierilor”, a spus el.
Avionul de luptă F-16 Block 70 primit la începutul lunii aprilie s-a defectat după aterizarea în Bulgaria și nu poate decola cât timp se află în așteptare pentru piese de schimb, a anunțat generalul Nikolay Rusev, comandantul Forțelor Aeriene Bulgare. În timpul testelor de zbor ale primului avion de vânătoare F-16 bulgar, care au făcut parte din punerea în funcțiune a aeronavei, a fost detectată la bord o defecțiune a unuia dintre sisteme.
Printr-un demers care urmăreşte să consolideze în mod semnificativ apărarea aeriană a Ucrainei, Suedia s-a angajat anterior să livreze avioane radar avansate ASC 890, sporind în mod considerabil capacitățile operaționale ale avioanelor de luptă ucrainene F-16. Avionul ASC 890, echipat cu un sistem radar de ultimă generație - cu raza să impresionantă de detecție de până la 450 de kilometri - extinde capacitățile de supraveghere și de atac ale Ucrainei.
Mike Waltz, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Donald Trump, urmează să părăsească postul său de la Casa Albă, pe fondul unor probleme persistente, la câteva săptămâni după ce a invitat din greșeală un jurnalist la o discuție între înalți oficiali din domeniul securității naționale care discutau despre intențiile privind atacurile aeriene efectuate de SUA asupra Yemenului. O sursă familiarizată cu această problemă a confirmat pe 1 mai plecarea lui Waltz de la Casa Alba, precum și a consilierului adjunct pentru securitate națională, Alex Wong.
Comisia Europeană a anunțat marți că industria ucraineană se va alătura unui proiect finanțat de UE pentru dezvoltarea de drone de mici dimensiuni. Aceasta marchează prima participare a Ucrainei la un proiect susținut financiar de Uniunea Europeană prin Fondul European de Apărare (EDF).
Epirus, o companie din SUA, a anunţat pe 29 aprilie 2025 livrarea sistemului său Expeditionary Directed Energy Counter-Swarm (ExDECS) către Naval Surface Warfare Center Dahlgren Division. Acest sistem HPM (high-power microwave) avansat, o variantă a sistemului Leonidas Expeditionary, este destinat să contracareze roiurile de drone și va fi evaluat de U.S. Marine Corps.
Miercuri, administrația Trump a informat Congresul despre intenția de a aproba exportul de armament către Ucraina prin vânzări comerciale directe (DCS) în valoare de 50 de milioane de dolari sau mai mult, potrivit Kyiv Post, care citează surse diplomatice.
Un articol publicat pe 30 aprilie 2025 în publicaţia Challenges a scos la lumină existența unui nou sistem de lansare multiplă de rachete (MLRS) francez, denumit "Foudre", dezvoltat de compania Turgis & Gaillard. Acest proiect, până nu demult confidențial, devine public într-un moment critic pentru Armata Franceză, care se confruntă cu nevoia urgentă de a înlocui sistemele sale învechite LRU (Lance-Roquettes Unitaire), a căror capacitate operațională este îndoielnică.
Estonia a primit oficial șase sisteme de lansare multiplă de rachete HIMARS, fabricate în SUA, pe 29 aprilie, la baza aeriană Ämari. Cheltuielile pentru apărare în Estonia vor ajunge la 5,4% din PIB.
Coreea de Sud a câștigat un proiect de 18 miliarde de dolari pentru construirea a două reactoare nucleare în Republica Cehă. În prezent, Republica Cehă își obține aproximativ 40% din producția de energie electrică de la cele două centrale nucleare existente.
Țările din regiunea nordică și baltică își majorează drastic cheltuielile pentru apărare din cauza invaziei rusești a Ucrainei și a solicitărilor SUA ca membrii europeni ai NATO să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate. Țările din nordul Flancului Estic intenționează să achiziționeze în comun 1.000 de mașini de luptă a infanteriei CV90.
Statele Unite au anunțat marți că au aprobat vânzarea către Polonia a unor rachete în valoare de 1,33 miliarde de dolari (aproximativ 1,17 miliarde de euro). E vorba de un pachet care include 400 de rachete aer-aer AIM-120D cu rază medie de acțiune. E interesant de privit cifrele României în materie de AIM-120, rachete pe care le-a achiziționat și țara noastră.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii de 15 minute cu omologul său american, Donald Trump, la funeraliile Papei Francisc de la Vatican, a făcut presiuni asupra șefului de cabinet al Casei Albe pentru a adopta o linie mai dură față de Vladimir Putin, a relatat site-ul Axios, citând două surse care dețin informații despre întâlnirea de sâmbătă.
Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat semnarea unui acord privind resursele minerale cu Ucraina. De asemenea, țările au convenit să înființeze un fond de investiții pentru reconstrucție americano-ucrainean. Acordul este considerat crucial pentru asigurarea accesului Ucrainei la asistență militară americană în viitor.
Economia rusă a început să se clatine după trei ani de război. Banca centrală de acolo recunoaște că a înregistrat rezultate mai slabe în unele sectoare din cauza răcirii cererii. Și banca americană de investiții Goldman Sachs notează, de asemenea, că PIB-ul Rusiei a încetat să crească în acest an, așteptându-se ca cifra anuală pentru primul trimestru să se situeze în jurul valorii de zero.
Autoritățile indiene au anunțat închiderea spațiului aerian al țării pentru avioanele pakistaneze, ca răspuns la interdicția impusă de Islamabad la zborul aeronavelor indiene deasupra teritoriului său, o ultimă evoluție în escaladarea tensiunilor care au urmat unui atentat mortal în Kashmir, notează Agerpres și AFP.
Portalul itamilradar.com a semnalat faptul că, pe 29.04.2025, o grupare navală de atac de nivel portavion (Carrier Strike Group 25, CSG25) aparținând Marinei Regale britanice a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană, marcând începutul misiunii sale globale “Operation Highmast”.
Rusia se poate mobiliza, dacă este necesar, pentru un război la o scară comparabilă cu cea a Uniunii Sovietice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
El a explicat că fabrica produce dispozitive de tragere cu muniție și piese pentru Marina Rusă și aviația militară.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a avut pe ordinea de zi fiind mai multe subiecte în domeniul apărării naționale, care au fost discutate și aprobate.
Un distrugător al SUA din clasa Arleigh Burke a sosit în Scoția demonstrând „angajamentul continuu față de NATO”. Adversarii Americii „nu pot spera niciodată să egaleze avantajul asimetric dat de rețeaua sa de aliați și prieteni”.
Comisia investește 910 milioane EUR în cadrul ediției din 2024 a Fondului european de apărare (FEA) pentru a crea o industrie de apărare puternică și inovatoare în Europa, se arată în comunicarea Comisiei Europene.
Administrația Donald Trump a notificat Congresul SUA cu privire la intenția sa de a da „ undă verde” exportului de produse de apărare către Ucraina prin vânzări comerciale directe în valoare de 50 de milioane de dolari sau mai mult, relatează Kyiv Post.
Avioanele de vânătoare suedeze JAS 39 Gripen au finalizat prima lor operațiune în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană. Mai exact, săptămâna trecută, au decolat de la baza Malbork din Polonia pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc Ilyushin Il-20, după ce, cu câteva zile mai devreme, avioane Typhoon britanice au decolat de aici pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc și două avioane de vânătoare Sukhoi Su-30MKI.
Așa cum ne-am obișnuit, cea mai mare parte a informațiilor veridice privind prezența și implicarea trupelor nord-coreene în războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei provin din Coreea de Sud.
Pe 27 aprilie 2025, presa de stat rusă a difuzat imagini cu o rachetă de croazieră pe care prezentat-o ca un „proiect secret”, inspectată de fostul președinte Dmitri Medvedev într-un poligon militar, sugerând integrarea acesteia pe avioanele considerate de ruși de generația a 5-a, Su-57, cele mai avansate avione de vânătoare ale Rusiei.
Mult timp s-a crezut crezut că armele nucleare sunt pentru descurajarea strategică între marile puteri mondiale iar aducerea în discuție a acestui subiect într-o confruntare dintre o putere nucleară și una non-nucleară era ceva tabu și de neconceput.
Rusia și Coreea de Nord au început miercuri construcția unui nou pod rutier între cele două țări, peste râul Tuman.
Ministerul Apărării Naționale a avut o poziție oficială ca urmare a informațiilor confirmate de Washington cu privire la achiziționarea unui sistem antiaerian Patriot de către România. E vorba de înlocuirea sistemului Patriot pe care țara noastră l-a donat Ucrainei.
Mai mulți miniștri din Pakistan vorbesc de o „invazie iminentă” pe care India o va lansa în următoarele 48 de ore. Amintim că cele două state sunt puteri nucleare și s-au confruntat de mai multe ori de-a lungul timpului pe zona montană de graniță. Acum totul a escaladat după un atentat fără precedent comis într-o stațiune montană indiană și revendicat de o grupare teroristă pakistaneză.
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a avertizat marți că Statele Unite vor înceta să medieze dacă Rusia și Ucraina nu fac 'propuneri concrete' pentru a pune capăt războiului, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, relatează Agerpres și AFP.
Forțele Armate Britanice au utilizat recent sistemul Gladiator pentru a simula modul în care funcționează sistemul lor naţional de apărare aeriană în fața unui atac masiv cu rachete lansat de Rusia. Pentru această simulare, britanicii au decis să recreeze condițiile din prima zi a invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, când țara agresoare a lansat (potrivit unor rapoarte) aproximativ 160 de rachete de diferite tipuri asupra Ucrainei.
