Update. Ora 21.00. S-au închis urnele în Republica Moldova și România. Prezența la vot era de 54%. Peste 311.000 de voturi în diaspora.
Secțiile de votare din Vestul Europei rămân deschise până la ora, 22.00. Votul din SUA și Canada va continula până dimineață. În primul tur, Maia Sandu a fost votată masiv peste ocean (aprox.80-85%). Mai mult de 5.000 de moldoveni i-au acordat votul.
Update. ora 20.00. 53% prezență la vot 1.655.000. Vot în diaspora: 300.000.
Se incheie votul în Moscova, unde în primul tur, Maia Sandu a obținut doar 5% din , din cele peste 8.200 de voturi. Amintim că în Rusia au fost organizate 2 secții de votare, fiecare cu câte 5.000 de buletine de vot.
Marea majoritate a voturilor care vor fi contorizate după ora 20, la secțiile din străinătate, mai mult ca sigur vor fi în favoarea candidatului PAS.
Update: Peste 1,5 milioane de cetățeni moldoveni au votat până acum. La ora 18:20, prezența la vot a depășit 51%. În diaspora, au votat 267.000 de moldoveni, un număr deja mai mare decât cel înregistrat la închiderea urnelor în turul doi al alegerilor prezidențiale de acum patru ani (263.000).
Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova anunță că s-au epuizat buletinele de vot de la secția de votare din Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite. Toate cele 500 de buletine de vot distribuite pentru scrutin au fost epuizate. În primul tur de scrutin din 20 octombrie, la această secție au votat 277 de alegători. Pentru a elimina orice speculație/acuzație la adresa autorităților de la Chișinău, precizăm că, din verificarile noastre, în turul 1 de scrutin, peste 82% din voturile exprimate in EAU au fost în favoarea Maiei Sandu.
Update: Până la ora 16.00, prezența la urne era de 43%, adică peste 1.280.000 de persoane.Prezența la vot o depășește atât pe cea din primul tur, cât și cea din turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2020.
De asemenea, peste 200.000 de cetățeni moldoveni aflați peste hotare și-au exercitat dreptul la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Update: Până la ora 14:00, au votat peste 1.000.000 de cetățeni moldoveni. Prezența la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale a depășit 34%.
Alegeri decisive pentru viitorul european al Chișinăului. Peste 2,7 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt aşteptaţi, duminică, la urne, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Scrutinul se desfășoară într-o atmosferă foarte tensionată, în care forțele pro-ruse încearcă de luni de zile să cumpere voturi și, în paralel, să genereze frică în rândul potențialilor alegători pro-europeni.
Viitorul şef al statului va fi ales între actuala preşedintă proeuropeană Maia Sandu, care este susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate, și Alexandr Stoianoglo, care a fost demis din funcția de procuror general de către Sandu anul trecut, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova.
Rezultatul votului este probabil să dea tonul pentru alegerile parlamentare din vara viitoare, unde partidul de guvernământ al lui Sandu este de așteptat să se lupte pentru a-și păstra majoritatea și care vor determina banda viitorului guvern.
Cea mai mare prezență la vot este înregistrată la Moscova, unde au votat peste 2 400 și, respectiv, 2.100 de alegători la cele două secții de votare deschise în oraș.
”Moldovenii, trimiși de gruparea „ȘOR” să voteze la Minsk, Baku și Istanbul?”, se întreabă publicația moldovenească Deschide, care relatează că, la primele ore ale dimineții, cozi imense se formează la secțiile de votare din Belarus, Turcia și Azerbaidjan, acolo unde moldovenii au fost duși gratuit de persoane necunoscute din Rusia.
Agenția de presă din Belta din Belarus a raportat că mulți cetățeni moldoveni care locuiesc în regiunea Kursk și Moscova au mers „pe cheltuiala lor” la Minsk și chiar la Baku pentru a vota în turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova. „Secțiile de votare din Moscova nu pot face față numărului de moldoveni care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din țara lor”, arată publicația.
De asemenea, moldovenii din regiunea transnistreană sunt aduși la secții cu autocare și microbuze. „Sunt aduși cu autobuzele, cu rutierele până la poștă. De acolo oamenii merg pe jos”, a declarat o femeie care votează la secția din Bender.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că participarea la turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie a unui număr sporit de alegători din stânga Nistrului se datorează faptului că aceștia ar fi fost „forțați, manipulați, corupți și șantajați” să o facă de către autoritățile neconstituționale de acolo.
În plus, potrivit IPN, în noaptea de 1 spre 2 noiembrie au sosit în Moldova trei autobuze cu cetățeni moldoveni care locuiesc în Federația Rusă. Sursele publicației din Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră au raportat că în autobuzele se aflau aproximativ 150 de persoane care au zburat gratuit cu avionul de la Moscova la Istanbul.
Alegeri în Republica Moldova / MAE
Până la ora 14:00, peste 146.000 de cetățeni moldoveni aflați peste hotare și-au exercitat dreptul la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale.
La unele secții de votare deschise în străinătate, alegătorii stau în rând pentru a-și putea exercita dreptul la vot, anunță Comisia Electorală Centrală (CEC) a R. Moldova. Unii au făcut sute de kilometri pentru a participa la vot.
Potrivit Ministerului Afacerilor de Externe (MAE), cele mai solicitate secții din afara țării sunt la ora 12, cele din România, Italia, Austria, Estonia, Belgia, Franța, Germania.
Așa cum arătam mai sus, la Moscova se înregistrează cea mai mare prezență. La cele două secții de votare deschise în capitala rusă au votat peste 2 400 și, respectiv, 2.100 de alegători.
La București și-au exercitat dreptul la vot peste 2 000 de alegători, în timp ce la Brescia, Italia, unde au votat aproximativ 1 700 de persoane.
Alexandr Stoianoglo
Stoianoglo pare a fi calul troian al Moscovei, de vreme ce spune că este adeptul integrării europene, dar nu acum. Practic, urmărind scenariul georgian, Stoianoglo încearcă să suspende sine die parcursul european al Chișinăului. El a acuzat-o pe Sandu de o politică de dezbinare într-o națiune care are o minoritate considerabilă de limbă rusă.
Retorica de echilibrare Est-Vest a lui Stoianoglo contrastează cu cei patru ani de putere ai lui Sandu, timp în care legăturile cu Kremlinul s-au rupt, o mulțime de diplomați ai Moscovei au fost expulzați și ea a condamnat invazia Rusiei asupra Ucrainei vecine.
Actualul lider de la Chişinău, Maia Sandu, a obţinut în primul tur 42,49% din voturi, în timp ce socialistul Stoianoglo a fost votat de 25,95% dintre alegători.
Poliția din Moldova și-a înăsprit măsurile în încercarea de a evita repetarea a ceea ce ei spun că a fost o schemă vastă de cumpărare de voturi în primul tur de luna trecută. Se crede că a fost adus în joc de oligarhul fugar, susținut de ruși, Ilan Shor.
O sursă guvernamentală moldovenească a declarat că Chișinăul a notificat mai multe state UE că crede că Rusia va încerca să perturbe votul moldovenilor din diaspora, la secțiile de votare din țările lor.
Sursa, care a cerut să nu fie identificată, a declarat pentru Reuters că secțiile de votare din Italia, Franța, Germania, Spania, Canada, România, Statele Unite și Marea Britanie ar putea fi vizate de perturbări, inclusiv prin folosirea amenințărilor cu bombă.
Rusia neagă că a intervenit, în timp ce Shor a negat faptele imputate. Shor trăiește în Rusia, unde a organizat și blocul de opoziție ”Victoria”, interzis în Moldova - și a cerut în mod deschis oamenilor prin intermediul rețelelor de socializare să voteze împotriva lui Sandu și a promis că plătește pentru că i-a urmat instrucțiunile.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Polonia a decis să nu-l invite pe ambasadorul Ungariei la ceremonia de deschidere de vineri a președinției poloneze a Uniunii Europene la Varșovia. Motivul este o dispută diplomatică între țări.
Ucraina a încetat să mai trimită petrol și gaze rusești către Uniunea Europeană prin conductele sale la sfârșitul anului 2024, deoarece contractul a expirat și nu a mai fost reînnoit.
Anchetatorii sud-coreeni au încercat în zadar vineri să-l aresteze pe preşedintele destituit Yoon Suk Yeol la reşedinţa lui din Seul, pentru tentativa sa ratată de a impune legea marţială pe 3 decembrie, fiind împiedicaţi de gărzile de corp prezidenţiale, informează sâmbătă agenţiile de presă internaţionale.
În ziua de Crăciun, Finlanda a reușit să scape dintr-o situație limită. Petrolierul ”Eagle S” ar fi putut deteriora cablul electric Estlink 1 și gazoductul Balticconnector.
La încheierea summitului statelor membre ale Uniunii Europene Euroasiatice, care s-a desfășurat în stațiunea Igora din regiunea rusă Leningrad, la finalul anului 2024, Alexander Lukașenko a declarat, pe 26.12.2024, că Republica Belarus este gata să desfășoare pe teritoriul său până la zece rachete balistice rusești cu rază medie de acțiune de tip Oreșnik.
Trecem iarna cu gaz românesc, avem suficient, ba mai mult, avem și mici cantități pentru export, cum e cazul Republicii Moldova, a declarat chiar ministrul Energiei, Sebastian Burduja care a subliniat că există multă dezinformare în sistemul energetic.
La finalul lui 2024, gigantul energetic rus Gazprom a anunţat că va suspenda exporturile de gaz spre Republica Moldova. Motivul invocat de Moscova: o datorie neplătită de autorităţile de la Chişinău, de un miliard de dolari (!), care însă nu a fost confirmată de niciun audit internațional ci „umflată din pix” cu scopul de a ține Moldova sub sfera rusă de influență.
Aproximativ două milioane de hondurieni trăiesc în Statele Unite, majoritatea fără acte, iar banii trimişi de aceştia contribuie cu peste 25 la sută la produsul intern brut al Hondurasului.
Preşedinta Hondurasului, Xiomara Castro, a ameninţat miercuri că va închide bazele militare americane din ţara sa dacă preşedintele ales al SUA, Donald Trump, va pune în aplicare ameninţarea de a expulza în masă hondurieni după preluarea mandatului, notează Agerpres și AFP.
Potrivit acestuia, China, Rusia, Coreea de Nord și Iran conlucrează pentru a amenința ordinea internațională.
Agenția americană pentru Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare (DARPA) lansează o inițiativă ambițioasă numită „Teoria minții”, menită să îmbunătățească procesul decizional în domeniul securității naționale.
Gazprom a sistat livrările de gaze către Republica Moldova, iar regiunea transnistreană este cea mai afectată de măsura concernului energetic rus.
Pentru simularea unui război cu Japonia și Coreea de Sud, armata rusă a întocmit o listă detaliată a țintelor din ambele țări pentru pregătirea soldaților săi.
Autoritățile locale din capitala Ucrainei au anunțat, pe 01.01.2025, că patru persoane au fost rănite la Kiev în urma unui atac al dronelor rusești efectuat în primele ore ale noului an.
România este, începând din noaptea de marţi spre miercuri, de la ora 00,00, membru cu drepturi depline al Spaţiului Schengen, după 18 ani de la momentul integrării în Uniunea Europeană. Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume iar acesta este un vis împlinit după mulți ani pentru România.
Nimeni nu poate opri "reunificarea" Chinei cu Taiwanul, a declarat preşedintele Xi Jinping marţi în discursul său de Anul Nou, adresând un avertisment clar către ceea ce Beijing percepe drept forţe pro-independenţă în interiorul şi în exteriorul insulei de 23 de milioane de oameni, relatează Agerpres și Reuters.
La finalul lui 2024, gigantul energetic rus Gazprom a anunţat că va suspenda exporturile de gaz spre Republica Moldova. Motivul invocat de Moscova: o datorie neplătită de autorităţile de la Chişinău; în urma efectuării unui audit internațional, datoria pretinsă de Moscova nu a fost confirmată.
Unitatea italiană din Libia participă la o serie de misiuni, precum educație, instruire, consultanță, asistență și îndrumare, inclusiv cu echipe mobile și unități de ajutor și suport medical.
Avionul chinez de antrenament L-15 Flacon (în denumirea chineză JL-10) a reușit să se impună în fața competitorilor europeni într-un stat din Africa de Nord. E vorba de Maroc.
Președintele Klaus Iohannis a transmis românilor un mesaj cu prilejul Anului Nou.
Disputele dintre Budapesta și Bruxelles au împiedicat capacitatea economiei Ungariei de a evita recesiunea și subminează candidatura din 2025 a premierului Viktor Orban pentru un nou mandat de premier, arată o analiză The Financial Times.
În schimbul de felicitări de Anul Nou cu președintele rus Putin, Xi a lăudat încrederea reciprocă și coordonarea strategică.
Prezența forțelor americane în Europa se realizează acum pe bază rotațională, ceea ce duce la costuri ridicate. Permanentizarea bazelor americane are duce la economii substanțiale pentru Pentagon.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din Croația, actualul șef al statului, Zoran Milanović, candidatul social-democraților de opoziție, a obținut aproape jumătate dintre voturi.
Premierul slovac Robert Fico a scris o scrisoare deschisă celor mai înalți reprezentanți ai Uniunii Europene în legătură cu oprirea planificată a furnizării de gaze rusești pe teritoriul Ucrainei către Slovacia și Europa de Vest de la 1 ianuarie 2025. În document, el acuză Ucraina de acțiune unilaterală și a cerut conducerii Uniunii să acorde mai multă atenție acestei probleme.
Fostul președinte al SUA și câștigător al Premiului Nobel pentru Pace Jimmy Carter a murit la vârsta de 100 de ani, în oraşul său natal din statul Georgia din sud-estul SUA.
Apărarea aeriană rusă a doborât avionul Azerbaijan Airlines care s-a prăbuşit în Kazahstan, omorând 38 de persoane, au declarat pentru Reuters patru surse aflate la curent cu concluziile preliminare ale anchetei Azerbaidjanului asupra dezastrului.
Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a acuzat miercuri NATO că încearcă să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru aprovizionarea armatei ucrainene şi că încearcă să îşi aducă infrastructura militară mai aproape de Rusia, relatează Agepres și Reuters.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, pe 25.12.2024, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a semnalat faptul că fiecare atac masiv rusesc necesită timp de pregătire. În opinia sa, nu este niciodată o decizie spontană, ci reprezintă o alegere deliberată, nu numai în ceea ce privește țintele, ci și calendarul și data execuției.
Cu ocazia Nașterii Domnului, echipa DefenseRomania dorește să transmită un călduros Crăciun fericit în liniște și pace alături de cei dragi tuturor cititorilor noștri și nu numai.
Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a vrut să-l înlocuiască pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu fostul deputat, pro-rusul Viktor Medvedciuk, ulterior răscumpărat de Moscova contra a 100 de militari ucrianeni care au apărat Mariupolul.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Publicațiile rusești susțin că un avion american de cercetare a fost observat în zonele conductelor Turkish Stream și Blue Stream.
Ceangăii sunt una dintre cele mai enigmatice minorități din Europa. În România, aceștia aparțin unui grup etnic localizat în apropierea versanților estici ai Carpaților, în special județele Neamț, Bacău, Iași și Suceava. Majoritatea acestora se află în satele din jurul orașelor Bacău și Roman, de-a lungul râurilor Siret, Bistrița, Trotuș și Tuzlău.
Noul președinte american Donald Trump a declarat că Danemarca nu este capabilă să păstreze Groenlanda, în jurul căreia navighează nave rusești și chineze.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
Conflictul din Ucraina 'nu se va încheia mâine și nici poimâine', a atenționat luni președintele francez Emmanuel Macron, într-un avertisment abia voalat la adresa lui Donald Trump, care tocmai depunea jurământul în calitate de președinte al SUA și care a promis un sfârșit rapid al războiului, informează Agerpres și AFP.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Epoca de aur a Americii începe acum, a declarat luni, în discursul său de învestire, Donald Trump, care a devenit cel de-al 47-lea preşedinte al SUA.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că este deschis dialogului cu administrația președintelui american Donald Trump, care va prelua din nou puterea astăzi, potrivit agenției de știri de stat TASS. CNN a raportat în weekend că Trump și-a instruit echipa să organizeze o convorbire telefonică cu șeful Kremlinului în primele zile după inaugurare.
Au început ceremoniile de învestire a lui Donald Trump în funcția de cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. La finalul ceremoniei Trump preia oficial puterea la Casa Albă pentru al doilea mandat, la patru ani după ce prima sa candidatură la realegere s-a soldat cu o înfrângere.
