Update. Ora 21.00. S-au închis urnele în Republica Moldova și România. Prezența la vot era de 54%. Peste 311.000 de voturi în diaspora.
Secțiile de votare din Vestul Europei rămân deschise până la ora, 22.00. Votul din SUA și Canada va continula până dimineață. În primul tur, Maia Sandu a fost votată masiv peste ocean (aprox.80-85%). Mai mult de 5.000 de moldoveni i-au acordat votul.
Update. ora 20.00. 53% prezență la vot 1.655.000. Vot în diaspora: 300.000.
Se incheie votul în Moscova, unde în primul tur, Maia Sandu a obținut doar 5% din , din cele peste 8.200 de voturi. Amintim că în Rusia au fost organizate 2 secții de votare, fiecare cu câte 5.000 de buletine de vot.
Marea majoritate a voturilor care vor fi contorizate după ora 20, la secțiile din străinătate, mai mult ca sigur vor fi în favoarea candidatului PAS.
Update: Peste 1,5 milioane de cetățeni moldoveni au votat până acum. La ora 18:20, prezența la vot a depășit 51%. În diaspora, au votat 267.000 de moldoveni, un număr deja mai mare decât cel înregistrat la închiderea urnelor în turul doi al alegerilor prezidențiale de acum patru ani (263.000).
Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova anunță că s-au epuizat buletinele de vot de la secția de votare din Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite. Toate cele 500 de buletine de vot distribuite pentru scrutin au fost epuizate. În primul tur de scrutin din 20 octombrie, la această secție au votat 277 de alegători. Pentru a elimina orice speculație/acuzație la adresa autorităților de la Chișinău, precizăm că, din verificarile noastre, în turul 1 de scrutin, peste 82% din voturile exprimate in EAU au fost în favoarea Maiei Sandu.
Update: Până la ora 16.00, prezența la urne era de 43%, adică peste 1.280.000 de persoane.Prezența la vot o depășește atât pe cea din primul tur, cât și cea din turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2020.
De asemenea, peste 200.000 de cetățeni moldoveni aflați peste hotare și-au exercitat dreptul la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Update: Până la ora 14:00, au votat peste 1.000.000 de cetățeni moldoveni. Prezența la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale a depășit 34%.
Alegeri decisive pentru viitorul european al Chișinăului. Peste 2,7 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt aşteptaţi, duminică, la urne, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Scrutinul se desfășoară într-o atmosferă foarte tensionată, în care forțele pro-ruse încearcă de luni de zile să cumpere voturi și, în paralel, să genereze frică în rândul potențialilor alegători pro-europeni.
Viitorul şef al statului va fi ales între actuala preşedintă proeuropeană Maia Sandu, care este susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate, și Alexandr Stoianoglo, care a fost demis din funcția de procuror general de către Sandu anul trecut, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova.
Rezultatul votului este probabil să dea tonul pentru alegerile parlamentare din vara viitoare, unde partidul de guvernământ al lui Sandu este de așteptat să se lupte pentru a-și păstra majoritatea și care vor determina banda viitorului guvern.
Cea mai mare prezență la vot este înregistrată la Moscova, unde au votat peste 2 400 și, respectiv, 2.100 de alegători la cele două secții de votare deschise în oraș.
”Moldovenii, trimiși de gruparea „ȘOR” să voteze la Minsk, Baku și Istanbul?”, se întreabă publicația moldovenească Deschide, care relatează că, la primele ore ale dimineții, cozi imense se formează la secțiile de votare din Belarus, Turcia și Azerbaidjan, acolo unde moldovenii au fost duși gratuit de persoane necunoscute din Rusia.
Agenția de presă din Belta din Belarus a raportat că mulți cetățeni moldoveni care locuiesc în regiunea Kursk și Moscova au mers „pe cheltuiala lor” la Minsk și chiar la Baku pentru a vota în turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova. „Secțiile de votare din Moscova nu pot face față numărului de moldoveni care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din țara lor”, arată publicația.
De asemenea, moldovenii din regiunea transnistreană sunt aduși la secții cu autocare și microbuze. „Sunt aduși cu autobuzele, cu rutierele până la poștă. De acolo oamenii merg pe jos”, a declarat o femeie care votează la secția din Bender.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că participarea la turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie a unui număr sporit de alegători din stânga Nistrului se datorează faptului că aceștia ar fi fost „forțați, manipulați, corupți și șantajați” să o facă de către autoritățile neconstituționale de acolo.
În plus, potrivit IPN, în noaptea de 1 spre 2 noiembrie au sosit în Moldova trei autobuze cu cetățeni moldoveni care locuiesc în Federația Rusă. Sursele publicației din Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră au raportat că în autobuzele se aflau aproximativ 150 de persoane care au zburat gratuit cu avionul de la Moscova la Istanbul.
Alegeri în Republica Moldova / MAE
Până la ora 14:00, peste 146.000 de cetățeni moldoveni aflați peste hotare și-au exercitat dreptul la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale.
La unele secții de votare deschise în străinătate, alegătorii stau în rând pentru a-și putea exercita dreptul la vot, anunță Comisia Electorală Centrală (CEC) a R. Moldova. Unii au făcut sute de kilometri pentru a participa la vot.
Potrivit Ministerului Afacerilor de Externe (MAE), cele mai solicitate secții din afara țării sunt la ora 12, cele din România, Italia, Austria, Estonia, Belgia, Franța, Germania.
Așa cum arătam mai sus, la Moscova se înregistrează cea mai mare prezență. La cele două secții de votare deschise în capitala rusă au votat peste 2 400 și, respectiv, 2.100 de alegători.
La București și-au exercitat dreptul la vot peste 2 000 de alegători, în timp ce la Brescia, Italia, unde au votat aproximativ 1 700 de persoane.
Alexandr Stoianoglo
Stoianoglo pare a fi calul troian al Moscovei, de vreme ce spune că este adeptul integrării europene, dar nu acum. Practic, urmărind scenariul georgian, Stoianoglo încearcă să suspende sine die parcursul european al Chișinăului. El a acuzat-o pe Sandu de o politică de dezbinare într-o națiune care are o minoritate considerabilă de limbă rusă.
Retorica de echilibrare Est-Vest a lui Stoianoglo contrastează cu cei patru ani de putere ai lui Sandu, timp în care legăturile cu Kremlinul s-au rupt, o mulțime de diplomați ai Moscovei au fost expulzați și ea a condamnat invazia Rusiei asupra Ucrainei vecine.
Actualul lider de la Chişinău, Maia Sandu, a obţinut în primul tur 42,49% din voturi, în timp ce socialistul Stoianoglo a fost votat de 25,95% dintre alegători.
Poliția din Moldova și-a înăsprit măsurile în încercarea de a evita repetarea a ceea ce ei spun că a fost o schemă vastă de cumpărare de voturi în primul tur de luna trecută. Se crede că a fost adus în joc de oligarhul fugar, susținut de ruși, Ilan Shor.
O sursă guvernamentală moldovenească a declarat că Chișinăul a notificat mai multe state UE că crede că Rusia va încerca să perturbe votul moldovenilor din diaspora, la secțiile de votare din țările lor.
Sursa, care a cerut să nu fie identificată, a declarat pentru Reuters că secțiile de votare din Italia, Franța, Germania, Spania, Canada, România, Statele Unite și Marea Britanie ar putea fi vizate de perturbări, inclusiv prin folosirea amenințărilor cu bombă.
Rusia neagă că a intervenit, în timp ce Shor a negat faptele imputate. Shor trăiește în Rusia, unde a organizat și blocul de opoziție ”Victoria”, interzis în Moldova - și a cerut în mod deschis oamenilor prin intermediul rețelelor de socializare să voteze împotriva lui Sandu și a promis că plătește pentru că i-a urmat instrucțiunile.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pentru a reduce riscul unor atacuri cibernetice asupra telefoanelor ofițerilor militari superiori din Armata Israeliană li se va permite să utilizeze doar iPhone-uri pentru comunicări oficiale.
Mai mult, conform noii directive, utilizarea dispozitivelor Android la militarii de rang inferior va fi limitată.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Într-un interviu acordat cnalului de televiziune India Today, înaintea începerii unei vizite de stat în India, programată pentru perioada 04-05.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat din nou că Rusia va elibera Donbasul și Novorossiya prin mijloace militare sau de altă natură.
Ministrul polonez de Interne a semnat un regulament care menține zona tampon de la granița polono-belarusă pentru încă trei luni. Acest lucru se datorează presiunii migratorii din Belarus.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază critică în luna noiembrie, marcată de o schimbare strategică majoră în tacticile Kievului. În timp ce eforturile diplomatice internaționale, conduse de Statele Unite, încearcă să contureze un cadru pentru negocieri de pace, forțele ucrainene au declanșat o ofensivă fără precedent asupra „motorului” financiar al Kremlinului: industria petrolieră.
Autoritățile din Malaezia au anunțat că operațiunea de căutare a zborului Malaysia Airlines MH370 va fi reluată pe 30 decembrie.
Uniunea Europeană a făcut un pas deosebit de hotărât spre separarea energetică de Rusia. Consiliul UE și Parlamentul European au anunțat un acord politic preliminar pentru o reglementare care va elimina importurile de gaz rusesc până în 2027, în cadrul planului REPowerEU.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) a semnat un memorandum de cooperare cu Codata Software Solutions, una dintre cele mai importante companiile românești din sectorul tehnologic, activ implicată în dezvoltarea de sisteme digitale sigure și infrastructuri IT avansate la nivel național. Acordul stabilește cadrul unei colaborări strategice în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de soluții digitale destinate consolidării capacităților tehnologice interne ale României.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Pe 1 decembrie 2025, printr-un anunţ comun, Uniunea Europeană și Canada au confirmat că Ottawa a aderat oficial la instrumentul de finanțare a apărării SAFE, ceea ce face din Canada primul stat terț care primește acces la acest program.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Bulgaria a solicitat Comisiei Europene 3,2 miliarde de euro finanţare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE), a confirmat Ministerul Apărării pentru BTA, scrie Agerpres. Cererea este însoţită de Planul Naţional de Investiţii pentru Industria Europeană de Apărare, aprobat de Guvern pe 26 noiembrie.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni că UE pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca urmare a "atacului hibrid" asupra Lituaniei cu baloane pentru contrabandă, în timp ce Belarusul a acuzat la rândul său Lituania că foloseşte drone pentru operaţiuni de spionaj şi de răspândire de "materiale extremiste" împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după găsirea unei astfel de drone, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Rusia a anunțat că declarațiile celui mai înalt oficial militar al NATO, conform cărora alianța militară condusă de Statele Unite ar putea lua în considerare posibilitatea unui „atac preventiv”, sunt extrem de iresponsabile și reprezintă o tentativă de escaladare a situației.
Președintele Poloniei își restrânge programul vizitei în Ungaria din cauza discuțiilor lui Orban cu Putin și a continuării cooperării cu Rusia.
NATO analizează adoptarea unor măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid desfășurat de Rusia și trecerea astfel la o nouă strategie în contextul atacurilor hibride ruse care includ atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări repetate ale spațiului aerian aliat.
Parada militară organizată la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României se desfăşoară luni, începând cu ora 11:00, în Piaţa Arcului de Triumf.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Dronele care intră pe teritoriul țării noastre sunt 'accidente', adevărata acțiune ostilă a Rusiei fiind dezinformarea, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
”Rușii testează constant granițele - care va fi răspunsul, cât de departe pot merge?”, declară ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu acordat Politico. Este nevoie de un „răspuns mai proactiv”, spune el. „Și semnalul nu este transmis prin poveste - ci prin acțiune”.
Agenția Centrală de Informații (CIA) din SUA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au concluzionat că Ucraina nu a încercat să atace reședința președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru a fost anunțat miercuri, 01.01.2026, de Wall Street Journal, precum și de PBS și CNN, citând oficiali guvernamentali americani anonimi. Ulterior, informația a fost preluată și de agențiile de presă DPA și Reuters.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
Ministerul Apărării de la Taipei a abandonat strategia tăcerii în favoarea unei descurajări vizibile, publicând imagini operaționale care demonstrează că avioanele și navele de război ale Beijingului sunt monitorizate activ și „fixate” de sistemele de ochire taiwaneze.
În timp ce marile programe occidentale de tip „loyal wingman” rămân blocate în faze de testare sau simulări clasificate, Turcia a transformat conceptul de aviație de luptă autonomă într-o realitate tactică vizibilă. Compania Baykar a confirmat că două prototipuri ale avionului de luptă fără pilot Kizilelma (PT-3 și PT-5) au executat cu succes prima manevră de zbor în formație strânsă complet autonomă din lume pentru aeronave cu reacție.
Premierul Regatului Ţărilor de Jos, Dick Schoof, se va afla marţi în România. Acesta va vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele româneşti şi olandeze aflate la Baza Aeriană 71 "General Emanoil Ionescu" de la Câmpia Turzii. Amintim că Olanda a donat anul acesta României 18 avioane F-16 Fighting Falcon aflate în Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, centru care a fost mutat în timp record de olandezi, cu sprijinul Lockheed Martin, din SUA în România.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit luni, 29 decembrie, la Kremlin, cu conducerea trupelor participante la așa-zisa “operațiune militară specială (NVO)” din Ucraina. La consfătuire au participat, pe lângă ministrul apărării, Igor Belousov, și șeful Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, care conduce și Gruparea de trupe întrunite participantă la ostilități, toți comandanții Grupărilor de trupe rusești (Est, Vest, Nord, Sud, Centru și Dnepr).
Armata SUA a oficializat o ruptură radicală de strategia sa tradițională de modernizare a blindatelor, confirmând că viitorul Abrams M1E3 nu este o simplă actualizare, ci primul tanc de generația a cincea al forțelor terestre. Programul de achiziții pentru anul fiscal 2026, înaintat recent Congresului, consfințește anularea pachetului de modernizare M1A2 SEPv4 în favoarea unei platforme complet resetate, capabile să facă față unui mediu de luptă dominat de senzori de înaltă rezoluție și sisteme de atac autonome.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a informat luni pe omologul său american Donald Trump că îşi va revizui poziţia şi angajamentul faţă de unele înţelegeri încheiate în etapa anterioară a negocierilor privind soluţionarea conflictului din Ucraina, a transmis Kremlinul, după ce Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace cu drone una dintre dintre reşedinţele lui Putin, atac negat categoric de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Deși puține sunt datele oficiale transmise de Rusia cu privire la numărul exact de avioane livrate în 2025, fie că vorbim de bombardiere Su-34, avioane Su-35 ori ceea ce ei numesc generația a 5-a Su-57, analizarea rapoartelor loturilor de avioane livrate arată o imagine clară a modului în care motoarele industriei de apărare rusești sunt turate la maximum, în aproape al 4-lea an de război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Iranul a lansat duminică trei sateliți dezvoltați local, o mișcare care, din perspectiva autorităților israeliene, are o încărcătură politică evidentă și este interpretată drept un gest de sfidare, într-un moment diplomatic sensibil. Operațiunea a avut loc chiar în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu se afla în drum spre Washington, unde urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, pentru discuții axate pe dosarul iranian și pe securitatea regională.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre pace, după reuniunea pe care liderul de la Kiev a avut-o duminică la Mar-a-Lago, în Florida, cu omologul său american Donald Trump, relatează agențiile Agerpres și EFE.
China forțează limitele distincției dintre flota comercială și cea militară prin transformarea unui cargou de tip feeder într-o platformă de atac masiv, capabilă să satureze apărările adverse. Nava, identificată drept ZHONG DA 79, a apărut recent în imagini care confirmă o reconfigurare de tip „arsenal ship” ce adăpostește până la 60 de rachete sub masca inofensivă a unui cargou civil ce transportă containere.
