Update. Ora 21.00. S-au închis urnele în Republica Moldova și România. Prezența la vot era de 54%. Peste 311.000 de voturi în diaspora.
Secțiile de votare din Vestul Europei rămân deschise până la ora, 22.00. Votul din SUA și Canada va continula până dimineață. În primul tur, Maia Sandu a fost votată masiv peste ocean (aprox.80-85%). Mai mult de 5.000 de moldoveni i-au acordat votul.
Update. ora 20.00. 53% prezență la vot 1.655.000. Vot în diaspora: 300.000.
Se incheie votul în Moscova, unde în primul tur, Maia Sandu a obținut doar 5% din , din cele peste 8.200 de voturi. Amintim că în Rusia au fost organizate 2 secții de votare, fiecare cu câte 5.000 de buletine de vot.
Marea majoritate a voturilor care vor fi contorizate după ora 20, la secțiile din străinătate, mai mult ca sigur vor fi în favoarea candidatului PAS.
Update: Peste 1,5 milioane de cetățeni moldoveni au votat până acum. La ora 18:20, prezența la vot a depășit 51%. În diaspora, au votat 267.000 de moldoveni, un număr deja mai mare decât cel înregistrat la închiderea urnelor în turul doi al alegerilor prezidențiale de acum patru ani (263.000).
Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova anunță că s-au epuizat buletinele de vot de la secția de votare din Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite. Toate cele 500 de buletine de vot distribuite pentru scrutin au fost epuizate. În primul tur de scrutin din 20 octombrie, la această secție au votat 277 de alegători. Pentru a elimina orice speculație/acuzație la adresa autorităților de la Chișinău, precizăm că, din verificarile noastre, în turul 1 de scrutin, peste 82% din voturile exprimate in EAU au fost în favoarea Maiei Sandu.
Update: Până la ora 16.00, prezența la urne era de 43%, adică peste 1.280.000 de persoane.Prezența la vot o depășește atât pe cea din primul tur, cât și cea din turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2020.
De asemenea, peste 200.000 de cetățeni moldoveni aflați peste hotare și-au exercitat dreptul la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Update: Până la ora 14:00, au votat peste 1.000.000 de cetățeni moldoveni. Prezența la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale a depășit 34%.
Alegeri decisive pentru viitorul european al Chișinăului. Peste 2,7 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt aşteptaţi, duminică, la urne, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Scrutinul se desfășoară într-o atmosferă foarte tensionată, în care forțele pro-ruse încearcă de luni de zile să cumpere voturi și, în paralel, să genereze frică în rândul potențialilor alegători pro-europeni.
Viitorul şef al statului va fi ales între actuala preşedintă proeuropeană Maia Sandu, care este susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate, și Alexandr Stoianoglo, care a fost demis din funcția de procuror general de către Sandu anul trecut, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova.
Rezultatul votului este probabil să dea tonul pentru alegerile parlamentare din vara viitoare, unde partidul de guvernământ al lui Sandu este de așteptat să se lupte pentru a-și păstra majoritatea și care vor determina banda viitorului guvern.
Cea mai mare prezență la vot este înregistrată la Moscova, unde au votat peste 2 400 și, respectiv, 2.100 de alegători la cele două secții de votare deschise în oraș.
”Moldovenii, trimiși de gruparea „ȘOR” să voteze la Minsk, Baku și Istanbul?”, se întreabă publicația moldovenească Deschide, care relatează că, la primele ore ale dimineții, cozi imense se formează la secțiile de votare din Belarus, Turcia și Azerbaidjan, acolo unde moldovenii au fost duși gratuit de persoane necunoscute din Rusia.
Agenția de presă din Belta din Belarus a raportat că mulți cetățeni moldoveni care locuiesc în regiunea Kursk și Moscova au mers „pe cheltuiala lor” la Minsk și chiar la Baku pentru a vota în turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova. „Secțiile de votare din Moscova nu pot face față numărului de moldoveni care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din țara lor”, arată publicația.
De asemenea, moldovenii din regiunea transnistreană sunt aduși la secții cu autocare și microbuze. „Sunt aduși cu autobuzele, cu rutierele până la poștă. De acolo oamenii merg pe jos”, a declarat o femeie care votează la secția din Bender.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că participarea la turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie a unui număr sporit de alegători din stânga Nistrului se datorează faptului că aceștia ar fi fost „forțați, manipulați, corupți și șantajați” să o facă de către autoritățile neconstituționale de acolo.
În plus, potrivit IPN, în noaptea de 1 spre 2 noiembrie au sosit în Moldova trei autobuze cu cetățeni moldoveni care locuiesc în Federația Rusă. Sursele publicației din Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră au raportat că în autobuzele se aflau aproximativ 150 de persoane care au zburat gratuit cu avionul de la Moscova la Istanbul.
Alegeri în Republica Moldova / MAE
Până la ora 14:00, peste 146.000 de cetățeni moldoveni aflați peste hotare și-au exercitat dreptul la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale.
La unele secții de votare deschise în străinătate, alegătorii stau în rând pentru a-și putea exercita dreptul la vot, anunță Comisia Electorală Centrală (CEC) a R. Moldova. Unii au făcut sute de kilometri pentru a participa la vot.
Potrivit Ministerului Afacerilor de Externe (MAE), cele mai solicitate secții din afara țării sunt la ora 12, cele din România, Italia, Austria, Estonia, Belgia, Franța, Germania.
Așa cum arătam mai sus, la Moscova se înregistrează cea mai mare prezență. La cele două secții de votare deschise în capitala rusă au votat peste 2 400 și, respectiv, 2.100 de alegători.
La București și-au exercitat dreptul la vot peste 2 000 de alegători, în timp ce la Brescia, Italia, unde au votat aproximativ 1 700 de persoane.
Alexandr Stoianoglo
Stoianoglo pare a fi calul troian al Moscovei, de vreme ce spune că este adeptul integrării europene, dar nu acum. Practic, urmărind scenariul georgian, Stoianoglo încearcă să suspende sine die parcursul european al Chișinăului. El a acuzat-o pe Sandu de o politică de dezbinare într-o națiune care are o minoritate considerabilă de limbă rusă.
Retorica de echilibrare Est-Vest a lui Stoianoglo contrastează cu cei patru ani de putere ai lui Sandu, timp în care legăturile cu Kremlinul s-au rupt, o mulțime de diplomați ai Moscovei au fost expulzați și ea a condamnat invazia Rusiei asupra Ucrainei vecine.
Actualul lider de la Chişinău, Maia Sandu, a obţinut în primul tur 42,49% din voturi, în timp ce socialistul Stoianoglo a fost votat de 25,95% dintre alegători.
Poliția din Moldova și-a înăsprit măsurile în încercarea de a evita repetarea a ceea ce ei spun că a fost o schemă vastă de cumpărare de voturi în primul tur de luna trecută. Se crede că a fost adus în joc de oligarhul fugar, susținut de ruși, Ilan Shor.
O sursă guvernamentală moldovenească a declarat că Chișinăul a notificat mai multe state UE că crede că Rusia va încerca să perturbe votul moldovenilor din diaspora, la secțiile de votare din țările lor.
Sursa, care a cerut să nu fie identificată, a declarat pentru Reuters că secțiile de votare din Italia, Franța, Germania, Spania, Canada, România, Statele Unite și Marea Britanie ar putea fi vizate de perturbări, inclusiv prin folosirea amenințărilor cu bombă.
Rusia neagă că a intervenit, în timp ce Shor a negat faptele imputate. Shor trăiește în Rusia, unde a organizat și blocul de opoziție ”Victoria”, interzis în Moldova - și a cerut în mod deschis oamenilor prin intermediul rețelelor de socializare să voteze împotriva lui Sandu și a promis că plătește pentru că i-a urmat instrucțiunile.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cinci membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) construiesc o Cortină de Fier modernă la granițele lor cu Rusia pentru a descuraja o posibilă invazie rusească. Măsurile, care erau de neconceput acum câțiva ani, ar putea include milioane de mine antipersonal.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, la Bruxelles, că interesele României la Consiliul European vizează Republica Moldova, regiunea Mării Negre şi Ucraina.
Răspunsul Poloniei la manevrele ruso-belaruse Vest-2025 (Zapad-2025), care vor avea loc în septembrie, va consta în organizarea de exerciții militare NATO de amploare, pe teritoriul polonez.
Uniunea Europeană se transformă într-un pact militar anti-rus, iar aderarea Ucrainei la UE ar reprezenta un pericol direct pentru Rusia, a declarat astăzi (miercuri, 25.06.2025) fostul președinte și prim-ministru rus Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, un organism consultativ al președintelui Vladimir Putin.
Președintele român Nicușor Dan și cel turc Recep Tayyip Erdogan au avut o discuție bilaterală în marja summitului NATO de la Haga.
Comunitatea ucraineană din București organizează un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2025, în fața Teatrului Odeon, pe Calea Victoriei 40–42, București, începând cu ora 17:00. Această acțiune are scopul de a atrage atenția asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Excelența Sa Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, a deschis evenimentul dedicat zilei Sfântului Ioan Baptistul cu un discurs plin de semnificație istorică și de recunoștință. El a exprimat bucuria de a celebra această zi importantă, care nu doar că onorează patronul Ordinului, ci și istoria de aproape 1000 de ani a acestuia, începută în Ierusalim. "Noi nu doar că am construit, la acea vreme, o unitate medicală, dar am intrat într-un acord corect între entități suverane," a subliniat el, evidențiind astfel legătura strânsă dintre Ordin și comunitățile în care activează.
Țările NATO au convenit miercuri, 25 iunie, asupra comunicatului final al summitului de două zile care are loc în orașul olandez Haga. Documentul reafirmă angajamentul față de articolul 5 și precizează că membrii Alianței se angajează să-și crească contribuțiile în domeniul apărării, dar și să sprijine Ucraina prin contribuții directe la apărarea țării.
Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Rușii încep să folosească nave militare pentru a escorta petrolierele “flotei din umbră” care traversează Canalul Mânecii, cu ajutorul cărora sunt eludate sancțiunile internaționale.
Statele membre NATO au convenit, înaintea unui summit care începe marți, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Spania, însă, este singura țară care spune că nu trebuie să respecte acest angajament.
Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.
Preşedintele american Donald Trump a adus în discuţie duminică ideea unei "schimbări de regim" în Iran, în timp ce mai mulţi oficiali de rang înalt din administraţia sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează agențiile Agerpres și AFP.
După cum se poate observa în imaginea din satelit, craterele nu sunt deloc mari și nu există daune majore vizibile la suprafață.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Statele Unite au atacat trei instalații nucleare iraniene, a anunțat președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social duminică seară. Iranienii au confirmat atacurile. Potrivit lui Trump, instalațiile au fost complet distruse.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, s-a întâlnit sâmbătă la Minsk cu președintele belarus Alexander Lukașenko, a relatat agenția de știri de stat belarusă Belta. Reuters reamintește că trimisul președintelui Donald Trump este cel mai înalt oficial american care l-a vizitat pe liderul autoritar belarus în ultimii ani.
Prezența militară franceză la Cincu și sprijinul diplomatic pentru Republica Moldova ajută la consolidarea celor două țări din estul Europei, iar asta deranjează teribil la Moscova.
Produsele importate din Uniunea Europeană şi Mexic vor avea taxe vamale de 30% de la 1 august, a anunţat preşedintele american Donald Trump sâmbătă, în scrisori postate pe social media, relatează agențiile de știri.
Pe 10 iulie, forțele Direcției Principale de Informații (GUR) a Ucrainei au provocat distrugerea unui gazoduct rus situat la peste 3.000 km de linia frontului, în districtul autonom Hanti-Mansi din regiunea Tyumen, o conductă principală care furnizează gaze naturale instalațiilor de producție de tehnică militară din regiunile Orenburg, Celiabinsk și Sverdlovsk.
Regatul Unit și Franța vor comanda mai multe rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP. În același timp, vor fi intensificate lucrările de înlocuire a acestui model de armament, ca parte a acordului Lancaster House 2.0, un nou acord Lancaster House, în domeniul apărării, semnat inițial în 2010.
Țările NATO dezvoltă o nouă modalitate de a furniza Ucrainei arme americane esențiale pentru lupta sa împotriva Rusiei, potrivit unui articol din 11 iulie al New York Times (NYT).
Rusia a lansat în noaptea de 11 spre 12 iulie un nou val masiv de atacuri cu drone și rachete asupra vestului Ucrainei, vizând zone îndepărtate de liniile frontului, au relatat sâmbătă presa și oficialii ucraineni.
Taiwan desfășoară, de câteva zile, cele mai ample exerciții militare din istorie. Ca răspuns, postul de televiziune de stat chinez CCTV a publicat imagini cu manevrele militare chineze din strâmtoarea Taiwan.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a început o vizită planificată de trei zile în Coreea de Nord comunistă (RPDC). Asta, în timp ce Rusia taie comunicare cu statele occidentale.
Antrenarea piloților ucraineni pentru F-16 Fighting Falcon e un obiectiv pentru aliații Ucrainei, într-o coaliție din care fac parte mai multe state aliate și în care România are un rol primordial în contextul în care aici, la Baza 86 Aeriană Borcea, a fost ridicat singurul Centru de pregătire pentru F-16 din Europa. Însă mai multe state europene pun umărul în acest proces. Chiar dacă, paradoxal, nu dispun de F-16.
Într-un recent interviu acordat publicației ruse Expert, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a recunoscut existența unei „cenzuri militare” în Federația Rusă, precum și intențiile Moscovei de a menține acest regim pe termen nedeterminat.
Comisia pentru forţele armate a Senatului american a aprobat o asistenţă de securitate în valoare de 500 milioane de dolari pentru Ucraina, ca parte a proiectului său la Legea de autorizare a apărării naţionale (NDAA) pentru anul fiscal 2026, transmit Agerpres și Reuters.
Moscova a desemnat Franța drept 'principalul său adversar în Europa', a declarat vineri șeful Statului Major al armatei franceze Thierry Burkhard, explicând această atitudine a Rusiei prin sprijinirea de către Paris a Ucrainei invadate de Rusia, potrivit Agerpres și AFP.
O analiză a Israelului concluzionează că o parte din stocurile iraniene de uraniu îmbogățit au supraviețuit atacului american și ar putea fi, în teorie, utilizat de inginerii iranieni.
Guvernul german intenționează să cumpere încă 15 avioane de vânătoare F-35, crescând comanda de la 35 inițial la 50 de avioane americane. Citând mai multe surse, Politico a relatat joi că acest lucru este rezultatul dezacordurilor dintre Germania și Franța cu privire la proiectul comun FCAS, pentru avionul european de generația a șasea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 iulie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Ucraina ar putea primi Patriot: Germania și Norvegia sunt gata să cumpere sisteme americane pentru Kiev. „Sprijinul nostru pentru țara dumneavoastră este neclintit”, a declarat Merz într-o conversație cu președintele Ucrainei.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Președintele american Donald Trump trimite arme în Ucraina pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă, folosind PDA (Presidential Drawdown Authority) - un instrument la care predecesorul său, Joe Biden, a a apelat în dese rânduri.
Atacurile intense cu drone și rachete rusești din iunie au provocat un număr record de victime civile în mai bine de trei ani de la invadarea Ucrainei de către Moscova. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat joi (10.07.2025) despre acest lucru, scrie agenția de presă slovacă TASR, preluând o știre de la AFP.
Pe 26 iunie 2025, la White Sands Missile Range (WSMR), US Army (forțele terestre ale SUA) și Lockheed Martin au efectuat o misiune critică de testare de zbor, demonstrând capabilitatea în evoluție a PAC-3 MSE în cadrul sistemului PATRIOT.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat oficial, în prima sa apariție publică de la preluarea mandatului, că firma israeliană Rafael a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru furnizarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) destinate apărării aeriene a României.
Grupul de luptă românesc Getica, parte a Legiunii Internaționale ce operează în Ucraina, a dezvăluit un incident care s-ar fi putut termina tragic petrecut în data de 17 iunie, în apropierea liniei frontului din regiunea Zaporizhia, mai exact în zona Orikhiv. Doi dintre membrii ai eroicei unități românești care ține piept în Ucraina ocupantului rus, au fost la un pas de moarte în timpul unei misiuni de extragere a unei echipe de infanterie aliată, după ce un dispozitiv exploziv improvizat activat de la distanță (remotely activated IED), mai exact o dronă FPV (first-person view) folosită pe post de mină, a fost detonată direct sub motorul vehiculului în care se aflau aceștia.
Parlamentul European a acordat pe 10 iulie votul de încredere președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și celor 26 de comisari europeni aflați sub coordonarea sa. Din cei 720 de europarlamentari, 553 au fost prezenți în sală, 360 au votat în favoarea menținerii încrederii în von der Leyen, 175 au fost împotrivă, iar 18 s-au abținut.
Un grup format din 16 generali americani în retragere, printre care șase foști șefi ai Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, au apelat la un gest rar pentru un avertisment public fără precedent, printr-o scrisoare către Congresul american, solicitând oprirea planurilor Pentagonului de a reduce drastic achizițiile de avioane F-35A și de a opri programul E-7 Wedgetail AWACS. Scrisoarea, semnată în numele Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale (AFA), avertizează că aceste măsuri ar compromite grav capacitatea de descurajare și superioritatea aeriană a SUA într-o perioadă marcată de tensiuni globale și competiție strategică. Mai mult, pune în pericol capacitatea SUA de a învinge într-un ipotetic viitor conflict militar.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, într-un interviu recent, a declarat că au fost puse în transparență de către Ministerul Apărării Naționale (MApN) două mari licitații: E vorba de înzestrarea cu armament individual de ultimă generație și mașinile de luptă ale infanteriei (MLI). În ambele proceduri va fi o competiție teribilă căci marile companii deja și-au manifestat interesul.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri că există un risc tot mai mare ca Rusia şi China să convină să se coordoneze astfel încât Beijingul să atace Taiwanul, în timp ce Moscova ar lansa o ofensivă împotriva teritoriului Alianţei Atlantice, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat joi că unul dintre agenţii lor a fost ucis la Kiev, un incident relativ rar în Ucraina.
Președintele american Donald Trump a trimis miercuri o nouă serie de scrisori către șase țări, printre care Republica Moldova, pentru a anunța tarifele vamale suplimentare ce ar urma să se aplice asupra produselor lor care intră în SUA, informează Agerpres și AFP.
În repetate rânduri, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că războiul ruso-ucrainean nu este al lui, aruncând vina pe fostul președinte, Joe Biden, și chiar pe Barack Obama, acesta din urmă pentru că nu a trimis arme ucrainenilor și pentru că nu a fost trașant la vremea când Rusia anexa Crimeea și o parte din Donbass.
O nouă investigație detaliată relevă o dependență critică a celor mai moderne avioane de luptă rusești de tehnologia occidentală și aliată, expunând lacune semnificative în regimurile de sancțiuni menite să sugrume mașinăria de război a Kremlinului. Conform unui raport publicat de International Partnership for Human Rights (IPHR) și Independent Anti-Corruption Commission (NAKO), aproape toate componentele electronice din avioanele Su-34 și Su-35S provin din țări care au impus sancțiuni Rusiei.
