Potrivit majoritatea analiștilor, scrutinul de azi se desfășoară într-un context fără precedent pentru Statele Unite ale Americii. Încercată de nenumeroase drame în istorie, America de azi pare mai divizată decât niciodată.
Un aspect interesant e că Donald Trump este singurul președinte care a trecut printr-un impeachment (n.r. - procedură de destituire) care încearcă să obțină un nou mandat. Toți ceilalți președinți care au trecut prin această procedură se aflau la un al doilea mandat ori nu au mai candidat ulterior.
Dacă e să ne luăm după sondaje, ar trebui să avem un învingător clar: Joe Biden, care are potrivit sociologilor un avans mult mai mare în fața lui Trump decât a avut Hillary Clinton în 2016. De partea cealaltă Trump e sigur de victorie, amintind că aceleași sondaje indicau victoria democratei Hillary Clinton în urmă cu patru ani.
Trecând peste aceste predicții, rezultatul se anunță totuși unul echilibrat. Ceea ce e foarte interesant de asemnea este faptul că până la această oră au votat anticipat sau prin corespondență aproximativ 100 de milioane de americani. Acest lucru înseamnă că au fost exprimate deja 70% din numărul total de voturi de la alegerile din 2016, în care aproape 137 de milioane de persoane au votat. Prezența record la urne, chiar în condițiile pandemiei de noul coronavirus, potrivit unor analiști, e un alt factor care ar anticipa victoria lui Joe Biden.
În ceea ce privește aflarea rezultatului votului, din nou situația e greu de anticipat. Asta pentru că deși pe 3 noiembrie votează toate cele 50 de state americane, numărătoare voturilor prin corespondență ar putea dura zile întregi, în funcție de fusul orar și mai ales de reglementările legislative din cadrul fiecărui stat. În unele sacii cu voturi sunt deschiși doar după încheierea scrutinului la nivelul întregii țări.
Totuși, există câteva scenarii care ne-ar permite să cunoaștem câștigătorul în zorii dimineții zilei de 4 noiembrie. În primul rând trebuie să înțelegem sistemul electoral american:
În SUA președintele e ales de Colegiul Electoral în care sunt 538 de voturi. Fiecare stat are alocat un număr de electori, care vor vota în Colegiu în funcție de ceea ce vor decide cetățenii statului respectiv la urne. Numărul de electori este dat în funcție de situația demografică a fiecărui stat, astfel încât bătălia se dă pentru cele mai importante dintre ele. Pentru ca un candidat să devină președinție trebuie să obțină 270 de electori, astfel încât să câștige (o majoritate simplă) Casa Albă. Prin acest sistem un candidat poate deveni președinte dacă se impune în statele importante, chiar dacă pierde votul popular. Așa s-a întâmplat și în 2016, când Hillary Clinton a obținut cu 3 milioane de voturi mai mult decât Donald Trump.
Foto: Harta SUA în funcție de numărul de electori alocat fiecărui stat
În aceste condiții, există state tradiționale, state „roșii” care votează permanent cu republicanii (n.r. - Donald Trump) și state „albastre” care votează permanent cu democrații (Joe Biden). Dar, foarte importante sunt statele așa-numite swing, adică statele care își schimbă culoarea de la o alegere la alta.
Printre ele putem aminti: Florida, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, New Hampshire, Arizona, Pennsylvania.
Pentru Trump e esențial să câștige în Michigan, Wisconsin și Pennsylvania, state care l-au făcut președinte în 2016. Foarte importante sunt și Florida și Carolina de Nord.
Așadar, dacă un candidat reușește să se impună în majoritatea acestor state swing, în contextul în care are asigurate statele tradiționale, am putea cunoaște învingătorul pe 4 noiembrie.
Un alt stat important este Arizona, „roșie” de la Bill Clinton încoace. Dacă Arizona „cade”, avem un tablou cu privire la câștigătorul alegerilor.
Mai e și scenariul în care Trump ar pierde state importante care votează permanent cu republicanii, precum Texas, Iowa sau Ohio. Acest lucru ne-ar indica din nou câștigătorul foarte rapid în dimineața zilei de 4 noiembrie.
Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) şi Şcoala de business Wharton a Universităţii Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a alăturat companiei imobiliare a tatălui său, The Trump Organization.
S-a implicat în politică, de-a lungul timpului, atât prin activarea în cele două mari partide din SUA, cât şi prin finanţarea campaniilor celor două formaţiuni. A făcut parte din Partidul Republican până în 2001, şi după ce în perioada 2001-2008 a fost membru al Partidului Democrat, s-a reînscris în Partidul Republican, în 2009, amintește Agerpres.
Donald Trump a fost căsătorit de trei ori. În 1977, s-a căsătorit cu Ivana Zelnickova, cu care a avut trei copii: Donald Trump Jr. (născut în 1977), Ivanka (născută în 1981) şi Erik (născut în 1984). În 1992 a divorţat de Ivana Zelnickova, recăsătorindu-se cu Marla Maples (1993), cu care are o fiică: Tiffany (născută în 1993). A divorţat de cea de-a doua soţie în 1999. Din 2005 este căsătorit cu manechinul sloven Melania Knauss, cu care are un fiu (născut în 2006).
Donald Trump a câştigat alegerile primare din cadrul partidului, la 2 martie 2016, acesta aflându-se în competiţie internă de partid cu alţi patru candidaţi: Marco Rubio (senator de Florida), Ted Cruz (senator de Texas), John Kasich (guvernator Ohio) şi Ben Carson (chirurg).
A câştigat alegerile prezidenţiale din SUA, desfăşurate la 8 noiembrie 2016, învingând-o pe candidata democrată Hillary Clinton. A preluat funcţia pe 20 ianuarie 2017.
Pe 24 august 2020, Donald Trump a fost desemnat candidatul Partidului Republican în cursa pentru un al doilea mandat la Casa Albă. La alegerile generale din 3 noiembrie 2020, Trump va concura cu candidatul Partidului Democrat, Joe Biden.
Joseph Robinette Biden s-a născut la 20 noiembrie 1942, în Scranton, statul Pennsylvania, fiind primul din cei patru copii ai familiei. În 1953, familia Biden s-a stabilit la Claymont, statul Delaware, loc pe care viitorul senator şi vicepreşedinte american avea să-l numească "acasă"
În 1969 intră în baroul din Delaware şi începe să practice avocatura la Wilmington. În perioada 1970-1972, a lucrat la Consiliul regional din New Castle, fiind ales pentru prima dată senator democrat de Delaware în 1972, la doar 29 de ani, reales în 1978, 1984, 1990, 1996, 2002 şi 2008. Practic, mandatul său a cuprins perioada 3 ianuarie 1973 - 15 ianuarie 2009, când a demisionat pentru a deveni vicepreşedinte.
Ca vicepreşedinte, cel de-al 47-lea din istoria SUA, a vizitat peste 50 de ţări, a lucrat alături de Congres pentru a creşte nivelul de trai al clasei de mijloc, pentru a reduce violenţa armată, precum şi pe cea împotriva femeilor şi pentru a combate cancerul.
În octombrie 2011, Joe Biden declara că va candida la un nou mandat de vicepreşedinte.
La sfârşitul anului 2012, preşedintele Barack Obama l-a mandatat pe vicepreşedintele american Joe Biden să iniţieze propuneri referitoare la legislaţia privind controlul armelor de foc, în contextul în care liderul de la Casa Albă a promis să acţioneze rapid în ceea ce priveşte stabilirea unor noi reguli în domeniu. Măsura a survenit ca urmare a masacrului de la 14 decembrie, când, într-o şcoală din Connecticut, au fost ucise 26 de persoane, între care 20 de copii, cu vârste de 6 şi 7 ani, cu o armă de foc.
În urma câştigării unui nou mandat prezidenţial de către Barack Obama, la 17 decembrie 2012, victoria celor doi a fost proclamată la 6 ianuarie 2013, în cadrul unei sesiuni comune a Congresului.
După decesul fiului său cel mare, Beau, de cancer, în 2015, Joe Biden se implică într-un demers naţional de combatere a acestei maladii, cu scopul de a înregistra un progres semnificativ în prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul acestei boli.
La 5 iunie 2020, fostul vicepreşedinte Joe Biden a revendicat victoria în cursa Partidului Democrat pentru desemnarea candidatului care va participa la alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie, în care îl va înfrunta pe preşedintele Donald Trump.
În ceea ce priveşte viaţa personală, Joe Biden a fost căsătorit cu Neilia Hunter, împreună cu care a avut 3 copii: Joseph R. 'Beau' Biden, Robert Hunter şi Naomi Christina. La doar câteva săptămâni după ce a fost ales senator democrat de Delaware, în 1972, soţia Neilia şi fiica Naomi, în vârstă de doar 1 an, îşi pierd viaţa în urma unui accident de maşină, iar cei doi băieţi sunt grav răniţi. În 1977, se căsătoreşte cu Jill Jacobs, cu care are o fiică, pe Ashley Blazer. În 2015, Beau, fiul său cel mare, pierde lupta cu cancerul.
După ce a părăsit Casa Albă, în ianuarie 2017, Joe Biden a revenit, alături de familie, la Delaware, iar în lunile care au urmat a pus bazele unor organizaţii non-profit, centre şi institute care le poartă numele (Biden Foundation, Biden Cancer Initiative, the Penn Biden Center for Diplomacy and Global Engagement, the Biden Institute - University of Delaware).
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 24 februarie, Vladimir Putin a anunțat că este gata să coopereze cu parteneri străini pentru dezvoltarea zăcămintelor de metale rare ale Rusiei, inclusiv în regiunile din estul Ucrainei anexate de Moscova.
Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, la prima sa întâlnire a cabinetului de la Casa Albă, că a decis să impună un tarif de 25% la importurile din Uniunea Europeană.
Donald Trump a susținut o conferință de presă în care a răspuns unor întrebări referitoare la discuțiile pe care le-a avut cu Putin și la viitorul pe care îl întrevede în Ucraina.
Presa slovacă a informat că, în dimineața zilei de 25.02.2025, un tun autopropulsat de tip Zuzana 2, produs în Slovacia pentru Forțele Armate ale Ucrainei, a explodat în timpul testelor efectuate la Institutul Militar Tehnic din Zagorie. Doi angajați ai companiei Konstrukta-Defense au fost răniți în timpul incidentului.
Întâlnirea dintre șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și secretarul de stat american Mark Rubio a fost anulată și nu va avea loc în timpul vizitei sale oficiale în SUA.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidenţiale, a fost pus oficial sub acuzare de Parchetul General, pentru săvârşirea a şase infracţiuni, printre care acţiuni împotriva ordinii constituţionale; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob; promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid.
Acuzațiile care i se aduc lui Călin Georgescu ar putea constitui o parte din fundamentul pentru viitoarea motivare a Curții Constituționale privind excluderea candidatului pro-rus din cursa prezidențială.
Acordul cu SUA este un proiect de parteneriat care ține cont de interesele Ucrainei, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit acestuia, Ucraina trebuie să știe dacă se poate baza pe SUA. Zelenski a refuzat să semneze primul proiect al acordului care prevedea SUA o parte din bogăția minerală a Ucrainei, deoarece, potrivit președintelui ucrainean, acesta nu conținea garanții cheie de securitate pentru Kiev. Noul text subliniază sprijinul SUA pentru garanțiile de securitate necesare unei păci durabile.
Poliţiştii au găsit miercuri într-un imobil locuit de mercenarul Horaţiu Potra un adevărat arsenal - pistoale, pistoale-mitralieră, grenade, aruncătoare şi multă muniţie, potrivit unor surse judiciare.
Pregătirile pentru un transport militar în masă sunt în desfășurare în Belarus. Din 3 februarie, în cadrul unui test de pregătire pentru luptă, forțele armate folosesc calea ferată pentru a transporta trupe, echipamente și muniție, transmite Belsat.
A fost emis mandat de aducere pe numele lui Călin Georgescu. El a fost săltat de Poliție din trafic și dus la Parchetul General, unde se află în prezent.
Cele două legi care vizează inclusiv reglementări privind angajarea dronelor care violează teritoriul național românesc au trecut la Senat. Potrivit surselor DefenseRomania, AUR a ieșit din sală în momentul votului.
Europa încălzește motoarele, iar Marea Britanie face anunțul care nu mai surprinde pe nimeni: Londra decide să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB până în 2027.
Într-o dimineață rece la Marea Neagră, soarele strălucește în camera de navigare a platformei de foraj offshore Transocean Barents, ancorată în portul românesc Constanța, transmite Reuters.
Forțele ruse din Ucraina continuă să ducă lupte grele în estul Ucrainei, în timp ce propaganda rusă este în extaz după declarațiile lui Donald Trump, care dă dovadă de o mare „înțelegere” pentru Moscova în invazia neprovocată de trei ani de către noul său partener, Vladimir Putin.
Franța este pregătită să-și folosească arsenalul nuclear pentru a proteja Europa. Telegraph relatează despre asta, citând un oficial francez care a dorit să rămână anonim.
Președintele francez, Emmanuel Macron, consideră că s-au înregistrat 'progrese substanțiale' în urma consultărilor pe care le-a avut luni cu președintele american, Donald Trump, cu privire la războiul din Ucraina, relatează agențiile de presă Agerpres, AP și DPA.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a fost nevoit să aștepte două ore înainte de a fi primit timp de doar 11 minute de către președintele american Donald Trump, în ciuda faptului că ambii împărtășesc viziuni ideologice similare.
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este acum cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie 2025.
Astăzi, 23 februarie 2025, au loc alegeri parlamentare anticipate în Germania, organizate în urma colapsului coaliției de guvernare conduse de cancelarul Olaf Scholz. Principalele teme de campanie au fost economia, imigrația și creșterea influenței partidului de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD).
Sâmbătă, președintele american Donald Trump a fost îndemnat la Washington de către omologul său polonez Andrzej Duda să consolideze prezența americană în Polonia și Europa Centrală. Trump „a reafirmat alianța strânsă” dintre Statele Unite și Polonia și a lăudat, de asemenea, Polonia pentru angajamentul său de a crește cheltuielile pentru apărare, potrivit unui anunț de la Casa Albă despre scurta întâlnire dintre cei doi șefi de stat din culisele conferinței conservatoare CPAC.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
În cadrul briefing desfășurat joi (20.02.2015) la Minsk, consilierul ministrului apărării din Republica Belarus pentru cooperare militară internațională, Valery Revenko, a anunțat că Rusia și Belarus vor organiza exercițiul militar comun denumit Vest-2025 în luna septembrie, cu participarea a peste 13.000 de soldați. Observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) vor fi invitați să monitorizeze manevrele.
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, în cadrul unui interviu acordat recent, a subliniat că din discuțiile pe care le-a purtat cu partea americană nu doar că SUA nu se vor retrage din România, dar își vor întări prezența în bazele de aici.
Donald Trump a anunțat vineri că îl înlocuiește pe șeful Statului Major Interarme al armatei SUA, punând capăt după mai puțin de doi ani mandatului celui mai înalt gradat din forțele armate, notează Agerpres și AFP.
La scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre „oportunități incredibile de parteneriat cu rușii”, după discuțiile cu o delegație rusă condusă de omologul său Serghei Lavrov, el i-a sunat pe oficiali europeni.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
Exercițiile militare recente ale Chinei în apropiere de Taiwan nu au fost manevre obișnuite, ci un „test de unificare forțată” a insulei cu China continentală.
Aliații europeni sunt avertizați să-și dubleze producția de arme pentru a se pregăti de război.
Președintele rus Vladimir Putin a lăudat discuțiile ruso-americane de la Riad. Americanii au acționat fără prejudecăți, iar rezolvarea războiului împotriva Ucrainei este prioritatea Rusiei, a spus el.
Șefii armatelor din peste 30 de țări s-au reunit marți la Paris pentru discuții privind crearea unei forțe internaționale care să descurajeze viitoarea agresiune rusă, odată ce încetarea focului este stabilită.
Decizia autorităților române de a nu permite participarea la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, delegitimizează procesul electoral din România, spune Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Statele Unite și Ucraina au ajuns la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile, conform unui anunț oficial al Departamentului de Stat american.
Anilor mulți de secetă în care suedezii de la Gripen nu au reușit să vândă avioane de luptă Gripen li se adaugă și un gram mare de ghinion. Asta pentru că tocmai motoarele americane ale Gripen au „îngropat” o afacere de miliarde. Cum s-a ajuns aici și de ce istoria s-ar fi putut scrie diferit?
Politicienii polonezi arată ce înseamnă puterea exemplului. Premierul Donald Tusk a informat membrii Consiliului de Miniștri (Guvernului) că funcționarii din ministere și cei ai guvernului vor efectua pregătire militară.
Ucraina are nevoie de rachete aer-aer cu rază lungă de acțiune pentru aeronave, precum și diverse alte sisteme, pentru o utilizare mai eficientă a F-16.
Judecătorii Curţii Constituţionale au respins marţi contestaţia depusă de Călin Georgescu, fiind menţinută decizia Biroului Electoral Central de invalidare a candidaturii sale la alegerile prezidenţiale din luna mai, au declarat pentru Agerpres surse din interiorul CCR.
Azi a avut loc un moment istoric la Câmpia Turzii. E vorba de ceremonia prilejuită de finalizarea înzestrării cu aeronave F-16 Fighting Falcon a Escadrilei 48 Vânătoare, unitate nou înființată în cadrul Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Totodată, ministrul Angel Tîlvăr a confirmat ceea ce DefenseRomania a anunțat în exclusivitate privind discuțiile despre modernizarea avioanelor la următoarea configurație, proces ce va avea loc în România și în care va fi implicată industria noastră de apărare.
Președintele Donald Trump a anunțat marți că va a dubla tarifele așteptate la importurile de oțel și aluminiu din Canada, ca răzbunare pentru taxele impuse de statul Ontario la electricitatea livrată SUA.
Nu doar că a încălcat dreptul internațional, dar a încălcat și distrus ordinea europeană de după război, spune Merkel despre Putin.
Utilizarea de către ruși a aeronavei aeropurtate de avertizare timpurie și control (AEW&C) A-50 poate indica pregătiri pentru un nou atac masiv asupra Ucrainei. Acest lucru a fost precizat în cadrul unei remarci pentru canalul YouTube RBC-Ucraina de către un militar din cadrul Forțelor Armate Ucrainene de Apărare Teritorială, expertul militar Oleksandr Musienko. Acesta a subliniat că atacurile masive ale Rusiei asupra Ucrainei sunt un lucru firesc, mai ales în contextul în care Statele Unite au suspendat transferul de ajutor către Ucraina, precum și schimbul de informații.
Delegații ucraineni și americani își încep discuțiile la Jeddah pe 11 martie, într-o întâlnire care va avea probabil un impact major asupra viitorului sprijin al Washingtonului pentru Kiev și orice efort de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.„Întâlnirea cu echipa SUA a început foarte constructiv; lucrăm pentru o pace justă și durabilă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.
Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit a criticat SUA pentru „distrugerea” ordinii mondiale existente, remarci care vin în contextul în care Ucraina încearcă să își repare relația cu SUA după o întâlnire problematică între Volodimir Zelenski și Donald Trump. Valerii Zaluzhnîi, care a fost destituit din funcția de șef al armatei ucrainene anul trecut, dar care deține acum o poziție diplomatică a avertizat împotriva încercării SUA de a ajunge la un compromis cu Rusia.
Sikorsky, o companie din grupul Lockheed Martin, a validat cu succes sistemele de control avansat care permit zborul unui sistem aerian fără echipaj (UAS) cu aripă cu rotor atât în modul elicopter, cât și în modul avion.
Șefii de stat major din numeroase țări care sprijină Ucraina se întâlnesc în cursul zilei de marți la Paris pentru a discuta despre desfășurarea de soldați pentru a securiza un posibil acord de pace între Kiev și Moscova, transmite Agerpres și DPA.
Ucraina are o viziune clară pentru încetarea treptată a războiului, convenită cu partenerii săi, iar coordonarea acestui plan va fi în centrul discuțiilor cu partea americană în Arabia Saudită, a declarat o sursă familiarizată cu pregătirile delegației ucrainene pentru discuțiile cu Statele Unite în Arabia Saudită pentru redacţia de limba ucrainean al Voice of America.
Franța a confirmat, la 10 martie 2025, că avioanele de luptă Mirage 2000-5F operate de Forțele Aeriene Ucrainene vor fi echipate cu bombe ghidate AASM, sporind astfel capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri de precizie pe durata conflictului actual cu Rusia.
Timp de secole, Rusia a considerat Marea Neagră drept un obiectiv strategic important, o poartă către Mediterană și o arteră vitală pentru comerț și proiecția puterii sale militare. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza istorică în Sevastopol, Crimeea, a fost piatra de temelie a acestei ambiții. Cu toate acestea, războiul actual din Ucraina a modificat dramatic importanța strategică a flotei, expunându-i vulnerabilitățile și diminuându-i substanţial prezența în apele Mării Negre, fiind una dintre ţintele preferate ale forţelor ucrainene.
Sistemul franco-italian de apărare antiaeriană SAMP/T, care este considerat un analog al americanului Patriot, ar putea avea probleme la interceptarea rachetelor balistice. Motivul ar putea fi rachetele interceptoare folosite în prezent.
Președintele interimar Ilie Bolojan a subliniat că România nu lucrează cu scenarii privind un atac direct al Federației Ruse, dar a amintit că la nivelul NATO planuri de apărare includ toate scenariile posibile iar la aceste planuri au contriuit și forțele armate ale României.
Statele Unite nu au încetat să ofere Ucrainei informațiile de informații necesare apărării acesteia, a declarat reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.
Veste bună pentru industria de apărare din Europa, și în special pentru industria aeronautică din Franța: Avioanele de luptă franceze Rafale M au reușit să „învingă” F/A-18E Hornet americane.
Marea Britanie este cel mai belicos stat din lume, susține serviciul rus de informații externe (SVR), acuzând Londra că saboteazî eforturile SUA de a asigura pacea în Ucraina.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washington, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
Importurile tuturor statelor europene de arme au crescut cu 155%, în perioada 2020-2024, iar Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme din lum,e în urma invaziei Rusiei din 2022, potrivit unui raport publicat luni de SIPRI, un important think-tank privind analiza conflictelor.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Ucraina a încheiat un acord cu compania germană de apărare Diehl Defense pentru a tripla furnizarea de sisteme de apărare aeriană și rachete IRIS-T, după cum a anunțat ministrul ucrainena al apărării Rustem Umerov la 9 martie. Acest acord vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene din partea Rusiei, în special atacul din 23 februarie, care a fost cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei la scară largă. Umerov a declarat pe Facebook că acordul semnat pregătește terenul pentru proiecte industriale semnificative care vor spori capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Compania Boeing a finalizat construcția a 20 de noi silozuri pentru sistemul Ground-Based Midcourse Defense (GMD) la Fort Greely, Alaska, crescând numărul de interceptoare care pot fi desfășurate acolo de la 40 la 60. Proiectul, care include infrastructura subterană necesară, cum ar fi instalațiile de servere pentru menținerea pregătirii interceptoarelor, a fost analizat de Defense News.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
