Pentagonul a confirmat demisia lui Harrison într-un comunicat, mulțumindu-i pentru serviciile depuse.
Hegseth l-a demis pe șeful Statului Major al Marinei SUA, John Harrison
Potrivit majoritatea analiștilor, scrutinul de azi se desfășoară într-un context fără precedent pentru Statele Unite ale Americii. Încercată de nenumeroase drame în istorie, America de azi pare mai divizată decât niciodată.
Un aspect interesant e că Donald Trump este singurul președinte care a trecut printr-un impeachment (n.r. - procedură de destituire) care încearcă să obțină un nou mandat. Toți ceilalți președinți care au trecut prin această procedură se aflau la un al doilea mandat ori nu au mai candidat ulterior.
Dacă e să ne luăm după sondaje, ar trebui să avem un învingător clar: Joe Biden, care are potrivit sociologilor un avans mult mai mare în fața lui Trump decât a avut Hillary Clinton în 2016. De partea cealaltă Trump e sigur de victorie, amintind că aceleași sondaje indicau victoria democratei Hillary Clinton în urmă cu patru ani.
Trecând peste aceste predicții, rezultatul se anunță totuși unul echilibrat. Ceea ce e foarte interesant de asemnea este faptul că până la această oră au votat anticipat sau prin corespondență aproximativ 100 de milioane de americani. Acest lucru înseamnă că au fost exprimate deja 70% din numărul total de voturi de la alegerile din 2016, în care aproape 137 de milioane de persoane au votat. Prezența record la urne, chiar în condițiile pandemiei de noul coronavirus, potrivit unor analiști, e un alt factor care ar anticipa victoria lui Joe Biden.
În ceea ce privește aflarea rezultatului votului, din nou situația e greu de anticipat. Asta pentru că deși pe 3 noiembrie votează toate cele 50 de state americane, numărătoare voturilor prin corespondență ar putea dura zile întregi, în funcție de fusul orar și mai ales de reglementările legislative din cadrul fiecărui stat. În unele sacii cu voturi sunt deschiși doar după încheierea scrutinului la nivelul întregii țări.
Totuși, există câteva scenarii care ne-ar permite să cunoaștem câștigătorul în zorii dimineții zilei de 4 noiembrie. În primul rând trebuie să înțelegem sistemul electoral american:
În SUA președintele e ales de Colegiul Electoral în care sunt 538 de voturi. Fiecare stat are alocat un număr de electori, care vor vota în Colegiu în funcție de ceea ce vor decide cetățenii statului respectiv la urne. Numărul de electori este dat în funcție de situația demografică a fiecărui stat, astfel încât bătălia se dă pentru cele mai importante dintre ele. Pentru ca un candidat să devină președinție trebuie să obțină 270 de electori, astfel încât să câștige (o majoritate simplă) Casa Albă. Prin acest sistem un candidat poate deveni președinte dacă se impune în statele importante, chiar dacă pierde votul popular. Așa s-a întâmplat și în 2016, când Hillary Clinton a obținut cu 3 milioane de voturi mai mult decât Donald Trump.
Foto: Harta SUA în funcție de numărul de electori alocat fiecărui stat
În aceste condiții, există state tradiționale, state „roșii” care votează permanent cu republicanii (n.r. - Donald Trump) și state „albastre” care votează permanent cu democrații (Joe Biden). Dar, foarte importante sunt statele așa-numite swing, adică statele care își schimbă culoarea de la o alegere la alta.
Printre ele putem aminti: Florida, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, New Hampshire, Arizona, Pennsylvania.
Pentru Trump e esențial să câștige în Michigan, Wisconsin și Pennsylvania, state care l-au făcut președinte în 2016. Foarte importante sunt și Florida și Carolina de Nord.
Așadar, dacă un candidat reușește să se impună în majoritatea acestor state swing, în contextul în care are asigurate statele tradiționale, am putea cunoaște învingătorul pe 4 noiembrie.
Un alt stat important este Arizona, „roșie” de la Bill Clinton încoace. Dacă Arizona „cade”, avem un tablou cu privire la câștigătorul alegerilor.
Mai e și scenariul în care Trump ar pierde state importante care votează permanent cu republicanii, precum Texas, Iowa sau Ohio. Acest lucru ne-ar indica din nou câștigătorul foarte rapid în dimineața zilei de 4 noiembrie.
Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) şi Şcoala de business Wharton a Universităţii Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a alăturat companiei imobiliare a tatălui său, The Trump Organization.
S-a implicat în politică, de-a lungul timpului, atât prin activarea în cele două mari partide din SUA, cât şi prin finanţarea campaniilor celor două formaţiuni. A făcut parte din Partidul Republican până în 2001, şi după ce în perioada 2001-2008 a fost membru al Partidului Democrat, s-a reînscris în Partidul Republican, în 2009, amintește Agerpres.
Donald Trump a fost căsătorit de trei ori. În 1977, s-a căsătorit cu Ivana Zelnickova, cu care a avut trei copii: Donald Trump Jr. (născut în 1977), Ivanka (născută în 1981) şi Erik (născut în 1984). În 1992 a divorţat de Ivana Zelnickova, recăsătorindu-se cu Marla Maples (1993), cu care are o fiică: Tiffany (născută în 1993). A divorţat de cea de-a doua soţie în 1999. Din 2005 este căsătorit cu manechinul sloven Melania Knauss, cu care are un fiu (născut în 2006).
Donald Trump a câştigat alegerile primare din cadrul partidului, la 2 martie 2016, acesta aflându-se în competiţie internă de partid cu alţi patru candidaţi: Marco Rubio (senator de Florida), Ted Cruz (senator de Texas), John Kasich (guvernator Ohio) şi Ben Carson (chirurg).
A câştigat alegerile prezidenţiale din SUA, desfăşurate la 8 noiembrie 2016, învingând-o pe candidata democrată Hillary Clinton. A preluat funcţia pe 20 ianuarie 2017.
Pe 24 august 2020, Donald Trump a fost desemnat candidatul Partidului Republican în cursa pentru un al doilea mandat la Casa Albă. La alegerile generale din 3 noiembrie 2020, Trump va concura cu candidatul Partidului Democrat, Joe Biden.
Joseph Robinette Biden s-a născut la 20 noiembrie 1942, în Scranton, statul Pennsylvania, fiind primul din cei patru copii ai familiei. În 1953, familia Biden s-a stabilit la Claymont, statul Delaware, loc pe care viitorul senator şi vicepreşedinte american avea să-l numească "acasă"
În 1969 intră în baroul din Delaware şi începe să practice avocatura la Wilmington. În perioada 1970-1972, a lucrat la Consiliul regional din New Castle, fiind ales pentru prima dată senator democrat de Delaware în 1972, la doar 29 de ani, reales în 1978, 1984, 1990, 1996, 2002 şi 2008. Practic, mandatul său a cuprins perioada 3 ianuarie 1973 - 15 ianuarie 2009, când a demisionat pentru a deveni vicepreşedinte.
Ca vicepreşedinte, cel de-al 47-lea din istoria SUA, a vizitat peste 50 de ţări, a lucrat alături de Congres pentru a creşte nivelul de trai al clasei de mijloc, pentru a reduce violenţa armată, precum şi pe cea împotriva femeilor şi pentru a combate cancerul.
În octombrie 2011, Joe Biden declara că va candida la un nou mandat de vicepreşedinte.
La sfârşitul anului 2012, preşedintele Barack Obama l-a mandatat pe vicepreşedintele american Joe Biden să iniţieze propuneri referitoare la legislaţia privind controlul armelor de foc, în contextul în care liderul de la Casa Albă a promis să acţioneze rapid în ceea ce priveşte stabilirea unor noi reguli în domeniu. Măsura a survenit ca urmare a masacrului de la 14 decembrie, când, într-o şcoală din Connecticut, au fost ucise 26 de persoane, între care 20 de copii, cu vârste de 6 şi 7 ani, cu o armă de foc.
În urma câştigării unui nou mandat prezidenţial de către Barack Obama, la 17 decembrie 2012, victoria celor doi a fost proclamată la 6 ianuarie 2013, în cadrul unei sesiuni comune a Congresului.
După decesul fiului său cel mare, Beau, de cancer, în 2015, Joe Biden se implică într-un demers naţional de combatere a acestei maladii, cu scopul de a înregistra un progres semnificativ în prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul acestei boli.
La 5 iunie 2020, fostul vicepreşedinte Joe Biden a revendicat victoria în cursa Partidului Democrat pentru desemnarea candidatului care va participa la alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie, în care îl va înfrunta pe preşedintele Donald Trump.
În ceea ce priveşte viaţa personală, Joe Biden a fost căsătorit cu Neilia Hunter, împreună cu care a avut 3 copii: Joseph R. 'Beau' Biden, Robert Hunter şi Naomi Christina. La doar câteva săptămâni după ce a fost ales senator democrat de Delaware, în 1972, soţia Neilia şi fiica Naomi, în vârstă de doar 1 an, îşi pierd viaţa în urma unui accident de maşină, iar cei doi băieţi sunt grav răniţi. În 1977, se căsătoreşte cu Jill Jacobs, cu care are o fiică, pe Ashley Blazer. În 2015, Beau, fiul său cel mare, pierde lupta cu cancerul.
După ce a părăsit Casa Albă, în ianuarie 2017, Joe Biden a revenit, alături de familie, la Delaware, iar în lunile care au urmat a pus bazele unor organizaţii non-profit, centre şi institute care le poartă numele (Biden Foundation, Biden Cancer Initiative, the Penn Biden Center for Diplomacy and Global Engagement, the Biden Institute - University of Delaware).
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pentagonul a confirmat demisia lui Harrison într-un comunicat, mulțumindu-i pentru serviciile depuse.
În cursul nopții de 05.10.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Conform surselor de monitorizare ucrainene, loviturile cu drone și rachete au vizat, în principal, regiunile din vestul țării.
ANO (Acţiunea cetăţenilor nemulţumiţi) a câștigat alegerile pentru Camera Deputaților, în fața coaliției Spolu.
În timpul nopții de 2 spre 3 octombrie 2025, Rusia a lansat atacuri pe scară largă asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
Olanda își consolidează capacitățile cibernetice din cauza amenințărilor tot mai mari din partea Rusiei și Chinei. Operațiile ofensive și parteneriatele cu aliații sunt priorități cheie.
Un atac violent asupra infrastructurii a lovit un tren care se îndrepta spre Kiev și a provocat un incendiu în vagonul de pasageri.
Ukrzaliznytsia (CFR-ul ucrainean) a clarificat faptul că rușii au lovit două trenuri: trenul suburban Tereshchenska - Novgorod-Siverskyi și trenul Shostka - Kiev.
Rusia încearcă să perturbe funcționarea sateliților militari britanici în mod regulat, a anunțat generalul-maior Paul Tedman, șeful Comandamentului Spațial al Regatului Unit. Potrivit acestuia, sateliții ruși urmăresc sateliții militari britanici.
O delegație ucraineană se află la Washington pentru a încheia un acord cu administrația președintelui Donald Trump, care ar implica transferul de către Ucraina a tehnologiei sale de drone testate în luptă în schimbul unor redevențe sau al altor forme de compensație.
Acordul privind dronele este conceput pentru a permite armatei americane să profite de avantajul competitiv al Ucrainei în domeniul vehiculelor aeriene fără pilot.
Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de microtargetare, dezinformare și influențare a electoratului.
În războiul hibrid împotriva României, Federația Rusă a folosit: • Atacuri cibernetice, • Acțiuni secrete destabilizatoare, • Subversiune politică, • Dezinformare și propagandă.
Rusia încearcă să perturbe funcționarea sateliților militari britanici în mod regulat, a anunțat generalul-maior Paul Tedman, șeful Comandamentului Spațial al Regatului Unit, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Cincisprezece drone au fost observate survolând baza militară belgiană de la Elsenborn, în estul provinciei Liege, biroul ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, confirmând producerea incidentului, în urma căruia armata a deschis o anchetă, a relatat vineri agenţia de presă belgiană VRT News.
Dronele ucrainene au atacat vineri dimineață uzina chimică Azot din regiunea Perm din Rusia.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Kremlinul monitorizează îndeaproape 'militarizarea crescândă a Europei', promițând un 'răspuns la amenințări', în contextul în care țările europene își intensifică investițiile militare de la atacul Rusiei asupra Ucrainei în 2022, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Rusia și Ucraina au schimbat prizonieri de război: Câte 185 de militari și 20 de civili din fiecare parte au revenit în țările lor.
Cinci avioane de vânătoare americane s-au apropiat joi de coasta Venezuelei, a declarat ministrul venezuelean al Apărării, Vladimir Padrino López, descriind incidentul ca o amenințare din partea Statelor Unite.
Incidentul a fost condamnat vineri seară și de Ministerul de Externe venezuelean, afirmând că este vorba de o incursiune ilegală într-o zonă aflată sub control aerian venezuelean, care amenință siguranța aviației civile și comerciale din Caraibe.
Ungaria va cumpăra 4 miliarde de metri cubi de gaze de la compania franceză Engie între 2028 și 2038. Acordul de furnizare a gazelor a fost semnat la Budapesta de reprezentanții Engie și ai companiei energetice maghiare MVM, chiar dacă Ungaria va continua să cumpere și gaze rusești.
Grupul rusesc Aeroflot va primi opt aeronave cargo Boeing care au aparținut anterior companiei Volga-Dnepr și intenționează să le folosească ca donatori de piese de schimb pentru propria flotă.
Ameninţarea cu drone nu mai este doar o chestiune legată de vecinătatea cu Rusia, iar zidul anti-drone ar putea fi operaţional în câteva luni, a declarat, joi, preşedintele Nicuşor Dan, la sosirea la reuniunea Comunităţii Politice Europene.
Soldați francezi au urcat la bordul unui petrolier în largul coastei de vest a Franței, afiliat așa-numitei flote din umbră a Rusiei. Agenția franceză de știri BFMTV a relatat că două persoane au fost arestate.
'Președintele american respectă suveranitatea altor țări, el m-a întrebat doar care este situația - este o diferență importantă, el nu este' ca europenii, 'care sunt mai agresivi decât americanii', a declarat Viktor Orban.
Programul de pregătire va avea o durată de până la patru luni şi va putea fi urmat de către cei care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.
Pentru Donald Trump, recunoașterea publică și titlurile onorifice par să fie o monedă de schimb la fel de valoroasă ca pacea însăși. Pe măsură ce se apropia anunțul laureatului Premiului Nobel pentru Pace în 2025, președintele american și-a exprimat public și fără echivoc convingerea că prestigiosul premiu ar trebui să îi revină.
Liderii Uniunii Europene se întâlnesc miercuri, la Copenhaga, pentru discuţii informale axate pe apărare şi războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după ce o serie de încălcări ale spaţiului aerian şi observări de drone au stârnit noi preocupări de securitate.
O zi mai târziu, zeci de lideri europeni sunt aşteptaţi la Copenhaga pentru a participa la summitul Comunităţii Politice Europene, un forum ce îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea cu ţări din afara UE.
Un studiu recent al organizației internaționale de mediu Greenpeace arată o discrepanță morală și financiară șocantă în politica externă a unor state membre ale Uniunii Europene. Analiza dezvăluie că patru țări, Franța, Belgia, Spania și Olanda, au plătit Federației Ruse pentru livrările de Gaze Naturale Lichefiate (GNL) o sumă mult mai mare decât ajutorul total oferit Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, în 2022.
Nici procurorii polonezi, nici cei germani nu au comentat încă cu privire la arestare.
Propunerea de a utiliza activele rusești înghețate din Europa pentru a acorda un împrumut Ucrainei nu înseamnă confiscarea acestora, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ucraina va rambursa împrumutul, odată ce Rusia o va compensa pentru daunele cauzate de actuala agresiune armată.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că operațiunea de contraofensivă Dobropilia este în desfășurare. Mai mult, în zona tactică Dobropilia, oraș situat în raionul Pokrovsk, armata rusă pierde zilnic un număr cel puțin dublu de luptători, comparativ cu media anterioară.
Rusia a negat luni orice tentativă de ingerință în alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, câștigate de Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul pro-european de guvernământ, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Cuvintele lui Merz sunt cu siguranță îngrijorătoare, deoarece marchează că Rusia a ales o abordare și mai agresivă în relația sa cu Europa.
Războiului Rusiei în Ucraina afectează civilii ucraineni tot mai mult. Recent, la Pokrovsk mai mulți civili ucraineni au fost uciși de militari ruși.
Pe 19 octombrie, voluntarul ucrainean, Denys Hrystov, a publicat imagini care arată mai mulți civili pe care forțele ruse i-au ucis în apropierea liniei de cale ferată din centrul Pokrovsk. ”Trei civili decedați în centrul orașului Pokrovsk”, menționează Hrystov.
Noua muniție se numește „Thunder-1” sau „Thunder-2” și are o rază de luptă de aproximativ 150–200 km.
Moscova caută soluții la dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune și folosesc acum sistemele portabile de rachete antiaeriene Igla, montate pe pe elicoptere de atac.
Rușii au decis chiar să folosească dirijabile, o soluție utilizată în Primul Război Mondial. Între timp, pentru că știm că totul e roz în federația rusă, Moscova le va cere rezerviștilor să apere rafinăriile după atacurile ucrainene.
Compania Hanwha Aerospace, gigantul coreean din domeniul apărării, a confirmat că România reprezintă un pilon esențial în strategia sa de cooperare industrială la nivel european. Iar în acest sens mașinile de luptă Redback (n.r. - în traducere numele păianjenului văduva neagră), ar putea oferi o nouă dimensiune cooperării industriale dintre Coreea și România, Hanwha fiind deja prezentă aici prin obuzierele K9 Thunder, care de altfel oferă numeroase comunalități cu mașinile de luptă Redback.
Suedia a semnat o scrisoare de intenție pentru a exporta în Ucraina până la 150 de avioane suedeze Gripen, a declarat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
India și SUA sunt foarte aproape de un acord comercial istoric care ar putea schimba tendințele globale.
Camera Deputaților a adoptat proiectul care instituie serviciul militar voluntar în termen. Tinerii între 18 și 35 de ani, vizați de programul de patru luni de zile, vor primi la final echivalentul a trei salarii medii brute și vor intra în rezerva operațională. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că inițiativa este o necesitate vitală, nu o obligație reintrodusă.
Serviciul de presă al Kremlinului a anunțat că, miercuri (22.10.2025), sub conducerea președintelui rus, Vladimir Putin, a fost efectuat un antrenament planificat al Forțelor Nucleare Strategice, cu participarea componentelor terestră, maritimă și aeriană.
Efortul Rusiei de a susține campania militară din Ucraina se lovește tot mai mult de obstacole interne majore, generate nu doar de costurile umane, ci și de presiunile economice crescânde și de o opoziție socială mai amplă decât cea recunoscută oficial. Aceste dificultăți, care afectează direct logistica și capacitatea de recrutare, semnalează o fisură în strategia Kremlinului de a distribui povara războiului.
Armata din Myanmar a efectuat un raid în Parcul KK, un centru folosit pentru fraude cibernetice, ca parte a operațiunilor începute la începutul lunii septembrie pentru a suprima frauda online, jocurile de noroc ilegale și criminalitatea cibernetică transfrontalieră.
Războiul din Ucraina ne-a arătat în cei aproape 4 ani un teatru în care părțile beligerante luptă cu un mixt de tehnică convențională clasică, precum sisteme de artilerie și tancuri, precum și cu tehnologii emergente, cum sunt dronele. Acest aspect și înzestrarea României cu sisteme de artilerie de ultimă generație au fost subiecte ale emisiunii Agenda Globală, realizată la Radio România de Radu Dobrițoiu.
Forțele ucrainene au executat, la 21 octombrie 2025, un atac cu rachete de mare amploare împotriva unui obiectiv strategic din interiorul Federației Ruse: Uzina Chimică din Briansk. Acțiunea, descrisă de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei ca fiind un atac masiv combinat, subliniază o schimbare de paradigmă în capacitatea Kievului de a viza infrastructura militară cheie a Moscovei.
Președintele american Donald Trump a confirmat aseară amânarea planurilor privind întâlnirea cu omologul său rus, Vladimir Putin, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta.
Generalii americani se declară exasperați din cauza birocrației și a drepturilor de proprietate intelectuală pe care le impun unele companii producătoare de armament. Soluția propusă de U.S. Army Materiel Command: dacă nu putem cumpăra o piesă, atunci o facem noi.
Federația Rusă a executat un nou atac brutal și iresponsabil asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre, chiar în proximitatea graniței cu România. Evenimentul, petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 21 spre 22 octombrie, a generat panică și a pus în alertă maximă structurile de apărare națională, culminând cu transmiterea unui mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.
Exploziile au zguduit Kievul și alte orașe ucrainene în noaptea de 22 octombrie, când Rusia a lansat un nou atac aerian la scară largă împotriva Ucrainei. Atacul vine la scurt timp după ce Ucraina a lansat rachete Storm Shadow într-un atac în masă asupra Rusiei, potrivit Statului Major. Loviturile au vizat uzina chimică rusă din Briansk, care produce componente cheie pentru rachete rusești.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Ucraina va primi primele avioane de vânătoare F-16 suplimentare din Belgia, dar acest proces va depinde de ritmul în care aeronavele F-35 de generația a 5-a vor intra în dotarea Forțelor Aeriene belgiene.
Liderii europeni susțin înghețarea ostilităților. Mai mult, Europa și Ucraina pregătesc un plan în 12 puncte pentru a pune capăt războiului cu Rusia.
Corespondeță din Coreea: DefenseRomania participă în aceste zile, la invitația Hanwha Aerospace, la ADEX 2025, una din cele mai mari expoziții militare din Asia.
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, pe măsură ce presiunea internațională asupra președintelui rus, Vladimir Putin, începe să scadă, a declarat președintele Volodimir Zelenski marți (21 octombrie).
Clasamentul Forțelor Aeriene Mondiale (WDMMA) a înregistrat o schimbare surprinzătoare. India a depășit China, devenind a treia cea mai puternică forță aeriană din lume. China, care se mândrește cu reputația sa de putere aeriană, a căzut pe locul patru, dar experții chinezi au reacționat imediat și contestă raportul.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat miercuri că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi arestat dacă avionul său va survola spațiul aerian polonez în drum spre Budapesta, unde este programat un summit cu președintele american Donald Trump.
Serviciul Român de Informații (SRI), în colaborare cu mai multe instituții naționale și parteneri externi, a dejucat o operațiune de sabotaj plănuită pe teritoriul României, ce ar fi fost coordonată direct de serviciile secrete ruse. Doi cetățeni ucraineni au fost reținuți după ce au depus la un sediu al companiei de curierat Nova Post din București colete ce conțineau dispozitive incendiare sofisticate.
Distrugerea celui mai nou sistem radar rusesc, conceput special pentru a contracara flota tot mai extinsă de drone a Kievului, nu este doar o victorie tactică, ci și o lovitură simbolică aplicată încercărilor Rusiei de a-și asigura superioritatea aeriană și tehnologică în Crimeea.
Cel care trage mai departe are un avantaj în luptă. Este o veche lecție de război care rămâne valabilă și în prezent, cu mențiunea că, astăzi, proiectilul are șanse mai mici de supraviețuire decât în trecut.
Forțele ucrainene au ridicat cortina de pe o inovație militară uimitoare, transformând o aeronavă civilă banală, cu un singur loc, într-o dronă-bombardier strategică capabilă să lovească adânc, la 900 de kilometri în interiorul teritoriului rusesc.
Suntem, fără doar și poate, martorii unei subtile, dar profunde, reconfigurări a arhitecturii încrederii în cadrul comunității de informații occidentale. Mărturiile publice ale șefilor celor două servicii secrete cheie din Olanda- General Intelligence and Security Service (AIVD), prin vocea lui Erik Akerboom, și Military Intelligence and Security Service (MIVD), prin Peter Reesink - semnalează o fisură strategică în relația transatlantică tradițională.
Institutul Aspen România, în parteneriat cu The German Marshall Fund of the United States (GMF) și Aspen Institute România – Biroul Chișinău, va organiza în perioada 22–24 octombrie 2025, cea de-a 14-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, unul dintre cele mai influente evenimente dedicate reflecției strategice asupra viitorului Europei și al regiunii Mării Negre. Evenimentul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Noua ofensivă a Uniunii Europene împotriva mașinăriei de război a Rusiei se profilează ca un exercițiu complex de inginerie juridică maritimă și coordonare diplomatică la scară continentală. Propunerea Comisiei, transmisă prin Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de a consolida autoritatea de a inspecta și aborda petrolierele care alcătuiesc așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, nu este doar o măsură de securitate, ci o recunoaștere implicită a limitelor sancțiunilor aplicate până acum.
Donbasul, o regiune istorică din estul Ucrainei, transcende simpla definiție geografică. Termenul, o prescurtare de la Bazinul Carbonifer Doneț (Donets Coal Basin), indică încă din secolul al XIX-lea funcția sa esențială: inima industrială și minieră a Ucrainei. Regiunea cuprinde în esență Oblasturile Donețk și Luhansk, deși aria istorică a bazinului carbonifer se extinde și în alte zone.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
