Potrivit majoritatea analiștilor, scrutinul de azi se desfășoară într-un context fără precedent pentru Statele Unite ale Americii. Încercată de nenumeroase drame în istorie, America de azi pare mai divizată decât niciodată.
Un aspect interesant e că Donald Trump este singurul președinte care a trecut printr-un impeachment (n.r. - procedură de destituire) care încearcă să obțină un nou mandat. Toți ceilalți președinți care au trecut prin această procedură se aflau la un al doilea mandat ori nu au mai candidat ulterior.
Dacă e să ne luăm după sondaje, ar trebui să avem un învingător clar: Joe Biden, care are potrivit sociologilor un avans mult mai mare în fața lui Trump decât a avut Hillary Clinton în 2016. De partea cealaltă Trump e sigur de victorie, amintind că aceleași sondaje indicau victoria democratei Hillary Clinton în urmă cu patru ani.
Trecând peste aceste predicții, rezultatul se anunță totuși unul echilibrat. Ceea ce e foarte interesant de asemnea este faptul că până la această oră au votat anticipat sau prin corespondență aproximativ 100 de milioane de americani. Acest lucru înseamnă că au fost exprimate deja 70% din numărul total de voturi de la alegerile din 2016, în care aproape 137 de milioane de persoane au votat. Prezența record la urne, chiar în condițiile pandemiei de noul coronavirus, potrivit unor analiști, e un alt factor care ar anticipa victoria lui Joe Biden.
În ceea ce privește aflarea rezultatului votului, din nou situația e greu de anticipat. Asta pentru că deși pe 3 noiembrie votează toate cele 50 de state americane, numărătoare voturilor prin corespondență ar putea dura zile întregi, în funcție de fusul orar și mai ales de reglementările legislative din cadrul fiecărui stat. În unele sacii cu voturi sunt deschiși doar după încheierea scrutinului la nivelul întregii țări.
Totuși, există câteva scenarii care ne-ar permite să cunoaștem câștigătorul în zorii dimineții zilei de 4 noiembrie. În primul rând trebuie să înțelegem sistemul electoral american:
În SUA președintele e ales de Colegiul Electoral în care sunt 538 de voturi. Fiecare stat are alocat un număr de electori, care vor vota în Colegiu în funcție de ceea ce vor decide cetățenii statului respectiv la urne. Numărul de electori este dat în funcție de situația demografică a fiecărui stat, astfel încât bătălia se dă pentru cele mai importante dintre ele. Pentru ca un candidat să devină președinție trebuie să obțină 270 de electori, astfel încât să câștige (o majoritate simplă) Casa Albă. Prin acest sistem un candidat poate deveni președinte dacă se impune în statele importante, chiar dacă pierde votul popular. Așa s-a întâmplat și în 2016, când Hillary Clinton a obținut cu 3 milioane de voturi mai mult decât Donald Trump.
Foto: Harta SUA în funcție de numărul de electori alocat fiecărui stat
În aceste condiții, există state tradiționale, state „roșii” care votează permanent cu republicanii (n.r. - Donald Trump) și state „albastre” care votează permanent cu democrații (Joe Biden). Dar, foarte importante sunt statele așa-numite swing, adică statele care își schimbă culoarea de la o alegere la alta.
Printre ele putem aminti: Florida, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, New Hampshire, Arizona, Pennsylvania.
Pentru Trump e esențial să câștige în Michigan, Wisconsin și Pennsylvania, state care l-au făcut președinte în 2016. Foarte importante sunt și Florida și Carolina de Nord.
Așadar, dacă un candidat reușește să se impună în majoritatea acestor state swing, în contextul în care are asigurate statele tradiționale, am putea cunoaște învingătorul pe 4 noiembrie.
Un alt stat important este Arizona, „roșie” de la Bill Clinton încoace. Dacă Arizona „cade”, avem un tablou cu privire la câștigătorul alegerilor.
Mai e și scenariul în care Trump ar pierde state importante care votează permanent cu republicanii, precum Texas, Iowa sau Ohio. Acest lucru ne-ar indica din nou câștigătorul foarte rapid în dimineața zilei de 4 noiembrie.
Donald Trump, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, s-a născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York. Fiul lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York City, Donald Trump a absolvit New York Military Academy (NYMA) din New York (1964) şi Şcoala de business Wharton a Universităţii Pennsylvania (1968). După terminarea studiilor, s-a alăturat companiei imobiliare a tatălui său, The Trump Organization.
S-a implicat în politică, de-a lungul timpului, atât prin activarea în cele două mari partide din SUA, cât şi prin finanţarea campaniilor celor două formaţiuni. A făcut parte din Partidul Republican până în 2001, şi după ce în perioada 2001-2008 a fost membru al Partidului Democrat, s-a reînscris în Partidul Republican, în 2009, amintește Agerpres.
Donald Trump a fost căsătorit de trei ori. În 1977, s-a căsătorit cu Ivana Zelnickova, cu care a avut trei copii: Donald Trump Jr. (născut în 1977), Ivanka (născută în 1981) şi Erik (născut în 1984). În 1992 a divorţat de Ivana Zelnickova, recăsătorindu-se cu Marla Maples (1993), cu care are o fiică: Tiffany (născută în 1993). A divorţat de cea de-a doua soţie în 1999. Din 2005 este căsătorit cu manechinul sloven Melania Knauss, cu care are un fiu (născut în 2006).
Donald Trump a câştigat alegerile primare din cadrul partidului, la 2 martie 2016, acesta aflându-se în competiţie internă de partid cu alţi patru candidaţi: Marco Rubio (senator de Florida), Ted Cruz (senator de Texas), John Kasich (guvernator Ohio) şi Ben Carson (chirurg).
A câştigat alegerile prezidenţiale din SUA, desfăşurate la 8 noiembrie 2016, învingând-o pe candidata democrată Hillary Clinton. A preluat funcţia pe 20 ianuarie 2017.
Pe 24 august 2020, Donald Trump a fost desemnat candidatul Partidului Republican în cursa pentru un al doilea mandat la Casa Albă. La alegerile generale din 3 noiembrie 2020, Trump va concura cu candidatul Partidului Democrat, Joe Biden.
Joseph Robinette Biden s-a născut la 20 noiembrie 1942, în Scranton, statul Pennsylvania, fiind primul din cei patru copii ai familiei. În 1953, familia Biden s-a stabilit la Claymont, statul Delaware, loc pe care viitorul senator şi vicepreşedinte american avea să-l numească "acasă"
În 1969 intră în baroul din Delaware şi începe să practice avocatura la Wilmington. În perioada 1970-1972, a lucrat la Consiliul regional din New Castle, fiind ales pentru prima dată senator democrat de Delaware în 1972, la doar 29 de ani, reales în 1978, 1984, 1990, 1996, 2002 şi 2008. Practic, mandatul său a cuprins perioada 3 ianuarie 1973 - 15 ianuarie 2009, când a demisionat pentru a deveni vicepreşedinte.
Ca vicepreşedinte, cel de-al 47-lea din istoria SUA, a vizitat peste 50 de ţări, a lucrat alături de Congres pentru a creşte nivelul de trai al clasei de mijloc, pentru a reduce violenţa armată, precum şi pe cea împotriva femeilor şi pentru a combate cancerul.
În octombrie 2011, Joe Biden declara că va candida la un nou mandat de vicepreşedinte.
La sfârşitul anului 2012, preşedintele Barack Obama l-a mandatat pe vicepreşedintele american Joe Biden să iniţieze propuneri referitoare la legislaţia privind controlul armelor de foc, în contextul în care liderul de la Casa Albă a promis să acţioneze rapid în ceea ce priveşte stabilirea unor noi reguli în domeniu. Măsura a survenit ca urmare a masacrului de la 14 decembrie, când, într-o şcoală din Connecticut, au fost ucise 26 de persoane, între care 20 de copii, cu vârste de 6 şi 7 ani, cu o armă de foc.
În urma câştigării unui nou mandat prezidenţial de către Barack Obama, la 17 decembrie 2012, victoria celor doi a fost proclamată la 6 ianuarie 2013, în cadrul unei sesiuni comune a Congresului.
După decesul fiului său cel mare, Beau, de cancer, în 2015, Joe Biden se implică într-un demers naţional de combatere a acestei maladii, cu scopul de a înregistra un progres semnificativ în prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul acestei boli.
La 5 iunie 2020, fostul vicepreşedinte Joe Biden a revendicat victoria în cursa Partidului Democrat pentru desemnarea candidatului care va participa la alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie, în care îl va înfrunta pe preşedintele Donald Trump.
În ceea ce priveşte viaţa personală, Joe Biden a fost căsătorit cu Neilia Hunter, împreună cu care a avut 3 copii: Joseph R. 'Beau' Biden, Robert Hunter şi Naomi Christina. La doar câteva săptămâni după ce a fost ales senator democrat de Delaware, în 1972, soţia Neilia şi fiica Naomi, în vârstă de doar 1 an, îşi pierd viaţa în urma unui accident de maşină, iar cei doi băieţi sunt grav răniţi. În 1977, se căsătoreşte cu Jill Jacobs, cu care are o fiică, pe Ashley Blazer. În 2015, Beau, fiul său cel mare, pierde lupta cu cancerul.
După ce a părăsit Casa Albă, în ianuarie 2017, Joe Biden a revenit, alături de familie, la Delaware, iar în lunile care au urmat a pus bazele unor organizaţii non-profit, centre şi institute care le poartă numele (Biden Foundation, Biden Cancer Initiative, the Penn Biden Center for Diplomacy and Global Engagement, the Biden Institute - University of Delaware).
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O mare paradă militară a avut loc vineri la Moscova pentru a marca 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste. Moscova folosește evenimentul în scop pur propagandistic.
SBU, serviciul de informații al Ucrainei, anunțat vineri, 9 mai, prima demascare din istoria Ucrainei a unei rețele de agenți de informații militare, coordonate de Ungaria. Aceștia colectau informații privind amplasarea sistemelor S-300, dar era testată și reacția populației la o eventuală pătrundere în Transcarpatia a unui ”contingent de menținere a păcii”, din Ungaria.
Cererile Rusiei sunt „prea mari”, a declarat vicepreședintele american JD Vance într-un interviu acordat Fox News cu privire la conflictul din Ucraina. Potrivit acestuia, Kremlinul nu se poate aștepta să câștige teritorii pe care nu le-a cucerit încă.
Potrivit unei investigații efectuate de o companie privată din Ucraina, Federația Rusă a crescut în mod semnificativ producția de rachete de croazieră, cu toate că se confruntă în continuare cu o lipsă de componente critice din cauza sancțiunilor occidentale.
Un avion de vânătoare pakistanez de fabricație chineză a doborât miercuri cel puțin două avioane militare indiene, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters, un eveniment ce marchează o piatră de hotar majoră în industria militară a Chinei. Unul dintre acestea ar fi un avion de producție franceză Rafale.
Statele Unite și Marea Britanie au anunțat joi un acord comercial. Potrivit președintelui american Donald Trump, acordul va deschide, printre altele, piața britanică pentru produsele agricole din SUA.
S-au spus și scris foarte multe lucruri reprezentative despre putere privită din perspectiva politică. Dar, oamenii simpli precum și majoritatea politicienilor, prinși în vâltoarea vieții, tind să nu conștientizeze aceste învățăminte foarte importante pentru echilibrul societății și pentru siguranța lor.
India și Pakistan, două puteri nucleare, au ajuns din nou în prag de război după ce totul a pornit de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan iar pakistanezii susțin că au doborât în cascadă trei avioane de luptă indiene de producție franceză Rafale, un MiG-29 și un Su-30, precum și un sistem aerian fără pilot Heron.
Fum alb a ieşit pe coşul instalat pe acoperişul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul papei Francisc, potrivit imaginilor transmise în direct de Vatican News.
NASA ia în calcul posibilitatea lansării unor rachete către Marte începând cu anul viitor.
Toate cele cinci țări UE și NATO care se învecinează cu Rusia au declarat că intenționează să se retragă din acordul internațional din cauza amenințării militare rusești.
Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind posibile contramăsuri împotriva tarifelor americane în cazul eșecului negocierilor comerciale cu Washingtonul și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
Majoritatea țărilor europene și-a sporit considerabil cheltuielile militare în 2024: Polonia a cheltuit cu 31% mai mult decât anul precedent și investește 4,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Germania este acum pe locul patru în rândul țărilor cu cele mai mari cheltuieli militare (după SUA, China și Rusia) și cheltuiește acum 2,1% din PIB-ul țării.
Agențiile de informații americane, inclusiv Agenția Centrală de Informații (CIA) și Agenția Națională de Securitate (NSA), au primit instrucțiuni să își concentreze activitățile de spionaj asupra Groenlandei, au relatat Wall Street Journal și The Guardian.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, solicită o creștere drastică a bugetului anual al apărării.
India și Pakistanul se luptă din nou între ele. Situația a escaladat de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan.
Într-un interviu difuzat miercuri de BBC, primul acordat de fostul preşedinte democrat de când a părăsit Casa Albă, Biden a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin consideră Ucraina parte a "maicii Rusii" şi e de părere că "oricine crede că el se va opri este pur şi simplu un nătâng".
Curtea Supremă a SUA, cu majoritate conservatoare, a autorizat marţi temporar administraţia Trump să excludă persoanele transgender din armată, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
Un elicopter autonom Black Hawk, care integrează tehnologia Rain, a fost testat pentru misiuni de stingere a incendiilor, anunță compania producătoare Sikorsky.
Pe 06.05.2025, surse de monitorizare a navigației au semnalat o prezență navală multinațională semnificativă în Marea Ionică în cadrul exercițiului NATO „Med Strike”. Pe timpul acestuia, mai multe nave de luptă și nave auxiliare operează în sudul Italiei.
Noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump în Biroul Oval, la o săptămână după ce a preluat funcția.
Armata ucraineană a atacat regiunea Moscovei cu cel puțin două drone, marți după-amiază, a relatat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, potrivit căruia rușii au reușit să doboare ambele drone. El nu a specificat dacă resturile au provocat pagube sau răniri. Autoritățile au închis aeroporturile din Moscova din motive de securitate.
La aproximativ o săptămână după ce Donald Trump s-a întors la Casa Albă, secretarul său al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat către trei companii aeriene de transport marfă să anuleze 11 zboruri care transportau obuze de artilerie și alte arme către Ucraina.Hegseth a oprit, în ianuarie, livrările de ajutoare către Ucraina, fără ca Trump să știe acest lucru
Friedrich Merz a fost ales noul cancelar al Germaniei în a doua rundă de vot. Politicianul a obținut 325 de voturi, numărul asigurând o majoritate suficientă pentru a fi noul cancelar. Anterior, îi lipseau doar 6 voturi pentru a reuși, ceea ce analiștii au numit o „înfrângere neașteptată pentru liderul CDU”.
UE va pune capăt dependenței sale de energia rusească prin oprirea importurilor de gaze și petrol rusesc și eliminarea treptată a energiei nucleare rusești, asigurând în același timp stabilitatea aprovizionării cu energie și a prețurilor la ea în întreaga Uniune, anunță un comunicat al Comisiei.
Liderul conservatorilor germani Friedrich Merz nu a reuşit marţi dimineaţă să obţină majoritatea necesară în Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal) pentru a deveni cancelar al Germaniei, transmit Reuters, dpa, AFP şi EFE.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 05.05.2025, un avion de patrulare antisubmarin de tip Boeing P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a îndeplinit o misiune de supraveghere deasupra apelor neutre ale Mării Negre, cu un accent notabil pe zona din fața bazei navale ruse de la Novorossiysk.
O neliniște crescândă se răspândește în cercurile influente de la Moscova, scrie The Washington Post.
Europa joacă cartea diversificării surselor de energie, reducând la minim importurile de petrol și gaze din Rusia.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat din funcție luni după-amiază, ca urmare a rezultatelor alegerilor prezidențiale.
Statele din Europa de Est, care au învățat lecții esențiale în urma derulării războiul purtat de Rusia în Ucraina, își sporesc acum capacitățile de luptă cu drone, Polonia făcând o achiziție istorică de vehicule aeriene fără pilot, iar România având ca obiectiv o intensificare a eforturilor producţiei pe plan intern. Această „cursă a înarmării cu drone” marchează o schimbare la nivelul strategiilor militare, acordând prioritate sistemelor avansate fără pilot pentru îmbunătățirea eficienței pe câmpul de luptă și a protecției soldaților, după cum arată o analiză a publicaţiei DefenseNews.
Printr-o mișcare importantă de susținere a angajamentului său față de o apărare europeană mai robustă și mai autonomă, Franța avansează cu un program ambițios de dotare a viitoarelor sale sisteme de artilerie cu rachete dezvoltate la nivel național, capabile să lovească ținte aflate la o distanță de până la 150 de kilometri. Această inițiativă, dezvăluită într-un raport prezentat recent parlamentarilor francezi, subliniază pledoaria Franței pentru autonomia strategică europeană, în special în contextul evoluției peisajelor geopolitice și a dorinței de a reduce dependența de partenerii externi, în special de Statele Unite.
Forțele Aeriene ale SUA își regândesc abordarea față de amenințările reprezentate de atacurile cu drone și rachete de croazieră, iar o dovadă care vine să confirme acest obiectiv este dată de o imagine surprinzătoare cu un avion F-15E Strike Eagle care testează un sistem de arme neobișnuit, dar formidabilă. Această schimbare strategică urmărește să ofere capacități de interceptare mai bune și la costuri reduse împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS).
Forțele Aeriene Ucrainene au efectuat cu succes o lovitură aeriană asupra unei clădiri din regiunea rusă Kursk, despre care se crede că găzduiește personal militar rus, inclusiv operatori de drone. Lovitura de precizie, efectuată de un avion de vânătoare ucrainean MiG-29 înarmat cu o bombă ghidată de precizie AASM Hammer furnizată de Franța, marchează un alt exemplu în care armele occidentale avansate au impact semnificativ pe câmpul de luptă.
Într-un interviu acordat TVR Info, disidentul rus Vladimir Kara-Murza, o voce curajoasă împotriva regimului Putin, a dezvăluit mecanismele de funcționare ale mașinăriei de propagandă și influență rusească, asemănând situația actuală din Rusia cu perioada ceaușistă din România și avertizând asupra pericolelor pentru democrația europeană.
Capitala ucraineană Kiev a fost lovită de unul dintre cele mai masive atacuri aeriene combinate de la începutul invaziei la scară largă, în urmă cu trei ani, forțele ruse lansând zeci de drone de atac și rachete balistice din seara zilei de 23 mai până în dimineața zilei de 24 mai. Barajul de rachete prelungit a avariat mai multe clădiri de apartamente și a rănit cel puțin 15 persoane, potrivit oficialilor.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Compania finlandeză de radio și televiziune Yle a informat, pe 23.05.2025, citând surse proprii, că, în luna iunie, NATO va efectua primele lansări-test ale dronelor de cercetare strategică de tip RQ-4D Phoenix de la baza aeriană Pirkkala din Finlanda. Zborurile de testare vor dura câteva săptămâni, iar în prezent pregătirea infrastructurii necesare este în curs de finalizare la bază.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Finlandezii au o expresie când vine vorba de Armata rusă: ”rușii sunt mai slabi decât vor ei să credem și mai puternici decât credem noi”. Situația în care se află Rusia trebuie relatată echilibrat, fără a trece cu vederea anvergura uriașă a complexului militaro-industrial rusesc. Totuși, oricât de mult încearcă să ne convingă Kremlinul de invincibilitatea sa, războiul din Ucraina a arătat uriașele vulnerabilități ale armatei ruse și ale echipamentelor sale militare, iar Forțele Navale ruse nu fac excepție.
Ministrul polonez al apărării a dezvăluit astăzi (23.05.2025) că un bombardier tactic rusesc de tip Su-24 a fost interceptat de Forţele Aeriene ale Poloniei deasupra Mării Baltice noaptea trecută.
Dominanța aeriană a Americii se bazează pe capacitatea de a lovi orice țintă, în orice moment, de oriunde, și toate acestea fără a fi detectată. Ultimul element, adică capabilitățile de invizibilitate (stealth) sunt de fapt componenta-cheie a puterii aeriene americane care îi ține treji noaptea pe adversarii Statelor Unite. Iar când vorbim de avion „invizibil” referirea este semnătura radar redusă a acestora. F-35 precum F-22 sunt cele mai elocvente exemple.
În perioada 28 aprilie – 3 mai 2025, poligonul de instrucție Ādaži din Letonia a găzduit exercițiul militar „Iron Spear 2025”, o competiție complexă care a reunit echipaje de blindate din cadrul NATO pentru o serie de provocări tactice și trageri reale. Evenimentul a oferit atât oportunități de antrenament, cât și o demonstrație clară a capacității de apărare colectivă și a interoperabilității pe flancul estic al Alianței.
O campanie de dezinformare intensificată pe platforma TikTok propagă, în aceste zile, zvonuri nefondate despre o presupusă decizie a conducerii statului român de a trimite trupe în Ucraina. Aceste speculații, lipsite de orice bază reală, reprezintă o încercare clară de a amplifica teama și incertitudinea generate de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
Rusia și Ucraina au început schimbul de prizonieri în baza unui acord încheiat la Istanbul. Rusia a primit 270 de soldați și 120 de civili din captivitatea ucraineană. Același număr de militari și civili au fost predați Ucrainei.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Ucraina a fost victima unui nou atac aerian cu drone vineri seară. Explozii s-au auzit în regiunile Cernăuți, Zaporojie și Kiev, unde unitățile de apărare aeriană (ADF) intervin. În regiune Cernăuți, ținta atacului aerian a fost o linie de cale ferată.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
Forțele Aeriene ale SUA își schimbă fundamental strategia de achiziție pentru F-47, avionul de vânătoare de generația a 6-a, cunoscut anterior ca Next Generation Air Dominance (NGAD). Această nouă abordare, confirmată de șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul David Allvin, urmărește să ofere armatei o mai mare proprietate asupra tehnologiei avioanelor, deschizând calea pentru actualizări viitoare mai rapide și mai accesibile.
Președintele american Donald Trump a declarat că recomandă o taxă vamală de 50% pentru toate bunurile din Uniunea Europeană importate în Statele Unite.
Tactica de negociere a președintelui american este neobișnuită, cu atât mai mult cu cât inițial propusese un plafon de 20% pentru importurile din UE, iar oficialii europeni se abținuseră să escaladeze războiul comercial.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a participat, vineri, la cea de-a noua ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum (BSBSF), context în care a afirmat că regiunea Mării Negre este crucială pentru stabilitatea Flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 23.05.2025, portavionul USS Harry S. Truman (CVN-75) din clasa Nimitz a părăsit Marea Mediterană traversând Strâmtoarea Gibraltar în direcția Oceanului Atlantic. Nava se întoarce în portul său de origine din Norfolk, Virginia, în urma unei desfășurări extinse, care a inclus operațiuni în Marea Roșie și Marea Mediterană.
Polonia face pași importanți în direcţia modernizării capacităților sale militare, încercând să achiziționeze aproape 800 de rachete de apărare aeriană Patriot și 1 400 de bombe de înaltă precizie de la Statele Unite în cadrul unor acord care ar putea totaliza aproape 6 miliarde de dolari. Aceste vânzări propuse subliniază angajamentul Poloniei de a-și consolida securitatea națională și de a-și spori rolul în cadrul NATO.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Statele Unite colaborează cu partenerii săi NATO pentru a căuta sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut această declarație pe 20 mai, în timpul unei audieri în Senatul SUA, când se discuta propunerea privind bugetul apărării.
„Cu începere imediată, certificarea Universității Harvard pentru programul de schimb de studenți este revocată.”
După ce acumulase deja întârzieri serioase în programul de modernizare a avionului de antrenament IAR-99, în octombrie anul trecut directorul Avioane Craiova informa printr-un SMS că până la finalul anului va preda Armatei 5 din cele 10 avioane de antrenament. Se întâmpla în contextul în care jurnalistul Adelin Petrișor, cel care s-a interesat intens de programul IAR-99 de-a lungul timpului, publica un material despre situația celor 10 avioane care trebuiau modernizate. La șapte luni distanță, nici acesta precum nici liderul de sindicat al fabricii nu au răspuns apelurilor și solicitărilor lui Adelin Petrișor. Surpriză, niciun avion modernizat.
