„Cum poate țara care a dat momentul 1956 (n.r. Revoluția maghiară împotriva sovieticilor) să fie atât de confortabilă azi cu Rusia lui Putin? Cum poate o țară să fie atât membră a Uniunii Europene, cât și în „război” cu Bruxellesul? Cum poate un aliat al Statelor Unite, acestea sunt cuvintele primului ministru maghiar, să fie și „adversarul” Americii? Cum poate o victimă constantă a agresiunii ruse să împiedice eforturile de a răspunde azi agresiunii ruse?”, și-a început discursul David Pressman, ambasadorul american.
Evenimentul la care a făcut referire ambasadorul SUA la Budapesta este Revoluția maghiară din 1956.
Revoluția Maghiară din 1956 a fost o revoltă populară împotriva regimului comunist din Ungaria și a influenței sovietice. A avut loc între 23 octombrie și 10 noiembrie 1956 și a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Europei de Est din perioada postbelică. Revoluția a început ca o mișcare studențească și s-a transformat rapid într-o revoluție națională care a fost în cele din urmă înăbușită brutal de intervenția militară sovietică.
David Pressman, ambasadorul SUA în Ungaria. Photo source: United States Department of State
În discursul său manifest șeful misiunii diplomatice americane la Budapesta a amintit de măsurile guvernului Orban împotriva celor ce se opun Fidesz - partidul de guvernământ - și s-a întrebat dacă Ungaria mai e azi o democrație în adevăratul sens al cuvântului.
El a denunțat măsurile represive împotriva celor ce se opun guvernului, panourile anti-europene pe care le întâlnești la tot pasul în Ungaria, retorica de „război” împotriva Occidentului, îndepărtarea Budapestei de SUA și UE și apropierea de Rusia și a atras atenția că dacă la început lumea considera retorica lui Orban ca fiind „simple cuvinte” azi devine tot mai clar că Ungaria a trecut și la fapte.
Redăm din discursul E.S. David Pressman, la Budapest Forum 2024:
„Totuși, implicarea limitată atât a Europei, cât și a Statelor Unite în ultimii 14 ani în Ungaria nu a condus la o criză de comunicare, ci la una democratică. A recunoaște acest lucru nu înseamnă că judecăm; este un fapt inevitabil pentru orice țară care de aproape un deceniu se află într-o „stare de urgență” continuă, permițând guvernului său să adopte legi ocolind Parlamentul.
Politica SUA obișnuia să accepte ideea că Ungaria spune una și face alta. Și acum le vedem pe cele două – a spune și a face – din ce în ce mai mult și îngrijorător fuzionând. Panourile publicitare anti-europene, titlurile și articolele din presa pro-guvernamentală din Ungaria nu mai sunt – dacă au fost vreodată – simple cuvinte, retorică politică, trucuri de comunicare. Sunt un braț al puterii de stat. Au un impact, un scop precis. Pe scurt, sunt politici și au impact asupra Alianței noastre și merită atenția noastră.
În 2014, când prim-ministrul Orbán a rostit un discurs în care a subliniat viziunea sa despre un stat iliberal în cadrul UE, unii s-au grăbit să spună că e doar retorică politică. Acum vedem clar că aceasta nu a fost o simplă retorică. Am ajuns într-un punct în care astăzi, la o conferință pentru democrație de la Budapesta – la fel ca la un summit al democrațiilor de la Casa Albă – tot mai mulți oameni se întreabă dacă Ungaria este încă o democrație. Aceasta este o întrebare la care, pentru un membru al UE și un aliat NATO, ar trebui să fie ușor de răspuns.
Sunt alții astăzi aici care pot descrie modul în care ar trebui să funcționeze democrațiile și să analizeze modul în care se descurcă Ungaria în funcție de diferite criterii de referință. Dar pe ce aș dori să mă concentrez sunt alegerile făcute astăzi de Ungaria și modul în care această realitate afectează Alianța noastră.
Dacă democrația cere ca cetățenii să se simtă confortabil să susțină sau să se opună în mod deschis politicilor propuse de liderii lor politici, atunci aceste acțiuni deliberate au pus Ungaria pe calea către o criză democratică. Controlul presei de către partidul de guvernământ și atacurile sale asupra societății civile au creat o atmosferă de teamă. În Ungaria, alegerea de a se angaja în dezbateri politice, în special de a se opune public partidului de guvernământ, a devenit din ce în ce mai existențială. Nu este o chestiune să-ți fie „frică” de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă vorbești – ci să cunoști costurile reale ale acestui lucru.
Aceste atacuri agresive ale presei controlate de guvern nu sunt „doar cuvinte”. Guvernul se află în spatele lor iar atacurile un efect dramatic oamenilor și vieții acestora.
Pentru că dacă vorbești, probabil vei deveni o țintă. Poți fi linșat public de minciuni pe primele pagini ale presei de guvernământ, supus campaniilor de calomnie online etc. (...) Cine ar alege de bunăvoie o astfel de cale? Să fii supus nu doar umilinței, ci și izolării și irelevantei? Este nevoie de un angajament excepțional față de conștiință, față de idealuri, față de valori. Dar într-o societate democratică, a-și spune liber părerea nu ar trebui să fie excepțional”.
Viktor Orban, bucuros după ce a primit un cadou de la fostul președinte american Donald Trump: ”Curierul ne-a adus un cadou”, a scris acesta pe Facebook
Valorile noastre nu sunt doar proiecții retorice pioase; nu sunt doar cuvinte. Ele sunt cimentul care leagă împreună cea mai puternică și de succes alianță de securitate din istorie. Guvernul ungar a înțeles asta cu ani în urmă, când s-a alăturat unor parteneriate bazate pe valori comune precum UE și NATO.
Democrațiile înțeleg asta. Azi ne întâlnim în timp ce în Statele Unite urmează alegeri prezidențiale. Voi lăsa pe alții să comenteze politica internă a SUA, inclusiv pe cei prezenți aici din guvernul ungar. Prim-ministrul Orbán nu a ascuns cine și-ar dori să câștige. Nu cred că servește la ceva transformarea SUA între o alegere între două personalități. Statele Unite au alianțe cu țări nu cu persoane. Iar ele vor exista indiferent dacă președintele SUA este republican sau democrat. Acest lucru se întâmplă și când Viktor Orbán și se va întâmpla și după ce nu va mai fi. Alianțele nu se bazează pe „simple cuvinte” între parteneri.
Dar, în ciuda discuțiilor despre hiper-raționalitate și gândire strategică, Fidesz (n.r. - partidul lui Orban) continuă aparent să riște relația cu Statele Unite pentru rezultatul alegerilor (n.r. - din SUA). Și dacă alegerile nu decurg așa cum speră ei, strategia lor este... să aștepte. Citând un înalt oficial: „Nu există niciun plan B”. O mulțime de cuvinte îmi vin în minte când mă gândesc la acest tip de abordare a relației noastre, dar „rațional” și „strategic” nu se numără printre ele.
Nesăbuința privind relația noastră bilaterală va schimba în mod inevitabil această relație, așa cum ceea ce ar fi putut fi considerate „simple cuvinte” au schimbat Ungaria.
Premierul Ungariei Viktor Orban, primit de președintele Rusiei Vladimir Putin. Photo source: Viktor Orban @OFFICIALFACEBOOK
În urmă cu exact șase luni, chiar în această sală, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la aderarea Ungariei la Alianța NATO, am ținut o alocuțiune în care spuneam că Statele Unite își doresc o relație strânsă cu Ungaria bazată pe „transparență, dialog, nepartizanism și un angajament față de democrație”. Șase luni mai târziu, declarațiile și politicile acestui guvern ne-arătat clar ce s-a ales. Și nu s-a ales transparență, dialog, nepartizanism și angajament față de democrație.
Practic tot ce am descris azi în acest discurs – de la investigațiile controversatului Oficiului pentru Protecția Suveranității care „transparența”; la vizita la Moscova din acea „misiune de pace” la Putin, înainte de vizitarea aliaților Ungariei din Washington; la închiderea școlilor pastorului Iványi – totul s-a întâmplat în aceeași perioadă de timp: În ultimele șase luni. Nu în ultimul deceniu. Ci pe parcursul ultimei veri.
Trebuie să analizăm doar ultimele șase luni pentru admite că alibiul „sunt simple cuvinte” nu mai este valabil în fața aparentelor divergențe în relația Ungariei cu restul Europei și cu NATO.
În același discurs din aceeași sală, am spus că vom continua să luăm legătura cu guvernul acestei țări pentru discuții pragmatice despre cum să normalizăm relația bilaterală și că vom vorbi clar despre ceea ce se întâmplă. Pentru maghiari însă a vorbi cu o sinceritate similară implică tot mai mult costuri reale.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Grecia a anunțat joi restructurarea forțelor armate în contextul unui plan care se concentrează pe utilizarea de drone și pe îmbunătățirea capacităților de a face față războaielor cibernetice pe baza lecțiilor învățate din războiul din Ucraina.
În noaptea de marți, 19 noiembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit pentru prima dată un obiect militar de pe teritoriul Rusiei, folosind rachete balistice ATACMS.
Pentagonul nu a confirmat rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi permis Ucrainei să utilizeze ATACMS pentru a lovi în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, luni, purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a subliniat că există câteva minusuri cu care ATACMS vine la pachet. Oficialul de la Pentagon a adăugat că „diferite țări pot produce doar un număr limitat de astfel de rachete. Ele sunt extrem de scumpe”. De asemenea, Singh a subliniat că Statele Unite nu își vor reduce stocurile de rachete ATACMS „sub nivelul nevoilor” armatei.
Excelența Sa Prokopchuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, la împlinirea a 1.000 de zile de la invazia brutală, neprovocată și pe scară largă a ocupantului rus asupra țării noastre vecine, a semnat pentru DefenseRomania un editorial în care rememorează rezistența eroică a Armatei ucrainene și a poporului ucrainean în fața unui adversar atât de puternic. Șeful misiunii diplomatice a Ucrainei în București mulțumește României pentru sprijinul umanitar, militar și politic pe care țara noastră l-a acordat imediat după invazie și readuce aminte că Ucraina azi e în fața unui război de supraviețuire în care Rusia apelează la teroare, violuri, genocid, execuții și deportări ale populației civile. Redăm integral textul.
Dezvoltarea armelor hipersonice începe să devină, tot mai mult, un efort multinațional pe fondul provocărilor tehnologice ridicate de explorarea unui domeniu relativ nou. Departamentul american al Apărării (DoD) a anunțat, luni, un nou parteneriat de testare hipersonică cu Australia și Regatul Unit, un acord axat pe îmbunătățirea facilităților și a schimbului de informații în cele trei țări, potrivit Defense News.
Rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi acordat Ucrainei permisiunea de a efectua atacuri în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse Rusia, utilizând sistemul de rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, au fost întâmpinate cu reacții diverse în Europa. Președintele polonez Andrzej Duda a salutat vestea și a declarat că decizia SUA ar putea fi un „moment decisiv” în contextul războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
România alocă 2.5% din PIB, prag pe care ce-i drept nu l-a atins până în prezent. Situația e și mai grea când ne uităm la banii cheltuiți pentru înzestrarea Armatei României. Iar pentru că până la „Dumnezeu te mănâncă sfinții”, pe lângă problemele birocratice s-a adăugat problema alegerilor prezidențiale și parlamentare care par să blocheze ministerele de resort.
Rusia și-a intensificat bombardamentele asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, implicând trupe nord-coreene, ceea ce reprezintă o „escaladare masivă” a războiului, a declarat Casa Albă. Luni, vorbind în fața mai multor jurnalişti, consilierul adjunct pentru securitate națională al SUA, Jonathan Feiner, a refuzat să comenteze informațiile apărute în presa conform cărora SUA ar fi permis Ucrainei să lanseze atacuri în adâncimea teritoriului rusesc folosind rachetele americane ATACMS.
Pe fondul mesajelor că administrația președintelui Joe Biden a revizuit restricțiile privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor americane împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei, partenerii europeni semnalează că ar putea lua măsuri similare.
Franța și Marea Britanie au acordat Ucrainei permisiunea de a lovi adânc în interiorul teritoriului rusesc folosind rachete SCALP/Storm Shadow, potrivit Le Figaro. Această decizie se aliniază cu aprobarea SUA din partea administrației președintelui Joe Biden, care a autorizat recent forțele ucrainene să utilizeze rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor rusești.
Ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a îndemnat liderii occidentali să se abțină de la efectuarea altor apeluri telefonice către președintele rus Vladimir Putin, ca urmare a apelului recent al cancelarului german Olaf Scholz, a declarat Valtonen la televiziunea germană pe 17 noiembrie. „Cel mai important lucru este să înțelegem că nu trebuie să ne angajăm într-o altă cursă pentru atenția Kremlinului chiar acum”, a declarat Valtonen la ARD. „Nu va ajuta dacă liderii statelor europene au apeluri telefonice coordonate sau necoordonate cu Putin”, a adăugat Valtonen, îndemnând la cooperarea Occidentului cu Kievul în această privință.
În ciuda apelurilor din partea mai multor politicieni importanți, inclusiv membri ai guvernului de coaliție pe care îl conduce, cancelarul german Olaf Scholz s-a opus în mod constant ideii de a furniza rachetele de croazieră Taurus pe care Ucraina le solicită de aproape doi ani.
Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenchuk, a explicat cum podul Kerci ajută în acest moment armata ucraineană, deoarece ruşii prefere să desfăşoare aici un număr însemnat de sisteme de apărare aeriană şi nu direct în apropierea altor facilitaţi militare mai importante, cum ar fi depozitele de muniţii şi echipamente militare.
Rușii spun că Vladimir Putin „nu va începe negocierile de pace până când nu va scoate toți soldații ucraineni din Kursk”. Konstantin Remchukov, redactor-șef al ziarului rus Nezavisimaya Gazeta, a declarat pentru The Washington Post. Potrivit agenției britanice Sky News, trupele Moscovei au recâștigat controlul asupra a aproximativ o treime din teritoriul cucerit de forțele ucrainene începând cu luna august.
Imagini recente din satelit, realizate în luna septembrie 2024, au scos la iveală construirea unor adăposturi mari la o bază aeriană tactică a Forțelor Aeriene ale Republicii Islamice Iran de lângă orașul Hamadan. Aceste hangare, care măsoară aproximativ 25 pe 30 de metri, par a fi prea mari pentru aeronavele F-4 Phantom staționate în prezent acolo. Acest lucru sugerează că Iranul construiește aceste adăposturi pentru a adăposti avioane de luptă rusești Su-35S, care se potrivesc perfect dimensiunilor acestor hangare.
Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului prin mijloace diplomatice, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat publicaţiei Suspilne, difuzat pe 16 noiembrie. În timpul interviului, Zelenski a menţionat că nu crede că președintele rus Vladimir Putin își dorește pacea, ci va folosi negocierile pentru a se apropia de statele occidentale care l-au izolat de la începutul agresiunii militare.
Resursele Rusiei nu sunt suficiente pentru un război prelungit - inflația ridicată subminează dezvoltarea complexului militar-industrial, iar declinul demografic reduce numărul de viitori militari. Sprijinul occidental și internațional constant acordat Ucrainei pentru rezista pe câmpul de luptă agravează și mai mult problemele economice ale Rusiei, astfel încât Kremlinul blufează atunci când răspândește naraţiunea „invincibilității” sale, scriu în analiza lor cercetătorii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Acestia adaugă că această narațiune este impusă cu succes de ruși partenerilor occidentali ai Ucrainei.
Președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Olaf Scholz au vorbit la telefon pe 15 noiembrie, prima lor convorbire directă în aproape doi ani, potrivit unei declarații a guvernului german. Mai devreme în cursul zilei, ziarul Bloomberg a relatat că Putin și Scholz şi-au program să poarte o convorbire telefonică, deși nu se cunoşteau informaţii despre ora sau subiectele de discuție. Convorbirea, neanunțată nici de Moscova, nici de Berlin, a durat aproximativ o oră, potrivit Reuters.
SUA au deschis o nouă bază de apărare aeriană în nordul Poloniei, subliniind garanția de securitate pe flancul estic al NATO, a declarat președintele polonez Andrzej Duda pe 13 noiembrie. Facilitatea, situată în Redzikowo, în apropierea coastei baltice, face parte din sistemul de scut antirachetă al NATO la nivel european. Kremlinul a condamnat demersul ca fiind o încercare de a „îngrădi militar” Rusia. Construcția bazei a început la începutul anilor 2000 și face parte din scutul antirachetă „Aegis Ashore” al NATO, conceput pentru a proteja Europa de potențiale amenințări cu rachete.
Recent, au apărut imagini care arată cum o dronă rusească de tip FPV care distruge un tanc britanic Challenger 2, demontând afirmațiile britanicilor privind invincibilitatea acestui blindat. Challenger 2, furnizat Ucrainei de Regatul Unit, a fost avariat de o dronă în timp ce se aflat în regiunea Kursk, unde au avut loc lupte intense în ultima perioadă între forţele ucrainene şi cele ruse. Din păcate, acest nou incident reprezintă o nouă lovitură de imagine dată reputației tancului britanic. După cum era de aşteptat, mass-media rusă de propagandă glorifica reuşita trupelor ruse.
Suedia s-a alăturat oficial unei inițiative ample de achiziționare de rachete Patriot GEM-T prin semnarea unui acord cu NATO Support and Procurement Agency [NSPA]. Acest acord subliniază importanța tot mai mare a cooperării regionale în consolidarea apărării aeriene în întreaga Europă.
Republicanii au câștigat majorități în ambele camere ale Congresului SUA, consolidând controlul partidului și al președintelui ales Donald Trump asupra guvernului și legislativului țării. Trump, care va fi învestit în funcție la 20 ianuarie 2025, s-a întâlnit recent cu republicanii din Camera Reprezentanților. Redacţia de limbă ucraineană a Voice of America a vorbit cu unii reprezentanți ai republicanilor după întâlnire, întrebându-i despre viziunea lor asupra politicii Congresului SUA față de Ucraina cu noua majoritate.
Ucraina nu intenționează să creeze o bombă nucleară, deoarece aceasta nu este o decizie care ar putea schimba semnificativ situația de pe linia frontului, afirmă Mikhailo Podoliak, consilier al șefului Biroului președintelui, într-un comentariu pentru canalul de YouTube RBC-Ucraina.
Polonia a desfășurat tancuri sud-coreene de tip K2 Black Panther produse de compania Hyundai Rotem în apropierea regiunii Kaliningrad, adică lângă granița cu Rusia. Acestea au ajuns miercuri în portul Gdynia, iar joi, pe 14.11.2024, au fost puse la dispoziția Brigăzii 9 Tancuri staționate în orașul Braniewo.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 noiembrie 2024, începând cu ora 10.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Rusia încearcă să dicteze termenii posibilelor discuții de pace privind Ucraina care ar putea avea loc după venirea la putere în Statele Unite a președintelui ales Donald Trump și semnalează că nu este dispusă să facă nicio concesie noii administrații. Această evaluare a fost publicată în ultimul său raport, la 13 noiembrie, de către Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
La 8 noiembrie 2024, Estonia a sărbătorit oficial redeschiderea bazei aeriene Amari după finalizarea unor lucrări ample de modernizare. Acest proiect, care a implicat îmbunătățiri semnificative ale pistelor și căilor de rulare ale bazei, consolidează sprijinul Estoniei pentru misiunea de poliție aeriană a NATO și sporește capacitatea operațională a Alianței pe flancul său estic.
Dacă Statele Unite abandonează Ucraina, aceasta va fi o umilință și mai mare pentru America decât retragerea din Afganistan, consideră fostul ministru britanic de externe William Hague. Într-un podcast realizat în colaborare cu cotidianul britanic The Telegraph, Hague a declarat că, dacă viitoarea administrație a președintelui ales Donald Trump permite Ucrainei să se „prăbușească”, acest lucru va avea consecințe asupra credibilității Statelor Unite în lume și asupra capacității Americii de a preveni conflictele viitoare.
În cadrul unui interviu acordat agenției de presă RIA Novosti, expertul militar rus Alexei Leonkov a declarat, pe 13.11.2024, că sistemele de rachete operativ-tactice Iskander din Regiunea Kaliningrad sunt capabile să distrugă baza americană de apărare antirachetă din Polonia, în cazul unei confruntări directe.
Dacă Federația Rusă nu ar fi deținut arme nucleare, NATO ar fi desfășurat trupe pe teritoriul Ucrainei pentru a ajuta la respingerea agresiunii ruse. Ucraina are o importanță strategică pentru Alianță, a menţionat președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, la Summitul Apărării de la Praga, care a avut loc între 8 și 10 noiembrie.
E multă isterie în aceste zile, isterie alimentată de un candidat la alegerile prezidențiale anulate ca urmare a ingerințelor unor actori statali în manipularea procesului electoral, prin acțiuni de război hibrid.
Potrivit șefului Pentagonului, Lloyd Austin, Rusia a pierdut cel puțin 700.000 de soldați și a cheltuit peste 200 de miliarde de dolari de la începutul invaziei din Ucraina.
În dimineața zilei de 8 decembrie, forțele rebele au intrat în Damasc fără luptă, după o ofensivă de aproape două săptămâni.
La 7 decembrie 2024, agenția rusă de propaganda de știri TASS a anunțat că guvernul belarus, în colaborare cu specialiștii ruși în domeniul apărării, va desfășura sistemul de rachete balistice cu rază intermediară Oreshnik în Belarus până la jumătatea anului 2025. Această decizie vine ca urmare a preocupărilor crescânde privind planurile SUA și Germaniei de a desfășura rachete cu rază intermediară de acțiune în Europa, care sunt considerate o amenințare directă atât de Moscova, cât și de Minsk.
Crucișătorul greu cu propulsie nucleară Admiral Nakhimov a fost repornit de rusi după 25 de ani de reparații și modernizări. Presa rusă a relatat ca nava Nakhimov a intrat deja intr-un porces de testare pe mare, care ar trebui să dureze aproximativ doi ani. După aceea, este probabil să se întoarcă in dotarea Marinei ruse.
Iranul a susţinut că preşedintele sirian Bashar al-Assad nu i-a cerut ajutor în faţa avansului rebelilor şi a pus căderea acestuia pe seama Armatei siriene, care nu a reacţionat la viteza de desfăşurare a evenimentelor, transmit Agerpres și EFE. De subliniat că Iranul și Rusia au fost statele care au susținut regimul dictatorial al lui Bashar al-Assad. Teheranul l-a criticat însă pe Assad pentru că nu a deschis canale de dialog cu rebelii.
Polonia a realizat un progres revoluționar la capitolul modernizării apărării sale prin lansarea cu succes a rachetei ghidate CGR-080 de pe sistemul de rachete cu lansare multiplă (MLRS) Homar-K, după cum reiese din recentele informaţii publicate de Ministerul polonez al Apărării pe reţeaua de socializare X. Această nouă rachetă, cu o rază de acțiune de 80 de kilometri, depășește raza de acțiune a sistemului american HIMARS M31 GMLRS și demonstrează angajamentul Poloniei de a dobândi capacități modere de artilerie și de a-și spori nivelul de luptă pe câmpul de luptă modern.
Un avion de transport Ilyushin Il-76 operat de Syrian Air a dispărut din sistemul de monitorizare a zborurilor, pe fondul incertitudinii privind soarta dictatorului sirian Bashar al-Assad. Se pare că acesta a fugit din Damasc, după ce un avans fulgerător al luptătorilor rebeli a ajuns la periferia capitalei pe 7 decembrie. The New York Times relatează că Assad a părăsit capitala, însă nu se cunoaște locația sa exactă. Se zvonește că avionul IL-76 care îl transporta pe președintele sirian Bashar al-Assad s-a prăbușit sau a efectuat o aterizare de urgență la vest de Homs, după ce decolase de pe Aeroportul Internațional Damasc. Aeronava a coborât la o altitudine de aproximativ 487m înainte de a dispărea de pe radar.
Forțele Armate Ucrainene utilizează o varietate de mijloace - de la grupuri mobile de apărare aeriană la echipamente de război electronic - pentru a contracara dronele kamikaze rusești sau alte tipuri de muniții cu rază lungă de acțiune, în principal cele care fac parte din categoria UAV-urilor iraniene Shahed.
Autoritățile irakiene au permis "sutelor" de soldați sirieni care fug de pe front" să intre în Irak prin punctul de trecere al frontierei Al-Qaim, au declarat sâmbătă două surse de securitate.
Guvernul sirian pare să fi căzut duminică dimineață, când trupele rebele au declarat capitala Damasc „liberă”, după ce au intrat în oraș în fața unei rezistențe reduse din partea forțelor regimului dictatorului Bashar Assad, susținut de Rusia. Rebelii au susținut că Assad a fugit din capitală, pierzându-și controlul de zeci de ani asupra puterii, după o ofensivă fulgerătoare a forțelor opoziției în ultimele zile.
Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, dorește ca următorul buget pe șapte ani al UE să aloce „nu mai puțin de” 100 de miliarde EUR pentru apărare. Aceasta ar fi o creștere masivă - el a numit-o „ambițioasă” - deoarece actualul buget pe șapte ani de peste 1 trilion de euro are doar 10 miliarde de euro pentru apărare.
Ministru ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, într-un comunicat emis de MAE ucrainean, salută decizia Curții Constituționale a României cu privire la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, ca urmare a ingerinței Federației Ruse. Mesaje similare au fost date și din partea altor state aliate României.
Se pare că Rusia își retrage activele militare de la baza sa strategică Tartous, din Siria, într-o mișcare care coincide cu extinderea rapidă a ofensivei rebelilor din opoziție în nord-vestul acestei țări. Potrivit site-ului Naval News și analiștilor de informații open-source, una dintre navele staționate la bază - nava Yelena - a fost văzută părăsind facilitatea luni dimineață, sugerând că și alte nave ar putea urma să facă asta. Cel puțin patru nave militare și un submarin sunt staționate în prezent la aceasta bază navală, a raportat Naval News. De asemenea, au apărut informaţii şi dovezi ca rușii evacuează sistemele de rachete S-400 și Tor din baza Hmeimim.
U.S. Navy încearcă să transforme nava futuristă USS Zumwalt, rezultată în urma unui program militar costisitor de 4 miliarde de dolari, într-o platformă militară de pe care se pot lansa arme hipersonice pentru a contracara puterea navală a Chinei. Luna aceasta, publicaţia Defense News a relatat că Marina SUA modernizează distrugătorul cu rachete ghidate USS Zumwalt cu prima armă hipersonică de la bordul navei, transformând ,,un pas greșit costisitor'' într-un activ militar puternic.
Șeful U.S. Air Force Global Strike Command (AFGCS) a declarat recent că Statele Unite ar putea fi nevoite, în cele din urmă, să își revizuiască obiectivul prestabilit privind dimensiunea flotei sale de bombardiere. Generalul Thomas Bussiere de la U.S. Air Force a declarat că „nevoia de bombardiere este mai puternic astăzi decât oricând în cariera mea”.
Comandantul Marinei ucrainene, viceamiralul Oleksii Neijpapa, a postat pe canalele sale de socializare cele mai recente imagini cu ambarcațiunile ucrainene kamikaze lansate în Marea Neagră, afirmând că una dintre unitățile sale de lupta a efectuat atacuri îndreptate asupra obiectivelor forțelor ruse de ocupație. Mai exact, se menționează că operațiunea a dus la distrugerea sistemelor de supraveghere pe care rusii le instalaseră pe platformele de gaz din largul coastelor Crimeei ocupate temporar, așa-numitele „Turnuri Boyko”.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat, pe 07.12.2024, că al doilea lot de avioane de vânătoare F-16 din Danemarca se află deja pe teritoriul ucrainean. Acesta nu a precizat despre câte aeronave este vorba.
Regiunea arctică are o importanță strategică semnificativă pentru Canada, Statele Unite și Rusia, determinată de o confluență de factori geopolitici, economici și de mediu. Canada are cea mai lungă linie de coastă arctică, ceea ce o face o regiune crucială pentru suveranitatea și securitatea națională. Topirea gheții arctice deschide noi rute de transport maritim, oferind posibil rute comerciale mai scurte și mai eficiente între Asia și America de Nord. Canada își propune să valorifice aceste oportunități, asigurând în același timp un trafic maritim sigur și durabil.
Creșterea utilizării dronelor în cadrul războiului modern a pus armata SUA în fața unui set unic de provocări. 1 Deși oferă avantaje tactice semnificative, dronele ridică, de asemenea, probleme serioase. Adversarii Statelor Unite dezvoltă roiuri sofisticate de drone, capabile să copleșească apărarea aeriană convențională și să satureze zonele țintă. Astfel, secretarul Apărării, Lloyd Austin, a semnat luni o strategie clasificată pentru contracararea amenințărilor generate de drone, într-un efort de a unifica abordarea armatei pentru a-și proteja facilitățile și personalul de sistemele aeriene fără pilot înarmate.
Forțele Aeriene și Navale ale SUA, alături de compania Huntington Ingalls Industries (HII) accelerează dezvoltarea și integrarea tehnologiei pentru a crea un spațiu de luptă simulat (Joint Simulation Environment - JSE), cu scopul de a optimiza și accelera instruirea piloților în utilizarea aeronavelor de generația a cincea cu un grad ridicat de complexitate, precum F-35.
De la începutul războiului din Ucraina, artileria a redevenit un element central al conflictului, fiind responsabilă pentru aproape 80 % din pierderile umane în ceea ce a fost descris ca un război centrat pe artilerie, care amintește de Primul Război Mondial. În acest context, obuzierul americane de 155 mm M777 a apărut ca unul dintre cele mai eficiente sisteme din arsenalul Ucrainei, jucând un rol-cheie în apărarea împotriva și contracararea superiorității numerice a Rusiei.
Ministerul Apărării Naţionale nu a luat în calcul, în niciun moment, revenirea la serviciul militar obligatoriu, a afirmat vineri, pe platforma X, ministrul Angel Tîlvăr.
Odată cu desfășurarea în Belarus a rachetelor Oreshnik, Rusia intenționează să intensifice producția în serie a rachetelor balistice. Racheta a fost folosită pentru prima dată luna trecută pe 21 noiembrie împotriva Ucrainei când rușii au lovit orașul Dnipro, fiind prezentată cu mare fast ca o armă minune. Racheta balistică intercontinentală poate fi integrată și cu focos nuclear.
E.S. Adrian Zuckerman, ambasador al Statelor Unite în România (2019-2021), și un apropiat al președintelui ales american Donald Trump, a reacționat în exclusivitate pentru DefenseRomania, după ce CCR a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România.
Militanții islamiști, care au ocupat zone din ce în ce mai mari în Siria în ultimele zile, au capturat și două baze aeriene ale armatei siriene echipate cu arme rusești.
Armata SUA lucrează la o nouă rachetă pentru lansatoare autonome capabile să lovească ținte la o distanță de peste 1.000 de kilometri.
Declarația Președintelui României.
F-14 Tomcat este unul dintre cele mai emblematice avioane de luptă din istoria aviației militare americane, cunoscut pentru designul său distinctiv și mai ales pentru rolul jucat în celebra serie de filmele Top Gun. Cu toate acestea, recordul său în lupte aeriene pentru U.S. Air Force este în cel mai elegant mod de a o spune „limitat”.
Curtea Constituțională a României a decis, într-o ședință de urgență, fără precedent, anularea alegerilor prezidențiale din România, arată surse DCNews.
Tribunale din Georgia au ordonat vineri arestarea a doi lideri ai opoziţiei din această ţară din Caucaz, pe fondul represiunii împotriva grupărilor proeuropene care au sprijinit protestele împotriva amânării de către guvern a negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană, relatează Agerpres și Reuters.
Vineri, 6 decembrie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Forțele de Apărare ale Ucrainei au primit primul lot de rachete cu drone Peklo (trad. ”Iadul”).
