Alianța militară NATO a fost înfiinţată pentru a împiedica URSS să domine Europa, ale cărei principale puteri - Germania, Franţa, Italia şi Regatul Unit - erau atât de devastate de al Doilea Război Mondial încât deveniseră vulnerabile la coerciţia, subversiunea sau cucerirea sovietică. NATO a devenit totodată un vehicul pentru reabilitarea puterilor Axei - Germania şi Italia - sub tutelajul învingătorilor.
America a avut un interes persistent ca Europa să nu cadă sub dominaţia unei singure puteri ostile şi capabile: acest lucru ar fi reprezentat un risc uriaș pentru America. Administraţia Truman a fost clară în privinţa acestui punct: principalul obiectiv al staţionării trupelor americane în Europa la începutul anilor '50 era acela de a rămâne acolo atât cât e necesar pentru a echilibra balanţa puterii, însă nu la nesfârşit.
Până în anii '60 balanţa fusese deja restabilită. Economiile vest-europene duduiau, Regatul Unit şi Franţa deveniseră puteri nucleare, militarismul german era domesticit, chiar dacă în Germania de Vest tocmai apăruse o armată nouă, numeroasă şi modernă. În timpul Războiului din Vietnam, America era atât de lipsită de griji în ceea ce privește URSS-ul, încât practic şi-a „muls” forţele convenţionale din Europa pentru a-şi susţine războiul din Indochina. Aliaţii ei europeni nu au contribuit cu nimic la efortul de război american din Vietnam. În 1968, după colapsul guvernului şi al armatei în Cehoslovacia, Pactul de la Varşovia controlat de URSS, părea incapabil.
La începutul anilor '70, senatorul Mike Mansfield, un democrat din Montana, a condus o iniţiativă menită să reducă numărul trupelor americane staţionate în Europa. Iniţiativa şi-a pierdut avântul în mare parte şi datorită unei consolidări militare sovietice destinate eşecului, care avea să contribuie la problemele economice ale URSS din anii '80. Campaniei senatorului i se mai opuneau şi europenii, care preferau să-şi păstreze dispozitivul american de securitate, dar şi preşedintele Richard Nixon alături de principalul său consilier pe probleme de politică externă, Henry Kissinger, care o respingeau considerând-o un amestec al Congresului în politica externă. Ce e ciudat e că reducerea efectivelor americane din Europa ar fi fost în conformitate cu „Doctrina Nixon”, care îi îndemna explicit pe aliaţi să facă mai mult pentru propria lor apărare.
Colapsul URSS din 1991 a îndepărtat ultimele vestigii ale unui risc major de securitate pentru NATO şi, odată cu ele, raţiunea de a exista prezenţa militară americană în Europa. Anexarea Crimeii de către Rusia şi maşinaţiunile ei violente din estul Ucrainei, nu i-au îmbunătăţit capacitatea astfel încât să devină o amenințare pentru NATO. În schimb l-au plasat pe Putin în ”boxa acuzaţilor”. Uniunea Europeană, ca şi America, a reacţionat adecvat, impunând sancţiuni economice Rusiei.
Toată această nefericită aventură a diminuat însă puterea Rusiei. Europenii sunt capabili să se apere singuri. Franţa şi Germania, luate la un loc, au o populaţie egală cu a Rusiei, o depăşesc economic la o distanţă enormă şi investesc în apărare mai mult decât Moscova.
NATO este o „marcă de calitate”, fapt datorită căruia, Alianța devine utilă altor proiecte. Astfel că NATO şi-a asumat un nou ţel: eliminarea competiţiei de securitate din întreaga Europă, inclusiv de la periferia ei, şi răspândirea democraţiei liberale către fostele state supuse imperiului sovietic. În loc să fie reevaluată, NATO a devenit mai mare.
Expansiunea NATO obligă acum SUA să apere toate statele membre, atât de ameninţările convenţionale cât şi de cele nucleare - o sarcină dificilă, având în vedere proximitatea lor cu Rusia, dar un proiect inutil din perspectivă strategică, întrucât acele ţări nu pot contribui cu nimic la securitatea naţională americană.
De la o organizaţie care putea avea succes doar prin simpla descurajare a unei ameninţări militare majore, NATO s-a metamorfozat într-un proiect costisitor menit să facă întreaga Eurasie vestică securizată, liberală şi democratică - obiective mult mai complicate.
Războaiele purtate de NATO în Bosnia, Kosovo şi Libia au depins toate de o forţă militară americană; însă niciunul dintre aceste războaie nu a adus o democraţie liberală funcţională. În trei state membre NATO, care au aderat după Războiul Rece - Ungaria, Polonia şi Bulgaria - democraţia suferă acum o eroziune sau chiar este în regres. Declaraţia adoptată de conferinţa NATO de la Bucureşti din 2008, cum că Ucraina şi Georgia „vor deveni membri ai NATO”, s-a dovedit a fi alarmantă pentru Rusia şi a deschis calea unor războaie. Cu alte cuvinte, proiectul politic bine intenţionat al NATO este un eşec costisitor .
Ironia face ca NATO să încurajeze şi neglijenţa printre membrii ei, în moduri ce pot fi asemuite cu ceea ce finanţiştii numesc fenomenul „hazardului moral”, conform căruia o asigurare excesivă, oferită într-un scop teoretic bun, încurajează comportamentul riscant al asiguratului.
Aliaţii bogaţi ai Americii şi-au subfinanţat propriile armate, protejaţi fiind de credibilitatea angajamentului american. Până şi cele mai marţiale puteri europene, Franţa şi Regatul Unit, nu cheltuiesc astăzi suficient pentru a-şi plăti structurile de forţă, mult reduse după Războiul Rece. Ele abia dacă ating pragul obligatoriu (s-au angajat doar să încerce să-l atingă, aflându-se încă în intervalul de timp stabilit) al alianţei de a cheltui 2% din PIB pe apărare. Franţa şi Germania cheltuiesc aproximativ jumătate, iar Regatul Unit două treimi din cât cheltuiesc SUA per soldat; cu excepţia cazului în care vor atinge cine ştie ce niveluri remarcabile de eficienţă, singura explicaţie e că ele fac rabat la calitate.
Germania cheltuie astăzi aproximativ 1,25% din PIB pe apărare, ceea ce face din forţele armate germane un jalnic vestigiu al foarte capabilului lor avatar din perioada Războiului Rece. Până în 1990, aceeaşi armată putea trimite pe front o duzină de divizii înarmate până în dinţi, în doar câteva zile de la mobilizare. Astăzi, numai norocul ar ajuta-o să poate trimite în teren o singură divizie complet echipată. Mai puţin de jumătate din întregul echipament german de război este pregătit pentru luptă.
În vreme ce politicienii şi analiştii europeni semnalează pericolul cu privire la ameninţarea militară rusească, guvernele şi armatele europene se comportă ca şi cum n-ar exista vreun pericol. Cotitura disfuncţională din politica internă europeană pare să fie acceptată de nişte elite care nu se tem de nicio ameninţare externă, întrucât SUA le promit cu conştiinciozitae să aibă grijă de ele.
În fine, NATO ajută ca intervenţiile armate americane din străinătate să fie prea facile. Structura de baze existentă în Europa facilitează intervenţia în regiunea Orientului Mijlociu - o regiune în care ar fi indicat ca SUA să acţioneze mai puţin prin intermediul armatei. Când politicienii de la Washington deliberează cu privire la acţiuni militare în Orientul Mijlociu, ar fi mai bine dacă ei ar fi nevoiţi să negocieze accesul la bazele europene, nu să-l primească imediat. Acest lucru i-ar forţa pe factorii de decizie să gândească un pic mai mult.
Susţinătorii intervenţiilor propuse ştiu că publicului american îi place ideea de a avea aliaţi. Sprijinul NATO contribuie la acceptarea unei intervenţii de către electorat. Europenii ne pot aplauda intervenţia, ne pot ajuta cu detaşarea trupelor în teatru şi contribuie cu mici forţe militare pentru a conferi o spoială de împărtăşire a costurilor şi a riscurilor. Aliaţii chiar contribuie cu trupe - şi au suferit pierderi semnificative - în războiul din Afganistan, însă războaiele înlesnite de NATO sunt ale americanilor, fie că au de câştigat sau de pierdut.
Misiunea iniţială a NATO a fost îndeplinită şi a fost substituită cu nişte aventuri neinspirate soldate cu eşecuri. SUA au de rezolvat probleme urgente „acasă” şi, se poate argumenta, în Asia. Cu toate că preşedintele Trump nu are nicio strategie pentru revenirea aliaţilor europeni la deplina responsabilitate asupra propriului lor viitor, establishmentul din politica externă americană şi-ar putea petrece mai cu folos timpul, concepând o asemenea strategie, în loc să apere contraproductivul statu-quo transatlantic.
O reevaluare trebuia făcută de mai mult timp.
Articol de Barry R. Posen (profesor de ştiinţe politice şi director al Security Studies Program la M.I.T.)
Notă: Titlul și intertitlurile aparțin redacției, textul și opinia aparțin autorului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Piloții Forțelor Aeriene Ucrainene operează avioane de luptă F-16 „în fiecare zi”, interceptand rachetele rusesti și lovind regiunea estică a Rusiei, a declarat recent cel mai înalt general american din Europa.
Obiectivul de referință al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de a aloca cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) al unui stat membru pentru cheltuielile de apărare, deși este un angajament luat pentru a asigura securitatea colectivă, pare din ce în ce mai insuficient pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, pentru a contracara o potențială agresiune militară la scară largă din partea Rusiei. O multitudine de factori, de la creșterea rapidă a cheltuielilor militare ale Rusiei și evoluția doctrinelor de război până la lacunele specifice în materie de capacități ale membrilor europeni ai NATO, sugerează că obiectivul actual de cheltuieli oferă un sentiment fals de securitate.
Armata SUA a desfășurat a doua baterie a sistemului de rachete THAAD în Israel, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit The Times of Israel. Potrivit informațiilor publicate, a doua baterie a sistemului de rachete a ajuns în Israel la 5 aprilie 2025 la baza aeriană Nevatim din sudul țării.
Experți americani din domeniul informațiilor, care au activat în CIA și în alte servicii de informații ale SUA, și-au exprimat, recent, îngrijorarea că modificările aduse de administrația Trump în securitatea națională vor da un avantaj decisiv adversarilor Americii.
Într-o intervenție în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, analistul de politică externă Ștefan Popescu a criticat pasivitatea diplomatică a României, acuzând lipsa de reacție a MAE ntr-un context geopolitic tensionat.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, republicanul Roger Wicker, a criticat, joi, conducerea „la nivel mediu” a Pentagonului pentru că vehiculează un plan de reducere a numărului de militari americani din Europa, avertizând, totodată, că amenințarea rusă nu poate fi ignorată.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu e de părere că noua strategie a SUA ar putea împinge aliații către parteneriate cu alte state, parteneriate care erau aproape de neimaginat în urmă cu câteva luni.
Relocarea bateriilor Patriot din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu constituie un alt semn care indică pregătirile pentru o lovitură asupra instalațiilor nucleare iraniene, dar cu prețul slăbirii protejării aliatului său din Asia de Est. Necesitatea unei apărări antirachetă suplimentare a bazelor sale militare din Orientul Mijlociu împotriva rachetelor balistice a forțat Pentagonul să decidă relocarea bateriilor Patriot PAC-3 de la USFK din Coreea de Sud.
În cadrul Conferința McAleese privind programele de apărare ale SUA, organizată la Washington pe 18 martie 2025, comandantul Comandamentului strategic al SUA (Stratcom), generalul de aviație Anthony J. Cotton, a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea modernizării rapide a triadei nucleare americane, avertizând că un mediu de securitate globală fără precedent, caracterizat prin extinderea capacităților mai multor state care dispun de arme nucleare (precum China și Rusia), nu lasă timp de pierdut.
Turcia a demarat o campanie îndrăzneață menită să impună controlul asupra bazei aeriene T-4 din centrul Siriei, un obiectiv strategic situat în apropierea orașului antic Palmyra, intenționând să desfășoare acolo sisteme avansate de apărare aeriană și drone, potrivit unor surse citate de cotidianul Middle East Eye.
Generalul Christopher Cavoli, vorbind în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, a descris Rusia drept un negociator extrem de strategic și deliberat, în contextul intensificării eforturilor SUA de a negocia o încetare a focului în Ucraina.
Forțele Armate americane au desfășurat, recent, cele mai avansate avioane de luptă ale sale în Orientul Mijlociu, în timp ce continuă să lovească rebelii Houthi din Yemen, o grupare teroristă susținută de Iran care atacă nave comerciale în Marea Roșie, potrivit mai multor colaboratori ai Congresului.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 04 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și noul ambasador al administrației Trump la NATO încearcă să reasigure aliații precauți ai NATO cu privire la angajamentul SUA față de alianță. Rubio a criticat joi „isteria și hiperbola” din mass-media cu privire la intențiile președintelui Donald Trump, în ciuda semnalelor persistente de la Washington că NATO, așa cum a existat timp de 75 de ani, ar putea să nu mai fie relevantă.
În cazul unui atac asupra Poloniei, după aproximativ o lună, armata poloneză și-ar putea pierde capacitatea de a desfășura operațiuni, a apreciat generalul polonez Leon Komornicki. Într-un interviu acordat RMF FM, fostul adjunct al șefului Statului Major General a avertizat, de asemenea, cu privire la o criză la nivelul Alianței Nord-Atlantice. ,,Rușii vor testa NATO prin atacarea țărilor baltice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă la începutul anului viitor”, a prezis el.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Finlanda îngroașă rândul țărilor care împart granița cu Rusia și care au anunțat un plan de retragere din Tratatul care interzice minele antipersonal. Practic, după retragerea balticilor și a Poloniei, Norvegia a rămas singurul stat NATO vecin cu Rusia care încă nu s-a retras din Tratat.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Portalul itamilradar.com a semnalat faptul că, pe 29.04.2025, o grupare navală de atac de nivel portavion (Carrier Strike Group 25, CSG25) aparținând Marinei Regale britanice a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană, marcând începutul misiunii sale globale “Operation Highmast”.
Rusia se poate mobiliza, dacă este necesar, pentru un război la o scară comparabilă cu cea a Uniunii Sovietice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
El a explicat că fabrica produce dispozitive de tragere cu muniție și piese pentru Marina Rusă și aviația militară.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a avut pe ordinea de zi fiind mai multe subiecte în domeniul apărării naționale, care au fost discutate și aprobate.
Un distrugător al SUA din clasa Arleigh Burke a sosit în Scoția demonstrând „angajamentul continuu față de NATO”. Adversarii Americii „nu pot spera niciodată să egaleze avantajul asimetric dat de rețeaua sa de aliați și prieteni”.
Comisia investește 910 milioane EUR în cadrul ediției din 2024 a Fondului european de apărare (FEA) pentru a crea o industrie de apărare puternică și inovatoare în Europa, se arată în comunicarea Comisiei Europene.
Avioanele de vânătoare suedeze JAS 39 Gripen au finalizat prima lor operațiune în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană. Mai exact, săptămâna trecută, au decolat de la baza Malbork din Polonia pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc Ilyushin Il-20, după ce, cu câteva zile mai devreme, avioane Typhoon britanice au decolat de aici pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc și două avioane de vânătoare Sukhoi Su-30MKI.
Așa cum ne-am obișnuit, cea mai mare parte a informațiilor veridice privind prezența și implicarea trupelor nord-coreene în războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei provin din Coreea de Sud.
Pe 27 aprilie 2025, presa de stat rusă a difuzat imagini cu o rachetă de croazieră pe care prezentat-o ca un „proiect secret”, inspectată de fostul președinte Dmitri Medvedev într-un poligon militar, sugerând integrarea acesteia pe avioanele considerate de ruși de generația a 5-a, Su-57, cele mai avansate avione de vânătoare ale Rusiei.
Mult timp s-a crezut crezut că armele nucleare sunt pentru descurajarea strategică între marile puteri mondiale iar aducerea în discuție a acestui subiect într-o confruntare dintre o putere nucleară și una non-nucleară era ceva tabu și de neconceput.
Rusia și Coreea de Nord au început miercuri construcția unui nou pod rutier între cele două țări, peste râul Tuman.
Ministerul Apărării Naționale a avut o poziție oficială ca urmare a informațiilor confirmate de Washington cu privire la achiziționarea unui sistem antiaerian Patriot de către România. E vorba de înlocuirea sistemului Patriot pe care țara noastră l-a donat Ucrainei.
Mai mulți miniștri din Pakistan vorbesc de o „invazie iminentă” pe care India o va lansa în următoarele 48 de ore. Amintim că cele două state sunt puteri nucleare și s-au confruntat de mai multe ori de-a lungul timpului pe zona montană de graniță. Acum totul a escaladat după un atentat fără precedent comis într-o stațiune montană indiană și revendicat de o grupare teroristă pakistaneză.
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a avertizat marți că Statele Unite vor înceta să medieze dacă Rusia și Ucraina nu fac 'propuneri concrete' pentru a pune capăt războiului, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, relatează Agerpres și AFP.
Forțele Armate Britanice au utilizat recent sistemul Gladiator pentru a simula modul în care funcționează sistemul lor naţional de apărare aeriană în fața unui atac masiv cu rachete lansat de Rusia. Pentru această simulare, britanicii au decis să recreeze condițiile din prima zi a invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, când țara agresoare a lansat (potrivit unor rapoarte) aproximativ 160 de rachete de diferite tipuri asupra Ucrainei.
China a elaborat o listă de produse americane care vor fi scutite de taxele de 125% și a înștiințat companiile despre acest demers, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, într-un moment în care Beijingul vrea să atenueze impactul războiului său comercial cu Washingtonul.
Cu mai puțin de două milioane de locuitori și un PIB de aproximativ 40 de miliarde de euro, Letonia face eforturi să transfere un nou lot de drone de atac către Ucraina, în cadrul așa-numitei Coaliții internaționale pentru drone.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat să fie accelerată echiparea cu armament nuclear a navelor militare ale ţării, după ce Phenianul şi-a prezentat cu câteva zile în urmă noul distrugător, relatează Agerpres și AFP, citând agenţia de presă oficială nord-coreeană KCNA.
Surse de monitorizare a navigației au confirmat faptul că, în după-amiaza zilei de 27.04.2025, submarinul B-265 Krasnodar aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a traversat Strâmtoarea Gibraltar, părăsind Marea Mediterană. Acesta este escortat de remorcherul Evgheni Churov al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB).
Conceptul de „reconstrucție a NATO” presupune o adaptare crucială și continuă a Alianței la un peisaj de securitate aflat într-o continuă schimbare. Acest obiectiv este impulsionat de două forțe principale și interconectate: relația în schimbare dintre statele europene și Statele Unite și amenințările persistente și în creștere la adresa securității reprezentate de Rusia. Un NATO revitalizat și coerent din punct de vedere strategic este esențial nu numai pentru apărarea colectivă a statelor sale membre, ci și pentru menținerea stabilității în zona euro-atlantică.
Tancurile M1A1 Abrams, pe care Australia le-a scos din uz și pe care s-a angajat să le trimită Ucrainei ca parte a ajutorului său militar, nu au părăsit încă Australia, a anunțat în acest sens postul australian ABC. Presa notează că transferul tancurilor Abrams către Ucraina ridică unele probleme logistice. Cu toate acestea, oficialii de la departamentul de apărare al Australiei atribuie întârzierea în parte și Statelor Unite.
Turcia se va alătura Inițiativei celor Trei Mări în calitate de partener strategic, aliniindu-se unei platforme geopolitice și economice ambițioase care cuprinde țări situate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, a anunțat președintele polonez Andrzej Duda.
Industria europeană de apărare a făcut un pas important către viitor prin lansarea proiectului FMBTech, care vizează dezvoltarea unui tanc de generația a cincea.
Rusia a început construcția intensivă de baze militare de-a lungul frontierei cu Finlanda. În același timp, rușii își repară și extind căile ferate care duc spre frontierele cu Finlanda, Norvegia și Estonia.
Conform informațiilor publicate pe 27 aprilie 2025 de Korea JoongAng Daily, un cotidian sud-coreean, Statele Unite ale Americii analizează posibilitatea de a disloca permanent avioane de luptă stealth F-35A Lightning II la Baza Aeriană Kunsan din Coreea de Sud. Această acțiune ar consolida semnificativ capacitățile aeriene ale SUA în Peninsula Coreeană, care în prezent se bazează în mare măsură pe avioane F-16. În timp ce F-35A au fost dislocate temporar doar pentru exerciții militare comune, o prezență militară permanentă ar reprezenta o schimbare într-una dintre cele mai instabile regiuni ale lumii.
Compania canadiană Xanadu Quantum Technologies a încheiat un acord de colaborare în cercetare și dezvoltare cu Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL) pentru a dezvolta tehnologii cuantice fotonice.
Divizia 101 Aeropurtată a ajuns la concluzia că noile blindate M10 Booker, concepute pentru infanterie și care ar fi trebuit să înlocuiască tancurile Sheridan scoase din serviciu, sunt prea grele pentru infrastructura de la Fort Campbell. Un proiect care ar fi trebuit sistat, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Presa din State arată cu degetul către eșecul M10 Booker și îl numește un caz elocvent de birocrație a Pentagonului.
Departamentul de Stat al Statelor Unite a aprobat vânzarea către Guvernul României a unui sistem de apărare aeriană PATRIOT și echipamente aferente, pentru un cost estimat la 280 de milioane de dolari.
Berlinul solicită mai mult sprijin UE pentru consolidarea apărării. În acest sens, Germania a solicitat UE să activeze o clauză de urgență care ar permite consolidarea capacităților de apărare din cauza „războiului agresiv continuu al Rusiei împotriva Ucrainei” și a „mediului global de securitate în schimbare”.
Un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet al Marinei SUA a fost pierdut pe mare după ce a căzut peste bord de pe portavionul USS Harry S. Truman în timp ce era remorcat la bord, a anunțat Marina într-un comunicat emis luni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni o 'tentativă de manipulare' după ce omologul său rus Vladimir Putin a anunțat o încetare a focului în Ucraina între 8 și 10 mai pentru a marca victoria sovietică asupra Germaniei naziste, relatează Agerpres și AFP.
În noaptea de 28 spre 29 aprilie, forțele ruse au executat o serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, de lângă frontiera cu România.
