Rusia are încă rezerve extinse de astfel de echipamente, în mare parte moștenite de la Uniunea Sovietică. Înainte de invazie, Rusia avea în serviciu peste 2.000 de sisteme de artilerie autopropulsată de diferite calibre. În cadrul acestora se regăsesc sisteme de calibrul 152,4 mm, considerate corespondentele sistemelor de 155 mm ale NATO, obuziere de 122 mm cu o rază de foc mai scurtă, mortiere de 120 mm, dar și cu sisteme de 203 și 240 mm capabile să distrugă cele mai rezistente blindaje și inclusiv să folosească muniție nucleară. Cantitativ, având în vedere potențialul general de foc, acest tip de armament face din Rusia o putere incontestabilă în domeniul artileriei autopropulsate.
Însă, în ceea ce privește performanțele tipurilor individuale de sisteme, problema este diferită. În armata rusă domină încă sistemele de calibru mic ceea ce se traduce într-o rază de foc mult mai mică decât, spre exemplu, sistemele autopropulsate moderne PzH 2000 sau Krab.
Pentru un anumit sistem de artilerie, raza de foc este una dintre cele mai importante caracteristici tehnice, care determină în ce măsură acesta îndeplinește cerințele câmpului de luptă. În cazul artileriei rusești cu tunuri autopropulsate, acest parametru a fost neglijat ani de zile din cauza încercării de a menține compatibilitatea cu muniția produsă în deceniile de existență a URSS.
Raza scăzută de acțiune urma să fie compensată de numărul de sisteme de artilerie aflate în exploatare. Este cazul, de exemplu, sistemului 2S19 Msta-S, care, datorită acestei limitări, are o rază de foc de doar 24-26 km atunci când se folosește muniție obișnuită.
O altă caracteristică importantă pe care ar trebui să o aibă un sistem modern de artilerie este precizia focului. Cu toate acestea, în cazul majorității obuzierelor rusești autopropulsate, adesea nu se poate vorbi despre atingerea nivelului de precizie obținut de omoloagele occidentale. Rușii consideră însă că pot compensa și acest neajuns cu cantitatea de mare de sisteme autopropulsate, care este încă uriașă, reprezentând echivalentul însumat al pieselor deținute de Germania, Franța, Marea Britanie, Polonia, Spania și Italia.
Astfel, pe cantități și tipuri de sisteme de artilerie autopropulsate aflate în serviciul de luptă înainte de invadarea Ucrainei în februarie 2022, Rusia deținea: 150-230 de sisteme 2S1 “Gvozdika”, 800 de sisteme 2S3 “Akația”, 40-60 de sisteme 2S4 “Tyulpan”, 100-115 sisteme 2S5 “Giatsint”, 60-100 de sisteme 2S7 “Małka” (“Pion”), 280 sisteme 2S9 “Nona”, 500-800 sisteme 2S19 “Msta-S”, 42-50 sisteme 2S23 “Nona-SVK”, peste 50 de sisteme 2S34 “Hosta” și 70-75 de sisteme 2S35 “Koalitia-SV”.
Datele furnizate sunt valori aproximative bazate pe mai multe liste din surse deschise. Determinarea numărului exact al tipului de echipament deținut, ținând cont de politica de informare a Rusiei, este probabil imposibil de realizat în prezent. Este de menționat că multe dintre sistemele de artilerie nu sunt uniforme în ceea ce privește echipamentul, astfel încât un tip de artilerie autopropulsată poate include trei subtipuri, cum este cazul sistemului 2S19 Msta-S.
Din enumerarea anterioară rezultă însă că, în cel mai bun caz, Rusia avea la dispoziție doar 570-875 de obuziere autopropulsate moderne, care puteau concura în pe anumiți parametrii cu corespondentele lor NATO. Cea mai mare parte dintre echipamente reprezintă standardul anilor 1970-80, mai ales când vine vorba de raza de acțiune.
Desigur, de-a lungul anilor, pe tipurile mai vechi de obuziere s-au efectuat diverse lucrări de modificare și modernizare, urmărindu-se creșterea unor parametri precum mobilitatea și precizia focului la un cost redus.
Nu se știe câte piese de artilerie au pregătit rușii pentru invazia Ucrainei, însă, în imaginile obținute în cele 170 de zile de război se pot vedea practic toate sistemele menționate mai sus, cu excepția Koalitia-SV. Această prezență diversificată conduce la ideea că, foarte probabil, comandanții ruși nu au avut la îndemână cantitatea necesară de un anumit tip de obuziere, de exemplu 2S19 Msta-S care ar fi fost cele mai așteptate în lupta împotriva sistemelor NATO.
Acest lucru se poate explica fie prin pagubele produse de armata ucraineană, fie prin dorința de a nu consuma cele mai bune echipamente într-un moment în care Rusia impune totuși ritmul luptei.
Însă primirea de noi sisteme de artilerie de către Ucraina, cu o rază de acțiune care depășește majoritatea omoloagelor rusești, provoacă pierderi mai mari pentru ruși, pe care aceștia trebuie să le compenseze. Dacă în cazul pierderii sistemelor Gvozdika sau Akația înlocuirea va fi destul de ușor de realizat datorită stocurilor uriașe deținute încă, în ceea ce privește sisteme precum 2S23 “Nona-SVK” sau 2S19 “Msta-S” lucrurile stau exact invers.
Ca răspuns la creșterea numărului de sisteme Krab, PzH 2000 sau Cesar, în Ucraina, rușii au decis să scoată 2S7 “Malka” (“Pion”) din depozite, care sunt singurele ce pot contracara rezonabil sistemele NATO. În imaginile cu transporturi feroviare s-au putut vedea și 2S5 “Giatsint”, care pot compensa oarecum dezechilibrul în rază de acțiune, dar cu prețul preciziei focului și protecției extrem de scăzute a personalului.
Se estimează că rezerva Rusiei de artilerie autopropulsată mai numără: 2000 de sisteme 2S1 “Gvozdika”, 1000 de sisteme 2S3 “Akația”, 390 de sisteme 2S4 “Tyulpan”, 850 sisteme 2S5 “Giatsint”, 260 de sisteme 2S7 “Małka” (“Pion”), 500 sisteme 2S9 “Nona”, și 150 de sisteme 2S19 “Msta-S”.
După cum vedem, Rusia are în rezervă o cantitate uriașă din acest tip de echipament, suficientă pentru a satura frontul pentru o bună perioadă. Aceste date vin de dinainte de invazie și, din imagini, rezultă că, cel mai probabil, o mulțime de 2S19 “Msta-S” au fost repuse în funcțiune, ca și în cazul sistemelor 2S7 “Małka” (“Pion”).
În prezent, Rușii au cea mai mare densitate în sisteme cu raza de foc de 15-30 km, Acest lucru creează o oportunitate pentru ucraineni, care, cu obuzierele de 155 mm și muniție modernă, vor putea răspunde mai eficient artileriștilor ruși. Următoarele luni de luptă vor însemna pentru ucraineni creșterea capacității de exploatare a avantajului conferit de sistemele mai performante venite din vest, pentru a compensa în primul rând cantitatea mijloacelor ruse și apoi, pe alocuri, calitatea acestora.
Conștienți de situația reală, rușii intenționează în prezent să operaționalizeze două noi sisteme de artilerie autopropulsată, și anume obuzierul pe roți 2S43 “Małva” de 152 mm și sistemul de artilerie pe șenile 2S42 “Lotos” de 120 mm. Introducerea acestora în serviciu ar permite rușilor să mărească raza de foc în cazul mortierelor autopropulsate și să crească mobilitatea unităților înzestrate cu obuziere, însă, în pofida unor prezentări bombastice, până acum nu a fost dat în exploatare niciun astfel de sistem. Primul va fi probabil Lotos, care urmează să finalizeze testele de fabrică și militare anul acesta.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În Peninsulă Crimeea, anexată de Federaţia Rusă în 2014, tot mai mulţi muncitorii sunt recrutați pentru a săpa tranșee în districtul Dzhankoi. Anunțurile privind recrutarea au apărut pe rețeaua de socializare rusă VKontakte. Muncitorilor li se cere să ajute la consolidarea tranșeelor săpate în scopuri de apărare.
Publicația Bloomberg susține că statele membre ale Alianței Nord-Atlantice vor elabora un document de importanță majoră.
Miniștrii apărării din cadrul NATO au început o reuniune de două zile la Bruxelles pentru a discuta despre sprijinul acordat Ucrainei, precum și despre cum să crească producția de muniție, deoarece livrările continue către Ucraina au pus presiune asupra stocului propriu al alianței. Marți după-amiază, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, urma să se alăture miniștrilor NATO. De asemenea, el a participat marți dimineață la o reuniune condusă de SUA pentru coordonarea livrărilor de arme către Ucraina, alături de alte aproximativ 50 de țări.
Serviciile britanice de informaţii au declarat că Federația Rusă vrea să pună capăt seriei de victorii pe care Forțele Armate ale Ucrainei le-au obţinut în septembrie-noiembrie 2022, astfel că armata rusă a primit ordin să avanseze pe aproape întreaga linie a frontului. Cu toate acestea, analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susţin că este puțin probabil ca utilizarea de către Rusia a trupelor mobilizate să creeze condiţii optime pentru o ofensivă rapidă și pe scară largă.
SUA nu au suficiente stocuri de rachete cu rază lungă de acțiune și, prin urmare, Washingtonul nu este pregătit să anunţe furnizarea către Ucraina a rachetelor de tip ATACMS, precizează publicaţia Politico care citează patru surse bine informate pe tema acestui subiect.
Moscova s-a îndreptat cu viteză maximă spre găsirea unui punct de sprijin în Africa, în paralel cu escaladarea sentimentelor de ură față de Franța, devenită indezirabilă în rândul popoarelor din regiune, precum și creșterea simpatiei pentru Rusia, care se prezintă drept o alternativă la "aroganța" occidentală, prin propunerea de a construi relații "echilibrate" și "egale" cu țările africane și oferind asistență în restabilirea securității și combaterea grupărilor rebele. Se pare că acesta este mesajul pe care l-a transmis ministrul rus de externe Serghei Lavrov în timpul turneului său african de săptămâna trecută, pe care l-a început în Mali, apoi în Mauritania și s-a încheiat joi în Sudan.
După ce un balon meterologic chinez a fost doborât de aviația americană deasupra Statelor Unite, relațiile dintre cele două mari puteri au intrat într-o nouă fază de tensionare.
Consiliul Strategic Online, afiliat Ministerului iranian de Externe, a publicat o analiză care concluzionează că normalizarea dintre Arabia Saudită și Israel nu se va realiza la fel de ușor cum s-a întâmplat între statul evreu și alte țări arabe, precum Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc și Sudan.
Preconizata ofensivă rusească de iarnă din Donbas a început mai devreme decât era estimat. Liniile de apărare ucrainene au fost supuse în ultimele zile la bombardamente masive cu artileria și aviația pe aproape toată lungimea de 300 de km a frontului din Donbas (regiunile Lugansk și Donețk).
La începutul invaziei ruse, în urmă cu un an, Ucraina a solicitat intens sprijin militar în tehnică de artilerie terestră și antiaeriană. L-a primit relativ repede, iar rezultatele s-au resimțit destul de concret în teren. În ultima parte a anului trecut, Ucraina a cerut sprijin militar în tehnică blindată, în special tancuri principale de luptă.
Războiul de cucerire și invazia pe scară largă generate de Rusia pe 24 februarie 2022, au declanșat cea mai mare criză de securitate în Europa din ultimii aproape 80 de ani. Atrocitățile comise de trupele ruse în Ucraina, masacrele de la Izium, Bucea, gropile comune din estul Ucrainei, bombardarea orașelor ucrainene precum Mariupol ori Soledar până la punctul în care acestea au fost rase la propriu de pe fața pământului, dar și atacarea și terorizarea sistematică a obiectivelor civile, nu s-au mai întâmplat în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 10 februarie 2023, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Portul Göteborg este esențial pentru aprovizionarea întregii țări, dar și a țărilor vecine, cum ar fi Finlanda, cu produse necesare precum alimente și combustibil.
Președintele rus Vladimir Putin a supraestimat probabil din nou forța armatei ruse, motiv pentru care marea sa ofensivă în estul Ucrainei se va încheia prematur, în timpul sezonului ploios de primăvară, și nu va fi eficientă, consideră analiștii de la Institutul pentru Studii de Război (ISW).
Este puțin probabil ca forțele ucrainene să fie capabile să recucerească Crimeea de la trupele rusești în viitorul apropiat, au declarat patru oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului american al Apărării (DoD) în fața congresmenilor din cadrul Comisia pentru serviciile armate a Camerei Reprezentanţilor. Acesta evaluare îi va supăra cu siguranță pe oficialii de la Kiev, care consideră că recuperarea peninsulei este unul dintre obiectivele lor principale.
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va continua să-şi întărească parteneriatul cu Japonia, pe fondul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul vizitei sale în Japonia, unde a avut o întrevedere cu prim-ministrul nipon Fumio Kishida, informează Reuters.
Polonia, ţară membră a NATO şi care se învecinează cu Ucraina asupra căreia Rusia a declanşat o invazie, îşi va spori în 2023 bugetul pentru apărare naţională până la 4% din Produsul Intern Brut (PIB), a anunţat luni prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, informează AFP.
Livrarea cu întârziere a armamentului și a echipamentelor militare occidentale au determinat ca, după eliberarea părții vestice a regiunii Herson în noiembrie anul trecut, armata ucraineană să nu mai fie capabilă să desfășoare alte contraofensive militare, a apreciat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) într-un raport recent.
Într-un articol publicat pe site-ul Saudi Arab News, analistul american Luke Coffey, senior la Institutul de Cercetare Hudson, a evidențiat lecțiile utile extrase din războiul dintre Rusia și Ucraina, pe care statele din Golf le pot învăța în legătură cu preocupările lor de securitate cu Iranul.
Pentru a depăși China în jocul din ce în ce mai competitiv de inteligență artificială (AI – artificial intelligence), SUA trebuie să-și intensifice dramatic eforturile de a colecta, eticheta și sorta munți de date care, în cele din urmă, vor fi, utilizate în regimuri de antrenament automat, a spus șeful pentru AI de la Pentagon, potrivit publicației americane Defense News.
Republica Moldova rezistă tot mai greu atacului hibrid masiv la care e supusă de Federația Rusă. Iar Serviciul Federal de Securitate (FSB) se află în spatele protestelor de la Chișinău și a tentativei de a răsturna guvernul pro-european.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, s-a pronunțat împotriva furnizarii de avioane de luptă germane Ucrainei, pentru a descuraja agresiunea rusă. Acest lucru a fost spus într-un interviu acordat ziarului german Suddeutsche Zeitung.
Războiul din Ucraina a resetat relațiile de putere la nivel global, dar în mod special în regiunea Europei, lucru remarcat și în analiza prestigioase publicații americane New York Times.
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şi-a exprimat „speranţa” că Europa va reuşi ''să-şi recapete suveranitatea'' în viitor şi a acuzat elitele europene că apără interesele unor terţe ţări, în loc să apere interesele naţionale, transmite Agerpres, citând agenția EFE. Președintele Rusiei s-a axat pe Germania, stat despre care spune că e sub „ocupație americană”.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 27 ianuarie 2023, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Ambasadorul SUA la Varşovia, Mark Brzezinski, a precizat într-un interviu pentru agenţia poloneză de presă PAP ca relațiile polono-americane sunt în prezent cele mai bune din istorie și asta în ciuda faptului că, chiar la granița de est a Poloniei, avem o criză majoră de securitate, războiul dintre Rusia și Ucraina.
După ce în urmă cu două săptămâni, CSIS a publicat un raport privind confruntarea militară dintre SUA și China în zona Taiwanului, acum, think tank-ul a analizat capacitatea industriei de apărare americane de a susține acest război.
Compania privată de mercenari Wagner Group, condusă de controversatul oligarh Evgheni Prigojin, se transformă încet dar sigur într-un stat în stat.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz au lansat vineri un apel la consolidarea "suveranităţii" Uniunii Europene (UE), într-un articol de opinie comun publicat cu două zile înaintea Consiliului de miniştri franco-german.
Ministrul de externe Bogdan Aurescu a abordat, la Forumul de la Davos, evoluțiile geopolitice actuale, în special problematica raportării globale la războiul ilegal dus de Federația Rusă în Ucraina.
Generalul ucrainean Serhii Holubtsov, Şeful Comandamentului Forțelor Aeriene Ucrainene, a declarat pentru The Times că piloților ucraineni, care s-au aflat în această perioadă în SUA unde l-au fost evaluate abilităţile, ar fi pregătiți să piloteze avioane F-16 după mai puțin de șase luni de pregătire. Generalul Serhii Holubtsov face această precizare făcând trimitere la o evaluare pe care deja americanii ar fi făcută piloţilor ucraineni. De asemenea, trebuie să precizăm că cele șase luni de pregătire la care generalul ucrainean face referire că ar fi suficiente pentru piloţii ucraineni să piloteze F-16 reprezintă cu siguranţă perioada pentru pregătirea de bază şi nu pentru o pregătire în condiţii de luptă.
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au convenit luni asupra unui plan de 2 miliarde de euro pentru a-și ataca stocurile și pentru a cumpăra în comun obuze de artilerie extrem de necesare pentru Ucraina.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) a anunțat că, pe 20.03.2023, echipajele submarinelor Kolpino și Stary Oskol au executat lansări practice de torpile din imersiune, în cadrul unui exercițiu.
În luna august a anului trecut au apărut primele informaţii că Macedonia de Nord a oferit Ucrainei mai multe avioane de atac Su-25 Grachs. Acestea sunt aceleași avioane de luptă pe care Skopje le-a achiziționat de la Kiev în 2001. Este vorba despre patru Su-25 Grachs care au fost în dotarea Forţelor Aeriene din Macedonia de Nord.
Prim-ministrul japonez Fumio Kishida a anunțat luni un nou plan de dezvoltare a regiunii Asia-Pacific, promițând investiții de miliarde de dolari pentru a ajuta economiile din regiune în toate domeniile, de la industrie la dezastru. prevenirea.
În contextul pregătirii unei noi contraofensive împotriva forțelor ruse, conducerea Ucrainei face o mutare oarecum surprinzătoare și la nivelul de vârf al Forțelor Armate. Fostul comandant al Trupelor de Desant ucrainene din perioada 2015 - 2019, general-locotenentul Mihailo Zabrodski este rechemat în serviciul activ pentru a fi numit în funcția de locțiitor al comandantului-șef al Forțelor Armate ucrainene Valery Zaluzhny.
Ucraina a livrat către Turcia motoarele pentru elicopterul greu de atac T929, cunoscut și sub numele de ATAK-II. Motoarele vor fi folosite pentru testarea primului prototip al elicopterului ATAK-II, relatează publicaţia turca SavunmaSanayiST.com.
Liderul Chinei, Xi Jinping, urmează să sosească luni la Moscova pentru un summit cu președintele Putin care va testa cât de departe este dispus să meargă Beijingul pentru a acționa ca un potențial mediator în războiul din Ucraina.
Ritmul și perspectivele actualelor operațiuni ofensive ale Rusiei indică faptul că întreaga ofensivă de primăvară a invadatorilor se apropie de punctul culminant, scriu analiștii de la ISW.
Liderii NATO vor prezenta în această primăvară planuri regionale de apărare actualizate și adaptate la conflictul din Ucraina, astfel încât Alianța să își poată menține aspirațiile de protejare a cetățenilor tuturor țărilor membre. Pentru a ajuta noul model să funcționeze este nevoie de o mai bună coordonare și de mai multă convingere, întrucât implicațiile fiecărui stat vor fi mai mari. oficialii susținând ideea unui necesar de până la 300.000 de militari pe flancul estic, pentru a împiedica Rusia să extindă războiul dincolo de Ucraina.
În Italia, militarii ucraineni au finalizat antrenamentul privind sistemul antirachetă Samp-T.
În cadrul unui interviu acordat publicației poloneze Rzeczpospolita, care a fost publicat în ediția din 19.03.2023, președintele Cehiei, Petr Pavel, a semnalat faptul că este posibil ca, în anul 2024, SUA și Europa să-și reducă sprijinul acordat Ucrainei.
Mass-media turcă a publicat o înregistrare video în care, potrivit acesteia, se poate observa un Su-27 al Forțelor Aeriene Ruse [VKS] care încearcă să doboare o dronă ucraineană Bayrakatar TB2. Videoclipul a fost publicat la cinci zile după ce două avioane Su-27 au doborât o dronă MQ-9 Reaper a Forțelor Aeriene americane în apele Mării Negre. Presa turcă susține că incidentul aviatic în care un Su-27 încearcă să doboare o dronă Bayrakatar TB2 s-a petrecut tot deasupra apelor Mării Negre.
B-52H ”Stratofortress” este un bombardier greu, cu rază lungă de acțiune, care poate îndeplini o mare varietate de misiuni. Aeronava poate zbura la viteze subsonice mari la altitudini de până la 50.000 de picioare (15.000 m).
Comanda totală de tancuri în Europa este deja de peste 1.800 de unități și sunt așteptate mai multe. SUA, Germania și Coreea de Sud se conturează ca principali furnizori, în timp ce Franța și Marea Britanie se pare că au pierdut startul pe acest segment de arme, considerat în declin acum câțiva ani.
Insula Șerpilor a fost anul trecut unul dintre locurile unde s-au purtat cele mai grele lupte între forţele armate ucrainene şi forţele ruse de ocupaţie. Insula Șerpilor a fost locul în care războiul ruso-ucrainean a fost cel mai aproape de frontierele României. Ucraina menține în prezent o prezență militară extrem de redusă pe insulă, care asigură doar misiuni de observare. Recent, Serviciul militar de informaţii (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a prezentat un material video despre bătălia pentru Insula Șerpilor și a oferit câteva noi informaţii care până acum erau confidenţiale.
Potrivit unei material video publicat de Ministerul rus al Apărării la 17 martie 2023, echipajele tancurilor rusești T-90M sunt supuse unui antrenament special pentru a invata care sunt punctele slabe ale tancurilor Leopard 2, Challenger 2 și M1A2 Abrams, pe care țările europene și Statele Unite le vor livra armatei ucrainene.
Dacă există o consecință pozitivă a recentelor cutremure din Turcia și Siria aceasta este cu siguranță activarea solidarității umane, determinantă pentru afișarea unei toleranțe mai ridicate în politica externă a unor state și un adevărat stimul al tendinței naturale spre reconciliere.
Compania Turkish Aerospace Industries [TAI] a publicat prima imagine cu noul avion de vânătoare fără pilot ANKA-3. Drona ANKA-3, dezvoltată integral de industria turcă de apărare, este de așteptat să efectueze primul său zbor în 2023.
În zilele următoare, în Coreea vor ajunge primele camioane Jelcz pe care vor fi instalate lansatoare de rachete Chunmoo. Atât coreenii, cât și angajații companiei poloneze Huta Stalowa Wol (HSW) vor lucra la integrarea sistemelor. Polonia nu este doar clientul nostru, ci și partenerul nostru în producția de componente de armament", spun reprezentanții companiei Hanwha Aerospace.
Incidentul înregistrat în urmă cu câteva zile în Marea Neagră, care s-a soldat cu prăbușirea unei dronei americane de tip MQ-9 Reaper, continuă să aibă o rezonanță largă în Occident. Astfel, presa britanică, dă vina pe Rusia pentru doborârea dronei și reamintește faptul că nu este pentru prima dată când acțiunile armatei ruse puteau provoca un conflict global.
O unitate a Forțelor pentru Operaţii Speciale din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), cunoscută în Ucraina sub numele de ''Lupii Albi'', a distrus, într-o singură noapte, zece tancuri rusești și un transportor blindat de trupe. Un material video cu momentul desfăşurării operaţiunii a fost postat de către biroul de presă al SBU pe pagina sa de Facebook sâmbătă, 18 martie.
Luni, 20 martie, în portul Constanța va avea loc ceremonia de deschidere a exercițiului multinațional „Sea Shield 2023”, care se va desfășura în condițiile închiderii de către Turcia a accesului navelor militare aparținând statelor neriverane Mării Negre și a recentului incident ruso-american soldat cu distrugerea dronei americane MQ-9 Reaper în spațiul aerian internațional din zona Mării Negre.
Turcia a cumpărat sisteme de rachete antiaeriene S-400 din Rusia în 2017 și ''a plătit'' pentru acestea cu excluderea de către SUA din programul avionului de luptă F-35. În același timp, ziarul turc Aydinlik a publicat recent următoarea informație interesantă: Rusia și Turcia ar trebui în prezent să ajungă la un acord privind furnizarea celui de-al doilea lot de sisteme S-400, iar contractul se află deja pe biroul ministrului turc al apărării, Hulusi Akar, dar acesta nu a semnat încă documentul.
Forţele ucrainene din afara oraşului disputat Bahmut din estul Ucrainei reuşesc să ţină unităţile ruse la distanţă, astfel că muniţii, alimente, echipamente şi medicamente pot fi livrate apărătorilor, a anunţat armata ucraineană sâmbătă, informează Agerpres, care citează Reuters.
Emiterea unui mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin este o decizie fără precedent, deoarece se adresează unui oficial al unui stat care este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.
La un an după ce oficialii Forțelor Aeriene ale SUA au declarat că au decis să reducă achiziţia de avioane F-15EX Eagle II de la 144 la 80, în cererea privind bugetul, recent publicată, pentru anul fiscal 2024 se solicita alocarea de fonduri pentru încă 24 de avioane de luptă F-15EX Eagle II nou-nouțe, ceea ce ridică numărul de avioane pe care se preconizează că le va cumpăra la 104.
Centrul de Cercetare pentru Arme și Echipamente Militare Moderne din cadrul Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a organizat un eveniment special, prezentând componentele unui T-90M Proryv, capturat de Forţele Armate Ucrainene. Tehnicienii ucraineni care lucrează în industria apărării au precizat că T-90M Proryv, cel mai modern tanc pe care armata rusă îl foloseşte acum pe frontul din Ucraina, este mai mult o versiune modernizată a lui T-72B.
Forțele ruse de ocupaţie luptă în aceste zile la Bakhmut cu toate forțele și încearcă să înconjoare complet orașul, precizează Military Media Center, citându-l pe generalul Oleksandr Sirski, comandantul Forțelor Terestre Ucrainene și comandantul Grupului Est al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Un vagon care făcea parte dintr-o garnitură feroviară care transporta tehnică militară a deraiat, vineri seară, în apropierea unei staţii de cale ferată din judeţul Braşov. Traficul feroviar se desfăşoară pe un singur fir, relatează News.ro.
După ce în 2021, Marea Britanie a trimis portavionul Queen Elizabeth II în Orientul Îndepărtat, ajungând până în Japonia, după doi ani și jumătate Italia va face același același lucru. Portavionul italian Cavour, având la bord avioane de luptă F-35 va naviga spre finalul anului 2023 sau începutul lui 2024 spre Japonia, potrivit conducerii Forțelor Navale ale Italiei.
Potrivit dreptului internaţional, preşedintele Rusiei nu poate fi arestat de nicio autoritate străină, a declarat vicepreşedintele Consiliului Federaţiei, Konstantin Kosacev.
