Publicitate
Fără prea multă imaginație, de-a dreptul dulap atunci când a fot vorba de India sau Pakistan, politica trumpiană a produs o ruptură de sens și logică în interiorul spațiului comun, imens geografic dar economic destul de mediocru format de triunghiul India-Pakistan-SUA versus China.
O ruptură voită, un fel de mini revolutie americană care a dorit sa zdruncine întregul eșafod de relații, de nuanțe și de compromisuri pe care decenii de politică reală, pragmatică si deseori dureroasă l-a stabilit într-una dintre cele mai volatile regiuni ale lumii. Cu cele trei puteri nucleare vecine, dintre care cea mai calmă este China, care nu este membru al nici unuia dintre mecanisme de supraveghere regională sau globală din care celalălate doua state fac parte, administrația a Trump a încercat nu numai spectacolul din Koreea de Nord, visând la denuclearizarea peninsulei prin tot felul de întâlniri mitizate, dar și prin demonizarea forțelor armate chineze, acuzate de genocid la adresa populației musulmane (uigure) din interiorul Chinei.
Exacerbarea permanenta din exterior a tensiunilor religioase din interiorul Chinei a fost poate cel mai murdar model de politica a forței comandate de către actorii politicii externe trumpiene. Căci o astfel de inflamare, dacă nu ar fi fost dejucată profesional de către puterea centrală de la Beijing, ar fi creat o situatie deosebit de gravă din punct de vedere al stabilității regionale. Atacată prin Hong Kong pe o latură, provocată continuu de către Taiwan și Australia prin acuzațiile fantasmagorice cu rpivire la criza virusului Sars Covid 2, implicate fără voia sa în marile mișcări de dizidență ale miliardarilor săi fugiți în SUA ca urmare a celebrei lupte anti-corupție ordonate de Beijing (unii dintre acești miliardari chinezi, deveniți dizidenți, se vor transforma în finanțatorii fără scrupule a ideologiei trumpiste și naționalismului american sinofob și racist promovat de către ideologul trumpian de renume Steve Bannon), China a avut de a face și cu una dintre cele mai nebunești strategii de provocare a numeroasei slae populații musulmane de pe teritoriul său.
Pentru a rupe coridorul economic China-Pakistan, una din liniile de salvare a economiei pakistaneze și element chinez de echilibrare funciară a deficitului de securitate cu India sprijinită de către SUA, Donald Trump va declanșa o campanie oarbă de dezinformare care va avea doi piloni fundamentali: genocidul la adresa populației uigure (folosind întreg lexiconul anticomunist din timpul războiului rece) și virusul chinez (mai bine cunoscut ca Sars Covid 2). Cei doi piloni ai agresivității crescânde a lui Donald Trump la adresa Chinei au fost folosiți pentru a destabiliza puterea centrală de la Beijing, într-o încercare masivă, deseori absolut gratuită de a delocaliza influența acesteia nu numai în spațiul Pacific dar și în interirorul statului național chinez. Extrem de utilii milardari chinezi dizidenți, corupții adorați ai administratiei Trump, care au finanțat marile mișcări publicitare ale lui trumpiștilor Bannon și Sideny Powel, vor inventa, fiecare conform misiunii primite, dosare cu dovezi despre lagăre de concentrare unde milioane de musulmani ar fi închiși, sau o vor descoperi pe niciodată fotografiata cercetătoare din Wuhan, care de un an de zile spune lumii că virusul covid 19 este creat în celebrul laborator construit de francezi și eliberat de către o forță neagră globalistă, menit să distrugă independența și suveranitatea popoarelor lumii.
Cele două strategii au avut și au ca obiect demonizarea conducerii chineze și imensei majorități non musulmane chineze, precum și ralierea lumii arabe împotriva Chinei, cu principal actor Arabia Saudită, care este și cel mai mare exportator de resurse energetice către China.
Focarul principal al propagandei anticomuniste a fost ales Hong Kong, unde ironia amară a minciunii face ca marile mișcări pentru democrație să aibă la origine și permanent motor de acțiune dorința unui criminal (individul și-a ucis soția) de a nu fi extrădat spre țara asiatică unde a avut loc crima.
La baza întregii așa zisei lupte anticomuniste și democratice din Hong Kong, pe lângă sumele exorbitante pe care le-au dat miliardarii corupți chinezi pentru a își cumpăra azilul în SUA, se află lupta unei oligarhii corupte cu interese mafiote întinse și asupra regiunii Macao pentru a nu răspunde în fața legii chineze. Căci eliminarea privilegiului ca cetățenii din Hong Kong (un privilegiu acordat de britanici chinezilor nativi pentru a susține colonia în fața ofensivei Chinei comuniste) să nu poată fi extrădați spre terțe țări sau în interiorul Chinei, lovește în interesele oligarhiei din fost colonie britanică, acum fiind posibilă trimiterea lor sub acuzații de corupție în interiorul Chinei continentale. Un coșmar pentru cei care au condus marile fraude economice care au anturat transformarea masivă economică a Chinei post Mao și care, în baza acestei privilegiu unic în lume, au gasit adăpost în orașul colonie.
Este pentru prima dată după moartea lui Mao, cand China se vede pusă în fața unui complex și asimetric atac, perfect organizat cu efecte adânci la adresa stabilității sale naționale și statale. Desigur, este pentru prima dată cand SUA, în anii post invazia din Irak, vor utiliza un întreg arsenal ideologic și mediatic care să producă daune ireparabile și pe termen lung unei puteri adversiale străine.
Pe cealaltă parte, culoarul China-Pakistan a devenit crucial in vizunea lui Trump. Distrugerea lui favoriza imediat India, și ea extrem de mercantilă în relațiile cu SUA. Căci acest proiect economic desenat de Pakistan, dar finanțat aproape în întregime de către China, deranjează New Dehli. Cu un asemenea instrument economic puternic și extrem de sensibil la orice deviere confruntațională, SUA au fost nevoite să încerce imposibilul prin forjarea, pe repede înainte, a unei alianțe cu India. Greșeală strategică a fost testul reprezentant de incidentul masiv de pe crestele din Himalaya, unde grănicerii chinezi și cei indieni s-au luptat cu bețe și pietre. Deși nimeni nu și-a explicat exact de unde a pornit aceasta râvnă indiană de a arunca cu pietre în soldații chinezi, toată lumea a înțeles că încurajarea fricțiunilor frontaliere, mai ales pe o linie explozivă cum este cea indo-chineză, aducea bucurie doar la Washington.
Asigurările lui Donald Trump despre veșnica prietenie de tip sovietic dintre popoarele unite democratic indian și american nu putea acoperi însă conflictul pe care SUA, folosind New Dehli dorea să îl declanșeze. În timp de în interiorul SUA, pentru electoratul său naționalist, exclusiv rasial și extremist religios, Donald Trump declama că retrage toți soldații americani aflați pe teatrele de război internaționale, în îndepărtatul spațiu Indo-Pacific, aceeași administrație încuraja temeinic și fără regrete declanșarea unui conflict militar deschis dintre doua puteri nucleare, promițând să trimită soldați pentru apărarea democrației surori indiene. Cum lumea nu este oarbă, exact acest tip de comportament dual, visceral și perfect non civilizational a produs cele mai grave daune la adresa încrederii în opțiunile americane și a tehnicilor folosite pentru indeplinirea proiectului trumpian America First.
Continuând politica sa mercantilistă, de a scoate profit din orice valoarea americană exportată, administrația Trump a cerut aliaților americani precum Japonia și Coreea de Sud să plătească tot mai mult pentru prezența trupelor americane pe propriile lor teritorii.
Interese de clan, tipic rețelelor clientelare dezvoltate de către aceste prezențe militare și-au gasit un avocat eficient la Casa Albă. Cele două țări plătesc deja o sumă considerabilă pentru apărarea lor, cu toate acestea cerințele administrației Trump au fost atipice în ceea ce privește sumelor solicitate. Japonia plătește aproximativ 1,8 miliarde de dolari pentru prezența militarilor SUA, însă administrația Trump a cerut până la 8 miliarde de dolari. Pentru Coreea de Sud, costurile se ridică la 900 de milioane de dolari pe an, însă administrația Trump a cerut până la 5 miliarde de dolari în timpul unor tensionate negocieri. Calculul financiar bizar combinat cu faptul că Trump s-a referit adesea la cei doi aliați americani drept free-riders, adica pe românește pomanagii, arată clar că alianțele Americii din Indo-Pacific sunt într-o poziție dificilă.
Angajamentele diplomatice ale lui Trump cu Kim Jong-un s-au schimbat puțin și au oferit Coreei de Nord timp pentru a-și dezvolta capacitățile nucleare. Sub supravegherea lui Trump, Coreea de Nord și-a rafinat programul de rachete nucleare până la punctul în care poate atinge Statele Unite continentale. Coreea de Sud a încercat să profite la maximum de situația diplomatică tensionată din peninsulă, cu toate acestea, rezultatele au fost mediocre. Încrederea într-un acord Trump-Kim a scăzut în timp. China nu a pierdut nimic, ba mai mult, prin tăcerea diplomatică a căstigat simpatie. Exact opusul a ceea ce Trump dorea.
Unicul efect al strategiei anti chineze a lui Trump a fost acela de exacerbare a tensiunilor din teatrul Indo-Pacific. Având în vedere că războiul comercial dintre SUA și China a reușit doar să-i rănească pe amândoi și că, datorită politicii lui Trump, China a văzut o deschidere pentru a-și consolida poziția asupra Hong Kong prin erodarea puținei autonomii pe care o mai avea orașul, a venit o schimbare radicală a retoricii Casa Alba. Prin încercarea de a imita retorica războiului rece, Casa Albă a lui Trump și-a încadrat conflictul cu China ca fiind o bătălie între o țară capitalistă, liberă și una comunistă, dicatorială. Astfel, sicofanții numiți ambasadori de clanul de interese trumpiene, au început în țările unde au fost trimiși, adevărate campanii media despre capitalismul american bun versus comunismul rău, declanșând, fără voie, un dialog halucinant, cel puțin în țările foste comuniste.
Cum nimeni din cei care au trăit comunismul acum decenii nu mai crede în minciunile propagandistice ale războiului rece, capitalismul promovat agresiv în ultimii 30 de ani fiind departe de a crea bunăstarea mult clamată de către ambasadorii trumpiști, SUA s-u trezit într-o derivă lingvistică absolută. Companii capitaliste chineze, construite efectiv ți doar pe principiile sacre ale economiei de piață, cum ar fi Huawei, Tiktok, Wechat etc, au fost atacate ca fiind produse ale comunismului chinez și instrumente ale unei paranoide teorii despre cum China dorește să distrugă perfecțiunea democratică americană și a lumii. Ceea ce este nu numai absurd, dar în mijlocul unei grave dependențe de investiții străine a multor țări excomuniste, atacurile americane, perpetuate de ambasadori fără minima înțelegere a prostiilor debitate, la prezența capitalului chinez vor produce și o adevărată problemă de dezvoltare a repectivelor economii unde acesta a fost investit.
La nici una din fostele administrații americane de la Nixon încoace, stilul de guvernare diferit al Chinei nu a provocat isteriile sinofobe ale lui Trump și prea zeloților membrii ai mediului său înconjurător, cum nu a provocat nici paranoidele declarații ale unor lumpeni politicieni locali de prin Estul Europei, care, cu un pro americanism de proastă calitate, descopereau la 30 de ani de la colapsul comunismului mondial, că mai există în lume țări comuniste (și nu puține la număr), dintre care chiar este superputere economică.
Toate administrațiile americane precedente, deși erau conștiente de ambițiile Chinei și de virajul său profund capitalist, s-au abținut de la alimentarea retoricii războiului rece și de la a aplica strategii ineficiente de demonizare rasială sau civilizațională. Numai Trump și lacheii săi au făcut-o, lăsând în urmă un vid diplomatic și de respect pe care noua administrație Biden trebuie să îl umple. Dezavantajul noii administrații îl reprezinta exact neîncrederea pe care politica trumpista a lasat-o în urmă, deficit care va fi extrem de greu de redus în viitorul apropiat.
Pe un alt plan, mult mai complex de organizat, decât simplitatea barbarică a propagandei sinofobe trumpiste, tot pentru a bloca expansiunea Chinei, SUA au decis să sprijine dialogul de securitate cvadrilaterală, cunoscut și sub numele de „the Quad”, o platformă strategică care unește SUA, Japonia, Australia și India. Japonia a susținut în general Quad, în timp ce Australia s-a angajat cu surle și trâmbițe, în mod public, fiind active în procesul de diseminare a sinofobiei trumpiene. Datorită tensiunilor cu China la granița sa, India s-a îndepărtat, de asemenea, de strategia sa de decenii de a găsi un punct de mijloc strategic și a devenit mai interesată să lucreze în cadrul Quad. În timp ce Quad-ul a devenit mai coerent, unii aliați americani, cum ar fi Coreea de Sud, nu îl văd ca pe ceva care își poate spori propriile ambiții geopolitice sau asigura o proeminență în lupta pentru relațiile cu SUA. Quad este imaginat de către Donald Trump ca fundal de scenă, ca spital de campanie sau loc de relaxare a soldaților americani pe plajele australiene sau prin cinematografele japoneze. Pentru administrația Trump această structura nu are decît rol de a provoca, fără capacitatea unei acțiuni reale.
După anunțul de ieri privind nominalizarea principalilor actori ai aparatului de securitate națională și ai Departamentului de Stat, analiștii sunt de acord în a prezice că noua administrație Biden va marca revenirea la o politică externă mult mai nuanțată și desigur multilaterală, măcar și prin accesul aliaților europeni și asiatici la mecanismele de decizie globală. Președintele ales Biden și-a prezentat viziunea sa de politică externă încă înainte de începerea alegerilor din 2020. Viziunea sa este alcătuită din doi piloni majori: în primul rând, America trebuie să se reconecteze cu aliații săi și, în al doilea rând, trebuie să-și reia locul în capul mesei.
O analiză a discuțiilor telefonice pe care președintele ales Biden le-a avut cu diverși conducători din Asia și/sau zona Pacifică, cum ar fi primii miniștri ai Japoniei și Australiei, precum și cu președintele Coreei de Sud, subliniază că SUA sunt interesate să sporească cooperarea regional, fără sinofobia trumpistă, deci să se abțină de la a-și critica aliații, cel puțin în fața unei opinii publice slab informate despre realitățile din teren. SUA lui Biden și-au reafirmat promisiunea de a apăra Japonia fără a menționa noi impuneri economice pentru respectarea articolului 5 din tratatul comun de apărare.
Biden pare să vadă Coreea de Sud ca fiind parte a unor dezastruoase politici regionale trumpiste cu privire la reducerea tensiunile din peninsula și procesul de denuclearizare a Phenianului. Este posibil ca numirea unui nou țar pentru combaterea schimbările climatice în persoana lui John Kerry, asezonatul diplomat al erei Obama, să ofere Coreei de Sud exact deschiderea diferită pe care o caută pentru a ieși din cercul închis al categoriei sale „tradiționale” de politică împotriva Coreei de Nord. Reprezentând o putere maritimă și de transport regională (cu perspective de a devenii practic a treia din lume) datorită ruperii peninsulei în doua după semnarea armistițiului, ocupanții Casei Albastre, palatul prezidențial din Seul, au încercat de aproape 20 de ani să emită pretenții economice care să răspundă nivelului de dezvoltare a țării pe care o conduc. La aceste încercări sud coreene de definire a statului de putere globală, SUA au raspuns rece în trecut. Sub Trump, SUA au reacționat furios, văzând în Seul doar un simplu aliat dependent de prezența armatelor americane, obligând sud coreeni la cumpărarea de tehnologie militară americană. Această obsesie a profitului imediat a produs o atitudine anti americană de o virulență rar văzută în istoria regiunii, fără a acoperi realitatea deficitului de securitate provocat de dezvoltarea nucleară a Nordului. O falsă imagine care a provocat ruptura decisivă dintre Seul și Washingtonul trumpian, efectul fiind prăbușirea imediată și fără aple a spectacolului de sunet și lumină reprezentant de așa zisele negocieri cu tânărul dictator de la Phenian.
Pentru președintele Biden, ca și pentru strategii noii administrații de la Washington, un calcul diplomatic inteligent va oferi Seul statut de putere regională, cu un cuvânt puternic de spus și în alte afaceri mondiale. Un câștig și pentru China care va putea și mai ușor decide cand va impune denuclearizarea totală a peninsulei și desigur împărțirea profitului acestei deschideri fundamentale care să închidă unul dintre conflictele cele mai vechi din istoria modernă.
Un alt mod în care SUA ar putea relua din punct de vedere economic relația cu aliații săi ar fi prin reîntregirea Parteneriatului Trans-Pacific. Biden a sugerat dorința de a se alătura TPP, cu toate acestea, atitudinea mai protecționistă a partidului democratic ar face dificilă reîntregirea acordului. Un alt domeniu în care Biden s-ar putea îmbunătăți este Organizația Mondială a Comerțului, o altă structură care a fost adesea criticată de Trump. OMC va alege în curând un nou șef, iar SUA l-au sprijinit pe fostul ministru sud-coreean al comerțului, Yoo Myung-hee, măsură pe care Japonia nu a sprijinit-o. Concurența pentru următorul șef al OMC devine din ce în ce mai tensionată, întrucât Uniunea Europeană îl susține pe candidatul rival al lui Yoo , Ngozi Okonjo-Iweala din Nigeria .
Noua administrație Biden va avea o bătălie ascendentă în convingerea aliaților asiatici, că SUA pot conduce din nou. Conservatorii japonezi rămân sceptici față de o administrație Biden din cauza temerilor că acesta ar fi mai deschis față de China. Președintele ales Biden a încercat să contracareze acest lucru reafirmând că Tratatul de securitate SUA-Japonia se aplică și pentru disputele Insule Senkaku, teritoriu aflat în dispute între Japonia și China. Făcând acest lucru, Biden semnalează întoarcerea la declaratia original americană de referință care confirmă că SUA consider insulele Senkaku ca parte integrantă a Japoniei.
În ceea ce privește Australia, viitoarele urcușuri și coborâșuri ale relației reflectă cele ale aliaților din Asia de Est: prim-ministrul Scott Morrison a fost foarte receptiv la linia dură trumpistă, fiind promotr a tuturor teoriilor paranoid ale adminsitrașiei Trump față de China. Pe viitor interesul lui Biden pentru provocările puse de schimbările climatice va pune Canberra într-un loc dificil și foarte greu de rezolvat, căci populația australiană este extrem de neîncrezătoare în pierderiea privilegiilor economice castigate deja de către industrializarea reușită a continentului.
Din punct de vedere militar, în afară de declarațiile bombastice ale lui Pompeo cu privire la capacitatea Quad de a devenii un fel de NATO al Pacificului, nimic din ceea a făcut adminstrația Trump, cu atât mai puțin din ceea cee va face administrația Biden nu va oferi substanță militară reală acestei alianțe. Quad este încă o structură neterminată și, deși mulți trumpiști de epocă noua o vedeau ca o structură militară expansionistă la adresa Chinei, realitatea sugerează ca ea va devenii mai mult o sub cultură, cel mult că ar putea deveni o platformă pentru cooperarea economică subordonată BRI și noului spațiu economic comun tocmai anunțat de către China.
Căci, așa cum se observă, pe fundalul tăcerii lui Trump și refuzului de a își recunoaște înfrângerea în alegeri, cumulat cu incapacitatea legala a președintelui ales Biden de a organiza (conform legilor SUA) un dialog de tranziție, China a ales să anunțe creionarea unui spațiu economic imens, dublu ca valoare economică a Europei Unite si superior cel al SUA. Iată un efect direct al greșelilor majore trumpiene, care exploate abil de puterile adversiale au provocat daune fundamentale intereselor economice directe americane în lume. Naționalismul militar și propaganda excepționalismului american nu mai țin loc, de mult timp, lipsei de viziune sau de realism în politica mondială.
Având in vedere toate aceste elemente, analiștii prevăd că politica americană a administratiei Biden cu privire la schimbările climatice devine un numitor comun pentru toate cele patru țări + China, iar acest lucru poate contribui la stabilirea unui nou domeniu de cooperare multilaterală, cu implicații pozitive pentru China, care aproape unilateral, numai acum câteva luni a și oferit vehicolul de dialog, asumându-și ținte climatice și de reducere a poluării pe teritoriul său pe care numai acum câțiva ani le respingea ferm.
Pe acest fundal al unei noi viziuni climatice globale pe care SUA să o co-ordoneze ca leader, alături de o China care dorește să dovedească maturitatea necesară devenirii sale de supraputere economică a lumii, India va devenii complexată. Politica trumpistă primește astfel lovitura de grație, avand în vedere faptul că sutele de milioane de indieni care așteaptă ridicarea din sărăcia absolută (avand exemplul concret al Chinei, care în numai 50 de ani de la declanșarea reformelor celebrului Deng a ridicat peste 500 de millioane de oameni din sărăcie) prin dezvoltarea unei industrii poluante și energofage, nu vor fi pregătiți pentru nivelul tehnologic complicat impus de schimbările climaterice și care cere o educație de masă mult mai ridicată.
China are nu numai resursa educațională dar și capacitatea socială și voința politică de a muta economia sa spre o noua era tehnologică și deci, să arate lumii că noul venit nu este și vechiul opresor. Iată o schimbare de maximă intensitate, pe care China și-a asumat-o în fața lumii și la care președintele ales Biden a ales să răspundă fulgerător, prin nominalizările cheie anunțate deja.
În concluzie, există în mod clar o dorință din partea lui Joe Biden de a aduce aliații Americii la masă și de a încerca să găsească soluții, de preferință cu liderul SUA. Cu toate acestea, va reveni echipei de politică externă a lui Biden să navigheze în tensiunile dintre aliații Americii și China sau Iran, dar și între aliații Americii înșiși. Biden va încerca să creeze impresia unei reveniri la normal, dar normalitatea pre 2016 nu mai este fezabilă. Aliații americani și-au pierdut încrederea considerabilă în SUA în timpul anilor Trump și repararea acestor legături va necesita timp. America trebuie să încerce să îmbunătățească relațiile oriunde poate și, cel mai important, să conducă prin exemplu, de preferință încercând să-și rezolve propriile probleme interne, pentru a restabili credibilitatea și încrederea cu aliații săi.
Notă: Textul și opinia aparțin autorului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
SUA va impune noi restricții asupra exporturilor către 140 de companii chineze, inclusiv companii producătoare de echipamente folosite la realizarea cipurilor avansate. Măsura vizează limitarea avântului Chinei în domeniul inteligenței artificiale cu aplicabilitate militară.
Uniunea Europeană a livrat Ucrainei 1 milion de obuze de artilerie, îndeplinind angajamentul pe care a promis inițial că îl va finaliza până în primăvara lui 2024, după cum a declarat noul Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate și Vicepreşedinte al Comisiei Europene, Kaja Kallas, în cadrul vizitei efectuate pe 1 decembrie la Kiev.
O unitate a U.S. Marine Corps din Hawaii, specializată pentru un eventual război maritim în teatrul de operaţii din Oceanul Pacific, a primit oficial un nou sistem de rachete anti-navă pentru a ataca ținte ostile aflate pe mare. În cadrul unei ceremonii care a avut loc marți la Baza U.S. Marine Corps din Hawaii, 3rd Marine Littoral Regiment a primit oficial sistemul Navy-Marine Expeditionary Ship Interdiction System, un lansator de rachete anti-navă mobil, cu baza la sol, devenind astfel prima unitate a Corpului Pușcașilor Marini din Statele Unite care utilizează această armă.
Statele Unite vor cheltui fiecare dolar alocat de Congres pentru a ajuta Ucraina înainte de încheierea mandatului președinției lui Joe Biden. Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a declarat duminică într-un interviu acordat ABC News.
Prin semnarea unui memorandum de înțelegere luna aceasta, Statele Unite, Canada și Finlanda avansează în ceea ce analiștii militari consideră a fi un răspuns tardiv, dar foarte necesar la amenințarea tot mai mare a Rusiei și a Chinei în Oceanul Arctic. În cadrul ,,Icebreaker Collaboration Effort'', sau ICE Pact, cele trei țări au convenit să facă schimb de informaţii și cercetarea pentru a construi spărgătoare de gheață care pot asigura suveranitatea fiecărei țări într-un ocean care devine din ce în ce mai navigabil din cauza schimbărilor climatice.
Armata rusă ia în considerare crearea unei structuri militare separate de operatori de sisteme fără pilot. În acest fel, Ministerul rus al Apărării „încearcă să ajungă din urmă forțele ucrainene pentru sisteme fără pilot, create în februarie 2024”, potrivit unui nou raport al Institutului pentru studiul războiului (ISW).
Secretarul de stat american Antony Blinken a răspuns apelului ministrului ucrainean de externe Andri Sibiga, care a îndemnat statele membre NATO să accepte Ucraina în Alianță. Oficialii au discutat acest lucru în cadrul unei conversații telefonice, a precizat Departamentul de Stat al SUA.
Prezența militară a Franței în Africa continuă să scadă, forțele franceze primind o nouă lovitură atât în Senegal, cât și în Ciad, după ce președintele senegalez Bassirou Diomaye Faye a anunțat că Parisul va fi obligat să-și închidă bazele militare din Senegal întrucât prezența acestora intră în conflict cu suveranitatea țării sale.
Cooperarea din ce în ce mai accentuată între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord este un motiv de îngrijorare pentru țările NATO. Alianța încearcă să evite o confruntare directă, dar analiștii fac unele presupuneri cu privire la modul în care adversarii celei mai puternice alianțe militare, inclusiv Rusia, ar putea atrage NATO într-un conflict direct.
Neutralitatea militară sună bine pentru Elveția și Austria aflate în mijlocul Europei și înconjurate de națiuni prietenoase.
Ucraina și-a consolidat capacitățile de apărare aeriană prin adăugarea a trei lansatoare de rachete Patriot, un atu esențial în contracararea valului tot mai intens de atacuri rusești cu rachete și drone. Oficiali de la Kiev și din Țările de Jos au anunțat livrarea acestora, subliniind sprijinul internațional continuu pentru eforturile defensive ale Ucrainei.
Decizia Washingtonului de a permite Kievului să folosească arme fabricate în SUA pentru a lovi adânc în Rusia nu a crescut riscul unui atac nuclear, a raportat Reuters pe 27 noiembrie, citând cinci surse anonime familiarizate cu datele serviciilor de informații. Vestea vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a actualizat doctrina nucleară la 19 noiembrie, iar oficialii guvernamentali ruși continuă să critice recenta decizie a Casei Albe, numind-o un impuls pentru „escaladare”.
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis. Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
Europa nu se află în prezent într-o situație de „pre-război”, ci într-un „război real” împotriva Rusiei, a declarat fostul șef al MI6 Richard Dearlove pentru Sky News pe 27 noiembrie. „Cred că trebuie să recunoaștem faptul că rușii cred că sunt în stare de război cu noi”, a declarat Dearlove.
Țările U.E care se învecinează cu Rusia își consolidează frontierele anticipând o eventuală ofensivă a Moscovei. În același timp, țările occidentale suferă deja de pe urma războiului hibrid al Rusiei împotriva lor, iar o serie de experți și politicieni susțin că europenii „evită să reacționeze” la acesta, numind atacurile hibride manifestări directe ale terorismului.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, l-a nominalizat pe fostul consilier pe probleme de securitate națională al vicepreședintelui Mike Pence, generalul în retragere Keith Kellogg, în calitate de trimis special în Ucraina pentru negocieri în vederea încheierii războiului declanşat de Rusia, a anunțat Trump pe 27 noiembrie. „Împreună, vom asigura pacea prin forță și vom face America și lumea din nou sigure”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
Pe fondul tensiunilor în creștere la frontierele sale estice și pe frontul din Ucraina, Polonia își consolidează semnificativ capacitățile militare. În centrul acestei transformări se află achiziționarea tancurilor sud-coreene K2 Black Panther, o alegere strategică menită să modernizeze forțele terestre ale Poloniei și să-i consolideze rolul în cadrul NATO. Acest program reflectă ambiția Poloniei de a deveni un actor-cheie în apărarea regională, consolidându-și în același timp industria națională de apărare.
Turcia este acum pregătită să desfășoare sistemele sale de apărare aeriană S-400 în modul de luptă în doar 12 ore, conform unor informații publicate recent. Acest fapt survine după o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Turcia, Washingtonul nemaifiind împotriva pregătirii operaționale a celor patru baterii S-400 pe care Turcia le-a achiziționat de la Rusia cu ani în urmă. Între timp, conform unor informaţii încă neconfirmate oficial, Ministerul turc al Apărării a trimis deja Washingtonului o cerere de achiziție pentru șase avioane F-35A care au fost produse anterior în SUA pentru Turcia.
Prima instanță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins un dosar introdus de operatorul gazoductului Nord Stream 2, care urmărea să conteste reglementările UE privind separarea transportului de gaze de celelalte activități comerciale. “Nord Stream 2 AG ar fi putut prevedea la construirea conductei în 2021 că nu va îndeplini criteriile UE”, a hotărât instanța din Luxemburg miercuri, 27 noiembrie. Gazoductul a fost construit deși era de înțeles că nu respectă normele UE.
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Pe 21 noiembrie, Vladimir Putin a anunțat că Rusia a lansat un nou tip de rachetă într-un atac asupra Ucrainei, o demonstrație de putere militară menită să descurajeze aliații Kievului de la orice sprijin suplimentar împotriva invaziei sale la scară largă. „În prezent, nu există nicio modalitate de a contracara această armă. Rachetele atacă țintele cu o viteză de 10 Mach, adică 2,5-3 km pe secundă”, a spus atunci Putin. „Suntem pregătiți pentru orice evoluție. Dacă cineva încă se mai îndoiește de acest lucru, nu ar trebui. Va exista întotdeauna un răspuns”.
Presa rusă a informat că, pe 26.12.2024, Forțele Aeriene ale Ucrainei au executat lansări de rachete cu bazare aeriană în direcția teritoriului rus. Potrivit serviciilor rusești de monitorizare a situației aeriene, misiunea ar fi fost efectuată de cel puțin 12 avioane de luptă ucrainene.
În al treilea an de invazie la scară largă a Rusiei în Ucraina, multe persoane din țările occidentale și din instituțiile internaționale manifestă indiferență față de crimele de război rusești, inclusiv față de execuția prizonierilor ucraineni de către ruși. Această opinie a fost exprimată într-un interviu pentru Radio Liberty de generalul în retragere Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa. Acesta s-a arătat nemulțumit de faptul că abordarea crimelor de război ale Rusiei împotriva Ucrainei nu primește suficientă atenție, în special în mass-media.
Industria de apărare din Polonia face senzație cu un nou proiect îndrăzneț. În timp ce țările NATO se întrec în a-și moderniza arsenalele în fața agresiunii rusești, Varșovia face un pas semnificativ înainte: dezvoltarea primei sale rachete balistice.
O aeronavă de luptă fără pilot necunoscută, însoțită de un avion de luptă J-20, a fost observată zburând deasupra orașului chinez Chengdu. Imaginile cu aeronava au fost publicate de martori oculari. Prototipul neidentificat a efectuat probabil primul său zbor cu trenul de aterizare deschis, ceea ce este tipic pentru primele etape de testare. Zborul a fost efectuat de pe aerodromul fabricii cu același nume a companiei de stat Chengdu Aircraft Industry Group, care este dezvoltatorul și producătorul întregii linii de avioane chineze de luptă și drone de recunoaștere și de atac.
Forțele Aeriene Ucrainene au executat cu succes un atac de precizie asupra unei facilități militar-industriale din Kamensk-Shakhtinski, regiunea Rostov. Această facilitate a jucat un rol esențial în producția de combustibil solid destinat rachetelor balistice rusești. Aceste rachete au fost utilizate în mod constant de către Kremlin pentru a viza infrastructura civilă ucraineană, inclusiv spitale, clădiri rezidențiale și facilități din sectorul energetic.
Prăbușirea unui avion azer Embraer ERJ-190 lângă Aktau, Kazahstan, în ziua de Crăciun, a stârnit numeroase speculații, unii susținând că ar putea fi implicată armata. Aeronava, operată de Azerbaidjan Airlines și înregistrată cu numărul 4K-AZ65, era pe ruta Baku-Grozny și transporta 62 de pasageri și cinci membri ai echipajului.
Compania sud-coreeană LIG Nex1 a fost eliminată din licitația României privind achiziția de sisteme SHORAD/VSHORAD, sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. Cum s-a ajuns aici și cine mai e în competiție?
În cursul nopții de 21 spre 22 decembrie, când forțele americane tocmai efectuaseră lovituri aeriene împotriva unui depozit de rachete și a unui centru de comandă și control utilizate de rebelii houthi în regiunea Sanaa, Yemen, în cadrul operațiunii „Prosperity Guardian”, un avion F/A-18F din Escadrila de Vânătoare 11 „The Red Rippers” a fost doborât de o rachetă sol-aer SM-2 lansată de crucișătorul de clasă Ticonderoga USS Gettysburg, însărcinat cu coordonarea apărării aeriene a grupului naval de lupta USS Harry S. Truman (Carrier Strike Group Truman).
Primele avioane de vânătoare F-35A ale Forțelor Aeriene Poloneze au sosit la Baza Ebbing din Fort Smith, Arkansas, a Gărzii Naționale Aeriene a SUA, a anunțat Władysław Kosiniak-Kamysz, ministrul polonez al Apărării, pe pagina sa de pe rețeaua X.
Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a acuzat miercuri NATO că încearcă să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru aprovizionarea armatei ucrainene şi că încearcă să îşi aducă infrastructura militară mai aproape de Rusia, relatează Agepres și Reuters.
Noua rachetă rusă balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik (Oreshnik), folosită în premieră pentru a lovi orașul ucrainean Dnipro la 21 noiembrie, e azi subiect de dezbatere în presa de propagandă rusă. Deși Oreșnik nu e chiar o rachetă nouă, ci are la bază modele sovietice upgradate, ea este o reală provocare pentru sistemele occidentale iar acest lucru a dat „aripi” propagandei ruse în ceea ce privește capacitatea NATO de a angaja racheta.
Potrivit unui comunicat de presă publicat de Saab la 23 decembrie 2024, compania a anunțat un contract cu Swedish Defence Materiel Administration (FMV) pentru modernizarea sistemului de rachete antinavă de coastă al țării. Contractul, evaluat la 70 de milioane de euro, urmărește să sporească capacitatea Suediei de a răspunde provocărilor de securitate în continuă evoluție din regiunea baltică, livrările urmând să înceapă în 2026.
O rachetă rusească a survolat în această dimineață spațiul aerian al Republicii Moldova. Informația a fost confirmată de Poliția de Frontieră din Moldova, dar și de Maia Sandu, președinta Republicii.
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României, potrivit datelor oferite de partea ucraineană. Pe de altă parte MApN spune că sistemele de monitorizare ale României și ale aliaților din NATO nu au confirmat incidentul.
Serviciile de informații ale Departamentului american al Apărării au făcut lumină cu privire la dezvoltarea ambițioasă de către China a bombardierului strategic stealth H-20, o platformă pregătită să redefinească puterea Forțelor Aeriene ale Armatei de Eliberare a Poporului (PLAAF) și capacitățile sale de atac cu rază lungă de acțiune.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, pe 25.12.2024, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a semnalat faptul că fiecare atac masiv rusesc necesită timp de pregătire. În opinia sa, nu este niciodată o decizie spontană, ci reprezintă o alegere deliberată, nu numai în ceea ce privește țintele, ci și calendarul și data execuției.
Cu ocazia Nașterii Domnului, echipa DefenseRomania dorește să transmită un călduros Crăciun fericit în liniște și pace alături de cei dragi tuturor cititorilor noștri și nu numai.
Un avion de atac rusesc de tip Su-25 s-a ciocnit, la propriu, în zbor, cu o dronă de recunoaştere în timp ce efectua misiuni deasupra regiunii Donețk, Ucraina, unde ocupantul forțează avansul pe Frontul de Est.
În cursul nopții și al dimineții de 25.12.2024, trupele ruse au executat un atac combinat cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Au fost vizate, în principal, instalații de depozitare a echipamentelor militare și combustibilului, dar și obiective ale complexului energetic ucrainean.
La 23 decembrie 2024, mai multe contracte majore au fost semnate la Stalowa Wola, consolidând și mai mult forțele armate poloneze. Aceste acorduri, în valoare totală de peste 3,74 miliarde EUR, includ livrarea a aproape o sută de obuziere autopropulsate Krab în două versiuni și vehicule de sprijin pentru modulele echipate cu obuziere K9A1 Thunder.
Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit probabil facilitatea de mentenanță a unui aerodrom militar rus, unde avioanele de luptă erau supuse unor reparații. În noaptea de 23 spre 24 decembrie, un grup de drone ucrainene a atacat un aerodrom militar rus din regiunea Rostov, situat la 5 km nord-vest de orașul Millerovo. Militarii ruşi dintr-o garnizoană din apropierea bazei Millerovo au publicat pe reţele de socializare imagini cu momentul în care se încearcă respingerea atacului ucrainean cu drone.
Surse arabe specializate în domeniul contractelor militare au relatat că India a oferit Marocului oportunitatea de a produce pe plan local tancul de luptă principal Arjun Mk II, blindat considerat unul dintre cele mai moderne tancuri indiene.
Centrul pentru situații de criză din cadrul Ministerului de Externe rus a confirmat, pe 24.12.2024, că nava de marfă uscată Ursa Major s-a scufundat în apele internaționale ale Mării Mediterane, după o explozie în sala motoarelor.
Petrolierele rusești reprezintă o amenințare la scară largă în ceea ce privește finanțarea războiului și în ceea ce privește daunele aduse mediului înconjurător, Vladimir Putin nu face nimic cu privire la urmările dezastrului rezultat în urma scufundării petrolierelor - cantităţi enorme de păcură ajunse în Marea Neagră, el este interesat doar de Oreshnik și alte nebunii, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Armata britanică a anunțat recent testarea cu succes a unei arme inovatoare concepute pentru a neutraliza roiurile de drone cu ajutorul undelor radio. Cunoscut sub numele de Radio Frequency Directed Energy Weapon (RFDEW), acest sistem oferă o soluție eficientă și economică la amenințările aeriene moderne. Acest progres tehnologic reprezintă pas înainte în domeniul apărării antirachetă și antiaeriene, consolidând de securitate și optimizând în același timp costurile operaționale.
Cotidianul britanic The Economist a relatat, la 23 decembrie 2024, că Ucraina avansează în programul său de dezvoltare a rachetelor prin crearea unei versiuni mai mari și mai puternice a rachetei sale de croazieră Trembita, concepută pentru a atinge potențial Moscova. Această nouă evoluție subliniază concentrarea Ucrainei asupra consolidării capacităților sale militare cu soluții rentabile, de producție proprie, în contextul continuării conflictului cu Rusia.
Armata SUA a anunțat că intenționează să atribuie un contract unic companiei BAE Systems pentru a produce un prototip de obuzier autopropulsat de 155 mm care să fie utilizat ca un sistem nou de apărare antiaeriană și antirachetă. Scopul este ca tunul de artilerie MDAC să poată doborî drone și rachete de croazieră, precum și avioane și elicoptere, folosind muniție cu hiper- viteză dezvoltată inițial pentru programul anulat al U.S .Navy privind tunurile electromagnetice.
Studiind fragmentele rachetei balistice rusești cu rază medie de acțiune Oreshnik, folosită pentru a lovi orașul ucrainean Dnipro la 21 noiembrie, cercetătorii şi tehnicienii ucrainenii din domeniul apărării au descoperit că prezentarea acestei rachete de către Vladimir Putin ca fiind un fel de ,,proiect nouă'' nu este departe de adevăr.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
Angel Tîlvăr a primit, luni, aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Apărării, în comisiile reunite de specialitate, cu 24 de voturi "pentru" şi 19 "împotrivă". Dacă la Apărare avem continuitate, la Externe va fi la conducere ambasadorul Emil Hurezeanu, un diplomat de carieră și una din vocile Europei Libere înainte de 1989. Emil Hurezeanu a primit favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru funcţia de ministru de Externe, cu 32 de voturi "pentru" şi 22 de voturi "împotrivă".
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a informat, pe 23.12.2024, că Ministerul rus al Apărării a primit de la întreprinderile de profil noi loturi de avioane de vânătoare de generația a cincea de tip Su-57 și de bombardiere de front Su-34. (Video)
Ucraina a primit un nou pachet extins de arme din Germania, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Kiev, informează Agerpres și DPA. Printre altele pachetul include tancuri Leopard 1A5, sisteme antiaeriene Gepard sau obuziere PzH 2000.
