Războiul mondial pe care îl traversăm astăzi urmează unei ordini convenționale (cea bipolară) și altor două spontan instalate (cea monopolară și cea multipolară asimetrică). El tinde spre o altă ordine convenită, după ce experiențele recente au demonstrat că ordinea spontană, expresie a dreptului puterii, este instabilă, nedurabilă.
În căutarea acestei ordini negociate fiecare combatant încearcă a se plasa într-o situație cât mai convenabilă la „conferința păcii". Aceasta acordă caracter strategic confruntării. Pe de altă parte, o astfel de abordare îi imprimă caracter hobbsian. Este un război al tuturor împotriva tuturor, în care alianțele (la fel cu liniile de front) sunt fie inexistente fie fluide.
Tehnologia contemporană (media electronică și mai ales internetul) permite și chiar încurajează o asemenea abordare. Războiul „soft" este preferat celui „hard" și el poate duce la capitulări strategice fără a fi necesare victorii tactice. În felul acesta este un război „vesel" întrucât, în precepția pervertită prin bombardament psihologic a supraviețuitorilor, cei care mor – prin asasinat moral iar nu fizic – sunt dușmanii ereditari iar nu frații de sânge. În realitate vorbim de tragedia maximă a fratricidului. Cei care se bucură nu își dau seama că este vorba despre propria distrugere și că cetatea lor piere sau se predă fără ca inamicul să sufere nici o distrugere.
Iată câteva considerente teroretice care ne ajută la identificarea realei naturi a ceea ce pare a fi un simplu derapaj mediatic, respectiv publicarea în reputatul jurnal francez de orientare conservatoare Le Figaro, a unor opinii virulent anti Dragnea și implicit anti-PSD rostite, zice-se, de fostul Președinte Ion Iliescu, cu ocazia unui interviu acordat ziariștilor acestei publicații. „Intervievatul" a dezmințit imediat relatarea de presă precizând, pe pagina sa de blog, că nu a acordat niciodată interviul cu pricina și că nu a formulat opiniile puse pe seama sa nici celor care au pretins că îl citează nici altcuiva.
Evident în Franța se citește Le Figaro și nu blogul lui Iliescu, iar în România, cei pentru care presa franceză reprezintă un reper – pesediști, antipesediști și neutri deopotrivă – fie nu află fie nu cred eratele virtuale ale celui care le-a fost baci social-democraților români post comuniști până la adânci bătrâneți. Aceasta cu atât mai mult cu cât ceea ce scrie presa de pe malurile Senei coincide cu interviul de pe malurile Dâmboviței, de astă dată necontestat, în capcana căruia a căzut un alt fost șef al PSD și prim ministru al regimului Iliescu, Adrian Năstase, care și-a vărsat, într-un moment și un loc nepotrivit, năduful la adresa fostului său partid.
Prin urmare, manevra și-a atins ținta. Iar aceasta nu a fost electoratul opoziției la PSD, ci chiar electoratul, militanții și liderii PSD. În rândurile celor din urmă trebuiau să prindă demonizarea lui Liviu Dragnea și ridiculizarea Vioricăi Dăncilă, prin confirmarea oferită de liderii istorici ai PSD, abil strecurați în legendă de-a lungul ultimilor ani.
Pe de altă parte, ne putem întreba de unde până unde sunt francezii, în prezent bântuiți de jacqeuria „vestelor galbene", atât de interesați de PSD și Liviu Dragnea? Nu sunt!
Atunci de ce își bate capul cu ei Le Figaro? Răspunsul este simplu. Pentru că la mijloc nu este o politică de presă, ci una de stat; iar publicarea nu se analizează prin prisma exigențelor deontologice ale presei, ci ale celor specifice războiului hibrid. O știre falsă este o imoralitate mediatică, dar poate fi o necesitate războinică.
Și totuși, chiar își putea permite Le Figaro să inventeze interviul cu totul? Nici chiar așa! Doi ziariști francezi au venit în România și i-au făcut o vizită „de curtoazie și documentare" dlui Iliescu. Aceasta a fost intermediată de un apropiat al fostului Președinte de pe vremea revoluției din decembrie 1989 (alt „ilegalist" frustrat), înregimentat sau exploatat în orb, care a și participat, inclusiv asigurând traducerea, la întâlnirea respectivă cu o gazdă vârstnică, suferindă, obosită și retrasă de câțiva ani din viața publică. Pe acest traseu „păpușarii" francezi au obținut formulările ambigui ale „Patriarhului stângii românești", transformate apoi în interviu vitriolic.
Culmea este, însă, că operațiunea nu urmărea în primul rând fracturarea electoratului PSD, ci slăbirea relativă a poziției Președintelui Iohannis, perceput la Paris ca om al Germaniei, prin mărirea bazinului indecișilor în favoarea omului Franței, Dacian Cioloș. Așa se explică de ce presa macovistă de la București a trecut simultan la atacuri împotriva lui Klaus Iohannis, acuzat că „cedează" în fața guvernului „ciumei roșii" din „prejudecăți constituționale" și că trădează „cruciada împotriva corupției". S-a lansat, mai în glumă mai în serios, chiar și teoria că Dragnea și Iohannis ar lucra tainic mână în mână pentru ca ștafeta germană la președinția României să nu treacă în mâini franceze.
Această ofensivă l-a împins pe dl Iohannis să își mai bată două cuie în anvelopa automobilului său electoral, blocând, fără nici un temei constituțional, remanierea Guvernului, și împingând PNL la depunerea unei moțiuni de cenzură fără nici o șansă în fața coaliției tacite constituită ad hoc de „partida franceză" cu „partida americană" (PSD). Două demersuri greșite care nu reflectă forța Președintelui Republicii, ci nesiguranța cu privire la sprijinul său extern după căderea Angelei Merkel de la conducerea CDU.
Este de subliniat că bătălia pentru România a fost mereu prezentă în cadrul binomului franco-german.
În 1990 Președintele Mitterand a venit la București, pe când Germania, în curs de unificare cu sprijin sovietic (rusesc) ținea România în carantină, pentru a afirma practic prioritatea – ca să nu zicem, protectoratul – franceză asupra calibrării externe a politicii românești. Revenirea la Germania mare se dorea contrabalansată de Paris prin revenirea Franței la gurile Dunării.
În timpul Președintelui Jacques Chirac, inclusiv cu concursul lui Emil Constantinescu și al guvernării CDR/USD/UDMR, Franța a fost ușor-ușor împinsă la o parte, ceea ce îl făcea pe cancelarul Kohl să presupună ironic, la un dejun restrâns cu Președintele Emil Constantinescu, dna Zoe Petre și autorul acestor rânduri, că „probabil acum Jacques, știindu-ne împreună, zice că noi aici complotăm împotriva Franței". Și era abia anul 1997, când motorul franco-german al UE duduia.
Ulterior, pierzând cursa cu Germania pentru supremația economică în Europa, Președintele Sarkozy, a încercat să parieze pe arsenalul nuclear al țării sale și să acrediteze Franța ca lider militar al UE. Așa se explică implicarea sa marțială în aventura „primăverii arabe". Ideea a fost reluată acum de Președintele Emmanuel Macron, de astă dată, însă, cu un limbaj și o gestică net antiamericane; pe lângă retorica antirusă și cea antichineză.
Dacă Franța își poate permite să avanseze proiectul unei armate europene la frontiera cu Rusia, care să o și desprindă din înlănțuirea strategică americană asigurată de NATO, Germania este ținută la a urmări înțelegerea cu Rusia, statele Mittel Europei fiind în același timp zone tampon și monede de schimb. În aceste condiții, și sesizând că nu poate efectiv înlătura Berlinul de la dominația unei UE altminteri tot mai slabe și mai dezarticulate, Franța se vede obligată să își refacă vechea sferă de influență în România, busculând Germania și contracarând politica berlineză aici.
Iată de ce, evenimentele de la București trebuie citite și în cheia rivalității Iohannis-Cioloș, iar nu numai a aceleia Iohannis-Dragnea, cu toate localizări ale confruntării dintre Paris și Berlin, respectiv dintre Berlin și Washington. Iar „pseudo-interviul" dlui Iliescu din Le Figaro, ca și interviul lui Adrian Năstase de la Adevărul, au fost concepute tocmai pentru a-i folosi, fără voia lor, pe cei doi lideri social-democrați în această luptă.
De remarcat mai este și faptul că presa românească implicată în acest joc operativ, este cea soroșistă prin care acționa cândva tandemul neoconservator Clinton / Nuland, sponsori ai Monicăi Macovei. Consolidarea poziției lui Donald Trump în Senat, ca urmare a ultimelor alegeri parțiale din SUA, adică întărirea controlului Casei Albe asupra politicii externe, de securitate și apărare americane, a determinat expulzarea grupului Macovei la Paris, Berlinul fiindu-i o destinație politică prea îndepărtată; sau prea complicată, câtă vreme acolo se urmărește refacerea pactului ruso-german, căruia și Washingtonul și Parisul i se opun.
Prin urmare, opoziția establishmentului Democrat american se regrupează la Paris, și împreună cu Președintele Macron, încearcă să recupereze spațiul românesc dislocând, de la București atât influența germană cât și cea americană. Berlinul, la rândul său, susține politicile americanosceptice ale Președintelui Iohannis, încercând să își tempereze aliatul francez. Rusia, la rândul său, face eforturi pentru a stopa avansul american spre frontierele sale, fără a arde punțile însă către un parteneriat strategic cu SUA, alternativ la unul surogat cu Germania.
Toți contra Americii, așadar; dar și contra Franței. Nu avem de ce ne mira, deci, că în Franța mareea galbenă nu contenșete; și nici anchetele contra Președintelui Trump în SUA.
Iată un motiv pentru care la București Guvernul pro-american este sub tir continuu de artilerie, dar și din care el nu va fi deocamdată dărâmat. Rusia îi preferă până la urmă pe prepușii unei puteri îndepărtate, celor ai puterilor din vecinătatea apropiată.
Notă: Intertitlurile aparțin redacției, oponia și textul intergral aparține autorului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Deși armata belarusă nu este implicată direct în ostilitățile de pe frontul ucrainean la finalul anului 2025, regimul de la Minsk a devenit un pilon indispensabil pentru Moscova. Transformarea Belarusului într-o bază militaro-industrială extinsă permite Rusiei să își mențină și chiar să își crească capacitatea de agresiune, în ciuda sancțiunilor internaționale.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază critică în luna noiembrie, marcată de o schimbare strategică majoră în tacticile Kievului. În timp ce eforturile diplomatice internaționale, conduse de Statele Unite, încearcă să contureze un cadru pentru negocieri de pace, forțele ucrainene au declanșat o ofensivă fără precedent asupra „motorului” financiar al Kremlinului: industria petrolieră.
Ucraina a fost invitată în Statele Unite ale Americii pentru o nouă rundă de discuții privind procesul de pace, în urma întâlnirilor pe care delegația americană le-a purtat la Moscova. Dezvăluirea a fost făcută de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha, aflat la Bruxelles, unde a discutat cu jurnaliștii pe marginea evoluțiilor recente din cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.
Forțele Aeriene Braziliene au reușit o premieră în noiembrie, după ce au efectuat primele lansări ale rachetei METEOR BVRAAM de pe avionul de luptă Gripen E, un moment care consolidează semnificativ capacitatea de descurajare aeriană a Braziliei.
Premierul belgian Bart De Wever a reiterat miercuri respingerea de către ţara sa a planului asupra căruia insistă Comisia Europeană de a oferi Ucrainei un împrumut finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE, majoritatea acestora fiind depuse în Belgia şi gestionate acolo de societatea financiară Euroclear, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi EFE.
Ceremonia de semnare a contractului interguvernamental de achiziție a corvetei ușoare din clasa HISAR de la Guvernul Republicii Turcia s-a desfășurat miercuri, 3 decembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale. Informația e confirmată și de producătorul turc ASFAT.
Forțele Navale Române au distrus miercuri o dronă maritimă de suprafață descoperită plutind în derivă în Marea Neagră, la aproximativ 36 de mile marine est de Constanța. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat că obiectul neutralizat era o dronă maritimă fără pilot de tip „Sea Baby”.
Autoritățile din Malaezia au anunțat că operațiunea de căutare a zborului Malaysia Airlines MH370 va fi reluată pe 30 decembrie.
Interesul e uriaș pentru Programul de Armament Individual derulat de MApN: Cel puțin 3 companii vor contractul MApN pentru livrarea a 200.000 de arme.
Producătorul italian de armament Beretta a anunțat că vrea să participe la competiția pentru Programul MApN de Armament Individual, fiind gata să facă transfer complet de tehnologie în România pentru 3 dintre produsele esențiale.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Armata Statelor Unite a făcut un pas decisiv către un viitor al războiului automatizat, lansând o serie de cereri oficiale către industria de apărare pentru dezvoltarea unei noi clase de lansatoare de rachete: autonome, mobile și capabile să opereze fără echipaj uman la bord.
Uniunea Europeană a făcut un pas deosebit de hotărât spre separarea energetică de Rusia. Consiliul UE și Parlamentul European au anunțat un acord politic preliminar pentru o reglementare care va elimina importurile de gaz rusesc până în 2027, în cadrul planului REPowerEU.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) a semnat un memorandum de cooperare cu Codata Software Solutions, una dintre cele mai importante companiile românești din sectorul tehnologic, activ implicată în dezvoltarea de sisteme digitale sigure și infrastructuri IT avansate la nivel național. Acordul stabilește cadrul unei colaborări strategice în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de soluții digitale destinate consolidării capacităților tehnologice interne ale României.
Grecia a făcut un pas decisiv pentru a-și consolida hegemonia tehnologică în flancul sud-estic al NATO, aprobând un program ambițios care va transforma Forțele Aeriene Elene într-unul dintre cei mai puternici operatori de F-16 din lume.
India este interesată să achiziționeze mai multe sisteme rusești de rachete antiaeriene de tip S-400 Triumf, a anunțat Dmitry Shugaev, președintele Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară (FSVTS) din Rusia. Potrivit acestuia, Moscova ia în considerare posibile noi vânzări de rachete antiaeriene către New Delhi, a informat agenția de presă de stat rusă TASS.
Statele Unite au lansat o solicitare urgentă și discretă către guvernul libanez pentru returnarea unei bombe ghidate de tip GBU-39, care nu a explodat în timpul unui raid aerian israelian asupra Beirutului. Oficialii de la Pentagon se tem că tehnologia avansată aflată în muniția intactă ar putea ajunge în laboratoarele de inginerie militara ale Rusiei sau Chinei, compromițând secrete militare americane importante.
Într-un incident descris de oficialii Pentagonului drept un exemplu rar de „curaj în luptă”, un pilot al Forțelor Aeriene ale SUA a reușit să supraviețuiască unui atac continuu de rachete inamice timp de 15 minute, efectuând manevre la limita rezistenței fizice umane. Detaliile au ieșit la iveală săptămâna trecută, odată cu decernarea medaliei Silver Star locotenent-colonelului William Parks, într-o ceremonie care a ridicat vălul de pe operațiunile aeriene riscante desfășurate de Statele Unite în Orientul Mijlociu în cursul acestui an.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Mai mulți utilizatori de pe rețelele de socializare au semnalat faptul că, în ultima perioadă, Aviația cu rază lungă de acțiune (Aviația Strategică) din cadrul Forțelor Aerocosmiceruse și-a schimbat din nou tacticile utilizate în ceea ce privește loviturile cu rachete de croazieră Kh-101 asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Administrația de la Casa Albă este hotărâtă să rezolve cu orice preț (pentru Kiev) războiul din Ucraina.
Trupele ucrainene continuă lupta în cele trei orașe, Pokrovsk, Vovchansk și Kupyansk, aflate chiar pe linia frontului.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Rivalitatea aeriană dintre Statele Unite și China se reflectă cel mai clar în comparația dintre cele mai noi avioane de generația a cincea ale celor două superputeri, Chengdu J-20 „Mighty Dragon” și F-35 Lightning II.
Compania Thales a lansat recent o nouă capacitate de instruire care permite integrarea dronelor într-un sistem de live training, adică exerciţii militare reale, augmentate cu elemente simulate.
Vorbind în faţa presei la un eveniment desfăşurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al preşedintelui american Donald Trump, preşedintele rus le-a reproşat susţinătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane şi pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei ştiu că sunt "absolut inacceptabile" pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
China nu e la prima acțiune agresivă în Marea Chinei de Sud. Incidentul din august, împotriva unei nave a Gărzii de Coastă Filipineze, s-a lăsat cu o umilință publică pentru Beijing.
În aproape patru ani de război în Marea Neagră, România nu deține nicio navă nouă, iar în privința dotărilor Forțele Navale sunt de departe cea mai știrbită structură de forță. Pentru Marina României însă vine o veste bună în contextul în care ajung în sfârșit în țară primele baterii de coastă Naval Strike Missile achiziționate în 2021 în programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Polonia tocmai a primit un nou lot de tancuri americane Abrams. E vorba de versiunea Abrams M1A2SEPv3, Polonia deja fiind de departe cel mai mare operator al Abrams în Europa, un tanc greu și performant, dar foarte costisitor. În paralel, România are și ea în derulare un contract de achiziție pentru tancuri Abrams, dar doar 54 de tancuri.
