Războiul mondial pe care îl traversăm astăzi urmează unei ordini convenționale (cea bipolară) și altor două spontan instalate (cea monopolară și cea multipolară asimetrică). El tinde spre o altă ordine convenită, după ce experiențele recente au demonstrat că ordinea spontană, expresie a dreptului puterii, este instabilă, nedurabilă.
În căutarea acestei ordini negociate fiecare combatant încearcă a se plasa într-o situație cât mai convenabilă la „conferința păcii". Aceasta acordă caracter strategic confruntării. Pe de altă parte, o astfel de abordare îi imprimă caracter hobbsian. Este un război al tuturor împotriva tuturor, în care alianțele (la fel cu liniile de front) sunt fie inexistente fie fluide.
Tehnologia contemporană (media electronică și mai ales internetul) permite și chiar încurajează o asemenea abordare. Războiul „soft" este preferat celui „hard" și el poate duce la capitulări strategice fără a fi necesare victorii tactice. În felul acesta este un război „vesel" întrucât, în precepția pervertită prin bombardament psihologic a supraviețuitorilor, cei care mor – prin asasinat moral iar nu fizic – sunt dușmanii ereditari iar nu frații de sânge. În realitate vorbim de tragedia maximă a fratricidului. Cei care se bucură nu își dau seama că este vorba despre propria distrugere și că cetatea lor piere sau se predă fără ca inamicul să sufere nici o distrugere.
Iată câteva considerente teroretice care ne ajută la identificarea realei naturi a ceea ce pare a fi un simplu derapaj mediatic, respectiv publicarea în reputatul jurnal francez de orientare conservatoare Le Figaro, a unor opinii virulent anti Dragnea și implicit anti-PSD rostite, zice-se, de fostul Președinte Ion Iliescu, cu ocazia unui interviu acordat ziariștilor acestei publicații. „Intervievatul" a dezmințit imediat relatarea de presă precizând, pe pagina sa de blog, că nu a acordat niciodată interviul cu pricina și că nu a formulat opiniile puse pe seama sa nici celor care au pretins că îl citează nici altcuiva.
Evident în Franța se citește Le Figaro și nu blogul lui Iliescu, iar în România, cei pentru care presa franceză reprezintă un reper – pesediști, antipesediști și neutri deopotrivă – fie nu află fie nu cred eratele virtuale ale celui care le-a fost baci social-democraților români post comuniști până la adânci bătrâneți. Aceasta cu atât mai mult cu cât ceea ce scrie presa de pe malurile Senei coincide cu interviul de pe malurile Dâmboviței, de astă dată necontestat, în capcana căruia a căzut un alt fost șef al PSD și prim ministru al regimului Iliescu, Adrian Năstase, care și-a vărsat, într-un moment și un loc nepotrivit, năduful la adresa fostului său partid.
Prin urmare, manevra și-a atins ținta. Iar aceasta nu a fost electoratul opoziției la PSD, ci chiar electoratul, militanții și liderii PSD. În rândurile celor din urmă trebuiau să prindă demonizarea lui Liviu Dragnea și ridiculizarea Vioricăi Dăncilă, prin confirmarea oferită de liderii istorici ai PSD, abil strecurați în legendă de-a lungul ultimilor ani.
Pe de altă parte, ne putem întreba de unde până unde sunt francezii, în prezent bântuiți de jacqeuria „vestelor galbene", atât de interesați de PSD și Liviu Dragnea? Nu sunt!
Atunci de ce își bate capul cu ei Le Figaro? Răspunsul este simplu. Pentru că la mijloc nu este o politică de presă, ci una de stat; iar publicarea nu se analizează prin prisma exigențelor deontologice ale presei, ci ale celor specifice războiului hibrid. O știre falsă este o imoralitate mediatică, dar poate fi o necesitate războinică.
Și totuși, chiar își putea permite Le Figaro să inventeze interviul cu totul? Nici chiar așa! Doi ziariști francezi au venit în România și i-au făcut o vizită „de curtoazie și documentare" dlui Iliescu. Aceasta a fost intermediată de un apropiat al fostului Președinte de pe vremea revoluției din decembrie 1989 (alt „ilegalist" frustrat), înregimentat sau exploatat în orb, care a și participat, inclusiv asigurând traducerea, la întâlnirea respectivă cu o gazdă vârstnică, suferindă, obosită și retrasă de câțiva ani din viața publică. Pe acest traseu „păpușarii" francezi au obținut formulările ambigui ale „Patriarhului stângii românești", transformate apoi în interviu vitriolic.
Culmea este, însă, că operațiunea nu urmărea în primul rând fracturarea electoratului PSD, ci slăbirea relativă a poziției Președintelui Iohannis, perceput la Paris ca om al Germaniei, prin mărirea bazinului indecișilor în favoarea omului Franței, Dacian Cioloș. Așa se explică de ce presa macovistă de la București a trecut simultan la atacuri împotriva lui Klaus Iohannis, acuzat că „cedează" în fața guvernului „ciumei roșii" din „prejudecăți constituționale" și că trădează „cruciada împotriva corupției". S-a lansat, mai în glumă mai în serios, chiar și teoria că Dragnea și Iohannis ar lucra tainic mână în mână pentru ca ștafeta germană la președinția României să nu treacă în mâini franceze.
Această ofensivă l-a împins pe dl Iohannis să își mai bată două cuie în anvelopa automobilului său electoral, blocând, fără nici un temei constituțional, remanierea Guvernului, și împingând PNL la depunerea unei moțiuni de cenzură fără nici o șansă în fața coaliției tacite constituită ad hoc de „partida franceză" cu „partida americană" (PSD). Două demersuri greșite care nu reflectă forța Președintelui Republicii, ci nesiguranța cu privire la sprijinul său extern după căderea Angelei Merkel de la conducerea CDU.
Este de subliniat că bătălia pentru România a fost mereu prezentă în cadrul binomului franco-german.
În 1990 Președintele Mitterand a venit la București, pe când Germania, în curs de unificare cu sprijin sovietic (rusesc) ținea România în carantină, pentru a afirma practic prioritatea – ca să nu zicem, protectoratul – franceză asupra calibrării externe a politicii românești. Revenirea la Germania mare se dorea contrabalansată de Paris prin revenirea Franței la gurile Dunării.
În timpul Președintelui Jacques Chirac, inclusiv cu concursul lui Emil Constantinescu și al guvernării CDR/USD/UDMR, Franța a fost ușor-ușor împinsă la o parte, ceea ce îl făcea pe cancelarul Kohl să presupună ironic, la un dejun restrâns cu Președintele Emil Constantinescu, dna Zoe Petre și autorul acestor rânduri, că „probabil acum Jacques, știindu-ne împreună, zice că noi aici complotăm împotriva Franței". Și era abia anul 1997, când motorul franco-german al UE duduia.
Ulterior, pierzând cursa cu Germania pentru supremația economică în Europa, Președintele Sarkozy, a încercat să parieze pe arsenalul nuclear al țării sale și să acrediteze Franța ca lider militar al UE. Așa se explică implicarea sa marțială în aventura „primăverii arabe". Ideea a fost reluată acum de Președintele Emmanuel Macron, de astă dată, însă, cu un limbaj și o gestică net antiamericane; pe lângă retorica antirusă și cea antichineză.
Dacă Franța își poate permite să avanseze proiectul unei armate europene la frontiera cu Rusia, care să o și desprindă din înlănțuirea strategică americană asigurată de NATO, Germania este ținută la a urmări înțelegerea cu Rusia, statele Mittel Europei fiind în același timp zone tampon și monede de schimb. În aceste condiții, și sesizând că nu poate efectiv înlătura Berlinul de la dominația unei UE altminteri tot mai slabe și mai dezarticulate, Franța se vede obligată să își refacă vechea sferă de influență în România, busculând Germania și contracarând politica berlineză aici.
Iată de ce, evenimentele de la București trebuie citite și în cheia rivalității Iohannis-Cioloș, iar nu numai a aceleia Iohannis-Dragnea, cu toate localizări ale confruntării dintre Paris și Berlin, respectiv dintre Berlin și Washington. Iar „pseudo-interviul" dlui Iliescu din Le Figaro, ca și interviul lui Adrian Năstase de la Adevărul, au fost concepute tocmai pentru a-i folosi, fără voia lor, pe cei doi lideri social-democrați în această luptă.
De remarcat mai este și faptul că presa românească implicată în acest joc operativ, este cea soroșistă prin care acționa cândva tandemul neoconservator Clinton / Nuland, sponsori ai Monicăi Macovei. Consolidarea poziției lui Donald Trump în Senat, ca urmare a ultimelor alegeri parțiale din SUA, adică întărirea controlului Casei Albe asupra politicii externe, de securitate și apărare americane, a determinat expulzarea grupului Macovei la Paris, Berlinul fiindu-i o destinație politică prea îndepărtată; sau prea complicată, câtă vreme acolo se urmărește refacerea pactului ruso-german, căruia și Washingtonul și Parisul i se opun.
Prin urmare, opoziția establishmentului Democrat american se regrupează la Paris, și împreună cu Președintele Macron, încearcă să recupereze spațiul românesc dislocând, de la București atât influența germană cât și cea americană. Berlinul, la rândul său, susține politicile americanosceptice ale Președintelui Iohannis, încercând să își tempereze aliatul francez. Rusia, la rândul său, face eforturi pentru a stopa avansul american spre frontierele sale, fără a arde punțile însă către un parteneriat strategic cu SUA, alternativ la unul surogat cu Germania.
Toți contra Americii, așadar; dar și contra Franței. Nu avem de ce ne mira, deci, că în Franța mareea galbenă nu contenșete; și nici anchetele contra Președintelui Trump în SUA.
Iată un motiv pentru care la București Guvernul pro-american este sub tir continuu de artilerie, dar și din care el nu va fi deocamdată dărâmat. Rusia îi preferă până la urmă pe prepușii unei puteri îndepărtate, celor ai puterilor din vecinătatea apropiată.
Notă: Intertitlurile aparțin redacției, oponia și textul intergral aparține autorului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Armata Ucrainei a reușit să stabilizeze situația pe frontul de est, a anunțat comandantul-șef al Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în timp ce ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că Rusia și-a crescut producția de obuze de 2,5 ori în ultimul an și a început producția de serie a unei noi bombe aeriene cu mare putere distructivă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
China își consolidează forțele armate, inclusiv arsenalul de arme nucleare, într-un ritm nemaiîntâlnit după cel de-al Doilea Război Mondial și va fi pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027, potrivit amiralului John Aquilino, comandantul Comandamentului Marinei americane din Pacificul Indian. De asemenea, China este în prezent singura țară care are atât capacitatea, cât și intenția de a "răsturna" actuala ordine mondială și, prin urmare, rămâne principala amenințare pentru Statele Unite în lume.
Amiralul olandez Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO, a vizitat Kievul la 21 martie, fiind prima dată când o delegație militară NATO a vizitat Kievul de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Bauer a ținut un discurs la Forumul de securitate de la Kiev, în care a declarat că vizita sa "este o dovadă a faptului că NATO și Ucraina sunt mai apropiate ca niciodată".
Într-un interviu acordat miercuri, 20 martie, jurnaliştilor străini, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a declarat că președintele francez Emmanuel Macron s-a referit la trimiterea de instructori pentru a antrena militarii ucraineni, atunci când a vorbit despre prezența de trupe occidentale în Ucraina.
Rusia a denunțat miercuri drept "furt și banditism" propunerea șefului diplomației europene, Josep Borrell, conform căreia 90% din veniturile provenite din activele rusești înghețate în UE ar trebui să fie direcționate către achiziția de arme destinate Ucrainei.
Se pare că Franța este pe punctul de a începe producția de noi focoase nucleare. Informațiile disponibile din surse deschise indică faptul că Franța deține în prezent 290 de focoase nucleare, asigurându-și astfel poziția a patra la nivel mondial, în urma unor țări precum Rusia [cu 5.889 de focoase], SUA [care posedă 5.244 de focoase] și China [cu 410 focoase]. Calendarul pentru crearea de noi arme nucleare este destul de lung, iar surse din industrie sugerează că cel mai devreme ar putea începe producția de noi arme în 2025, cu condiția ca autoritățile din domeniul securității nucleare să acorde aprobarea necesară.
Statele Unite au anunțat luni că Coreea de Nord a expediat cel puțin 10.000 de containere cu muniție militară către Rusia, în vederea sprijinirii războiului pe care aceasta îl duce în Ucraina. Jung Park, cel mai înalt oficial american care se ocupă de Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) la Departamentul de Stat al SUA, a declarat luni pentru Vocea Americii (VOA) că au existat cel puțin 10 cazuri în care rachete nord-coreene au ajuns pe câmpul de luptă din Ucraina.
Pe 19 martie, Germania a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina. Valoarea sa este de 500 de milioane de euro (542,35 milioane de dolari). Informația a fost furnizată chiar de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în timpul unei conferințe de presă în cadrul întâlnirii Ramstein, precizează publicația Tagesschau.
Statele Unite și lumea liberă nu vor renunța în a susținere Ucraina sa se apare împotriva agresiunii ruse. Acest lucru a fost declarat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în deschiderea celei de-a douăzecea reuniuni a Grupului de contact pentru asistență în domeniul securității, la baza aeriană Ramstein din Germania.
La 13 martie, în fața interpelărilor parlamentarilor germani, cancelarul Olaf Scholz a spus din nou "nu" livrării rachetei cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina. "Prudența nu este ceva ce poate fi calificat drept o slăbiciune. Prudența este ceva la care au dreptul cetățenii țării noastre", a declarat el. A doua zi, Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, a votat împotriva unei moțiuni privind trimiterea de rachete Taurus către Kiev pentru a treia oară în 2024. Ucraina a cerut oficial Berlinului să furnizeze una dintre cele mai puternice rachete cu rază lungă de acțiune la sfârșitul lunii mai 2023, dar a primit un răspuns incert, iar ulterior o serie de refuzuri constante.
Este probabil ca forțele rusești să își continue eforturile ofensive actuale în primăvară și să se pregătească pentru noi atacuri preconizate în vară. Asistența occidentală în materie de securitate poate juca un rol crucial în capacitatea Ucrainei de a menține teritoriul acum și de a respinge o nouă ofensivă rusă în lunile următoare. Aceasta este opinia Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Putin se pricepe foarte bine să "semene frica" în societățile occidentale, dar se teme de un război cu NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas într-un interviu acordat BBC. Kaja Kallas a făcut apel la liderii țărilor să se gândească și la "de ce se teme Putin însuși".
China e marea provocare pentru lumea liberă în următorii ani în contextul în care China este azi un gigant militar și economic în comparație cu Federația Rusă. Cu o politică și o viziune pe termen lung, China poate perturba major sistemul internațional în cazul în care ar fi încurajată să acționeze militar pentru a rezolva problema Taiwanului.
La doi ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul extinde forțele armate ale țării pentru un conflict cu NATO în următorii 10 ani, au declarat miercuri, 14 martie, șefii serviciilor de informații externe și militare ale Estoniei.
Tancuri Abrams, blindate Bradley, vehicule tactice și alte mijloace de luptă ale unei brigăzi americane de ”infanterie grea” au sosit, recent, în Europa de Est, unde vor rămâne pentru următoarele nouă luni.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a recurs la noi raționamente pentru declarațiile sale ferme de susținere a Kievul, în contextul unor discuții intense privind modul în care ar putea ajuta în continuare, la nivel internațional, apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești. Discuțiile la nivel european s-au intensificat având în vedere intensitatea operațiunilor militare rusești și întârzierile în aprobarea unei asistențe suplimentare pentru Ucraina din partea Statelor Unite, cel mai mare furnizor de arme pentru Armata ucraineană.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a refuzat din nou pe 14 martie să excludă o eventuală prezență a trupelor occidentale în Ucraina, dar a subliniat că situația actuală nu o impune. "Nu suntem în această situație astăzi", a declarat Macron într-un interviu televizat pentru TF1 și France 2, adăugând că "toate aceste opțiuni sunt posibile".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În ziua în care Polonia a sărbătorit 25 de ani de apartenență la NATO, președintele Joe Biden i-a primit la Casa Albă pe președintele polonez Andrzej Duda și pe premierul Donald Tusk. Întâlnirea a avut loc pe fondul preocupărilor legate de viitoarea finanțare americană pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva unei invazii la scară largă din partea Moscovei. "Promisiunea Americii față de Polonia este de nezdruncinat", a declarat Biden reporterilor marți, înainte de întâlnire.
Vladimir Putin a afirmat că o incursiune în Rusia a unor grupări armate anti-Kremlin la 12 martie a fost "o încercare de a perturba" viitoarele alegeri prezidențiale din țară. Legiunea "Libertatea Rusiei", ''Batalionul Siberian'' și ''Corpul Voluntarilor Ruși'' ar fi trecut granița în regiunile rusești Belgorod și Kursk din Ucraina pe 12 martie pentru a desfășura operațiuni de luptă, care au continuat a doua zi. Unitățile au afirmat că au preluat sub control satul Tiotkino din regiunea Kursk.
SUA trebuie să investească masiv în apărare, în contextul provocărilor actuale în domeniul cibernetic, maritim, aerian și spațial, precum și al amenințărilor semnificative din partea Chinei și a Rusiei. Acest lucru a fost discutat în timpul unei audieri în Senatul SUA cu privire la strategia țării pe fondul provocărilor de securitate globală.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit marți, 12 martie, la sediul MApN, cu adjunctul șefului Misiunii Diplomatice a SUA la București, Michael Dickerson.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se așteaptă ca președintele francez Emmanuel Macron să viziteze Kievul pentru a discuta despre extinderea cooperării în domeniul securității între Ucraina și Franța în cadrul unui tratat semnat recent. Apelurile Franței pentru un sprijin internațional sporit pentru apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești au atras atenția internațională, în special după ce președintele Macron a făcut aluzie la posibilitatea de a trimite trupe străine pe teritoriul ucrainean.
Declarația președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia nu pot fi excluse viitoarele desfășurări de personal militar occidental în Ucraina, a provocat o serie de replici din partea mai multor oficiali NATO, europeni și americani. Majoritatea politicienilor, inclusiv președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz, s-au distanțat de cuvintele acestuia. La 10 martie, ministrul britanic de externe David Cameron s-a pronunțat, de asemenea, împotriva trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, chiar și pentru misiuni de antrenament.
Armata ucraineană are nevoie de întăriri, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, aviație, iar toate deciziile privind aceste livrări trebuie luate rapid, potrivit unei declarații a președintelui Volodimir Zelenski în timpul reuniunii Consiliului Ucraina-NATO.
Președinele leton Seimas Daiga Mieriņa, președintele lituanian Seimas Viktoria Cmilyte-Nielsen și președintele Parlamentului Eston Lauri Hussar au adresat un apel Congresului SUA privind aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina blocat de republicani de câteva luni.
Un atac cu rachete ucrainene efectuat săptămâna trecută în Luhanskul ocupat l-a ucis pe colonelul rus Pavel Kropotov, a anunțat presa locală rusă la 19 aprilie. Kropotov, comandantul Brigăzii 59 de Comunicații, a fost ucis, pe 13 aprilie, în urma unui atac al armatei ucrainene asupra cartierului general al brigăzii pe care acestea o conducea.
Șeful Direcției Principale de Informații (GUR/HUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina, generalul Kirilo Budanov, a făcut câteva precizări cu privire la sistemele de rachete pe care militarii ucraineni le utilizeaza in aceasta perioada pentru a distruge avioanele strategice rusești, potrivit Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Budanov a explicat modul în care Ucraina poate efectua atacuri specifice asupra avioanelor militare care sunt importante din punct de vedere strategic pentru armata rusă.
Rusia a lansat un alt atac cu rachete în noaptea de 19 aprilie, lovind o clădire rezidențială din centrul orașului Dnipro , precum și alte obiective civile și de infrastructură din oraș și din regiune. În urma atacului, 8 persoane au fost ucise, inclusiv 2 copii, și zeci de persoane au fost rănite.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Primele trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia au fost recepționate la Câmpia Turzii.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 19.04.2024, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, că Regiunea Militară Leningrad, reînființată recent în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a fost întărită cu noi formațiuni militare.
Argentina a cerut NATO să devină unul dintre „partenerii globali” ai alianței de securitate, a declarat joi ministrul Apărării Luis Petri, în timp ce țara sa caută modalități de a consolida legăturile cu SUA și Uniunea Europeană, raportează agențiile de presă.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 18.04.2024, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că avioanele de vânătoare MiG-31I aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au primit dispozitive pentru realimentarea în aer.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Din cauza atacurilor aeriene ruse asupra Ucrainei vecine, Polonia ar trebui să-și protejeze mai bine spațiul aerian, a declarat, zilele trecute, premierul polonez Donald Tusk, după o reuniune extraordinară a guvernului. La întâlnire au participat și cei mai înalți doi reprezentanți ai armatei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punct de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
U.S. Army a desfășurat în țara noastră un sistem de tip M-LIDS, destinat combaterii amenințărilor reprezentate de drone.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Informațiile apărute recent dezvăluie o evoluție interesantă în ceea ce privește utilizarea flotei de avioane de luptă F-35 de către Forțele Aeriene Israeliene. Începând cu 7 octombrie, flota și-a intensificat activitatea, operând la o rată de cinci ori mai mare decât de obicei. Despre asta a vorbit și generalul Donald Carpenter, care se află la conducerea Joint Program Office [JPO] al F-35.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David W. Allvin, a declarat la 16 aprilie 2024 în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului (SASC) că Forțele Aeriene ale SUA (USAF) nu vor cumpăra mai mult de 100 de bombardiere strategice B-21 Raider, deoarece s-ar putea să vină cu ceva mai bun până când toate aceste aeronave vor fi construite.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
