Declarațiile lui Bill Clinton au făcute la Michigan, stat cu un număr mare de musulmani, înainte de alegerile din 5 noiembrie, unde Kamala Harris a pierdut în fața lui Donald Trump. Amintim că în contextul războiului din Orient comunitatea musulmană americană și-a manifestat nemulțumirea față de Administrația Biden și gestionarea crizei.
În discursul său Bill Clinton a făcut câteva dezvăluiri de la discuțiile din anul 2000 când SUA și Israelul au oferit din nou palestinienilor soluția celor două state, dar Yasser Arafat a refuzat-o chiar dacă pe moment a spus „da”.
Yasser Arafat, photo: Wikipedia
„Am muncit mult la acest dosar. Singurul moment în care Yasser Arafat nu mi-a spus adevărul a fost atunci când mi-a promis că va accepta propunerea de pace la care am lucrat și care ar fi creat palestinienilor un stat format din 96% din teritoriul Cisiordaniei și 4% din Israel, iar palestinienii ar fi trebuit să aleagă teritoriile israeliene de unde să formeze acest 4%. Ar fi avut un stat, o capitală în Ierusalimul de Est, îmi e foarte greu și azi să vorbesc despre acest lucru. Ar fi avut acces egal și permanent la toate nivelurile de securitate pe care Israel le avea. Toate acestea le-au fost oferite. Inclusiv, o spun din nou, o capitală în apropierea Ierusalimului și două treimi din Ierusalim. Confirmat de premierul israelian Ehud Barak și Executivul său. Iar ei au refuzat oferta.
Cred că Hamas nu a fost interesată de un stat pentru palestinieni ci doar să ucidă israelieni. Am câteva vești pentru ei, israelienii au fost primii acolo, încă din timpul Regelui David”, a precizat Bill Clinton.
Fostul președinte democrat american e de părere că e obligatoriu o resetare a procesului de pace și a amintit că există o diferență uriașă de abordare între Linkud, partidul premierului Netanyahu, cu o viziune radicală care se opune soluției celor două state, și stânga israeliană.
„Toată lupta pe care ați văzut-o a fost de la început în Israel între două partide: Likud și Partidul Muncii. Likud a spus că doresc întreaga Cisiordanie deoarece era a israelienilor din timpul Regelui David, iar Partidul Muncii spune că vor lua ceea ce ONU le-a oferit și vor face o grădină în deșert. Că își vor face prieteni și vor reuși. Și au făcut-o. Există și azi această bătălie internă.
Ceea ce vreau să vă spun e că eu voi face tot ce îmi stă în putință să le arăt oamenilor că nu își pot ucide singuri oportunitate de a rezolva problema. Niciuna din părți. Nu putem rata șansa să îndreptăm asta. E nevoie de un nou început. Dar când citesc că oamenii din Michigan nu vor vota pentru că sunt supărați pe Administrația Biden pentru că și-a onorat obligația istorică de a încerca să prevină distrugerea Israelului, atunci cred că asta e o greșeală. (...) Nu trebuie să ne distrugem oportunitatea de a ieși din conflicte. Dar trebuie să găsim o cale către siguranță. Să nu facem nicio greșeală.
Avem Iranul, un stat șiit, Hezbollah, o grupare șiită, Houthi, o grupare șiită și acum Hamas o grupare sunnită, unite care au ca obiectiv să elimine orice evreu din Israel. Îmi pare rău, dar nu accept asta. Cred că acest lucru e greșit și împotriva a tot ceea ce am luptat. În final nu va fi bine pentru palestinieni. Nu voi uita niciodată când Arafat mi-a promis că va accepta această propunere la care am lucrat. Se certa în permanență cu premierul Barak și l-am întrebat dacă el crede că mie nu îmi pasă de copii palestinieni? Mi-a spus că îmi pasă mult mai mult decât le pasă arabilor. Mi-a spus că arabii folosesc cauza palestiniană doar când vor să învinovățească America și Israelul pentru că oamenii din societățile lor protestează în străzi. E mult mai complicat decât vă imaginați. Tot ce vă rog e să gândiți limpede”, a conchis Bill Clinton.
Declarația completă a lui Bill Clinton cu privire la negocierile din 2000 de la Camp David privind implementarea soluției celor două state între Israel și palestinieni
Ehud Barak, la vremea respectivă premierul Israelului, Bill Cliton, la vremea respectivă președintele SUA și Yasser Arafat, fostul lider al palestinienilor, la Camp David în SUA. Foto: Guvernul israelian via Wikipedia
Summitul de la Camp David din 2000 a fost o încercare intensă de a obține o pace durabilă între Israel și Palestina, organizată de președintele american Bill Clinton. Desfășurat între 11 și 25 iulie 2000 la Camp David, Maryland, summitul i-a adus la masa negocierilor pe premierul israelian Ehud Barak și liderul palestinian Yasser Arafat, în efortul de a rezolva chestiuni complexe care au rămas de-a lungul decadelor printre cele mai spinoase în conflictul israelo-palestinian.
Summitul nu a reușit să ducă la un acord final, în mare parte din cauza dezacordurilor asupra Ierusalimului și a dreptului de întoarcere pentru refugiați. În ciuda intenselor eforturi de mediere ale lui Clinton și a concesiilor făcute de Barak, Arafat a considerat că propunerile nu răspundeau aspirațiilor palestiniene de independență și suveranitate completă. După summit, Clinton a publicat o "propunere de parametri" în decembrie 2000, dar nici aceasta nu a fost acceptată de ambele părți.
Eșecul negocierilor de la Camp David a contribuit la declanșarea celei de-a doua Intifada în toamna anului 2000, un conflict violent care a exacerbat tensiunile israeliano-palestiniene și a afectat grav procesul de pace. Summitul rămâne unul dintre cele mai semnificative eforturi de negociere, dar și un exemplu al complexității și sensibilității problemelor care au împiedicat o soluție pașnică durabilă între Israel și Palestina.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 11 martie 2025, Ucraina și SUA au propus Rusiei un armistițiu de 30 de zile, fără condiții prealabile, armistițiu refuzat de Rusia.
Rusia și SUA urmau să publice o declarație comună cu privire la discuțiile de luni de la Riad, Arabia Saudită, la 9 a.m., ora Europei Centrale. Cel puțin asta au promis agențiile ruse. Cu toate acestea, acest lucru încă nu s-a întâmplat. După o oră și jumătate de așteptare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat în schimb că conținutul întâlnirii nu va fi făcut public.
Rusia şi Statele Unite vor emite marţi un comunicat comun pentru a rezuma negocierile lor privind conflictul din Ucraina, negocieri purtate luni în Arabia Saudită, au anunţat agenţiile de presă ruse, relatează Agerpres și AFP.
Kremlinul mizează pe tergiversarea negocierilor de pace cu privire la Ucraina pentru a captura cât mai mult teritoriu în ţara vecină şi a obţine avantaj asupra Kievului în relaţiile cu SUA, relatează luni publicaţia rusă independentă The Moscow Times, citând, sub rezerva anonimatului, patru surse familiarizate cu logica de la conducerea Federaţiei Ruse.
Sursele de monitorizare a aviației au semnalat faptul că, 24.03.2025, în zona Mării Negre a fost înregistrată o activitate ridicată a avioanelor de cercetare ale NATO.
Ministerul rus al Apărării a declarat că prăbușirea a avut loc în timpul unui zbor de antrenament planificat.
Armata rusă a pierdut două elicoptere de atac Ka-52 și două elicoptere de transport Mi-8, acestea fiind distruse în zona unui aerodrom din regiunea Belgorod. Țintele au fost eliminate prin acțiuni coordonate ale Forțelor pentru Operații Speciale și ale Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina. Lovitura a fost dată de sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS), în timp ce locația a fost monitorizată de un UAV de recunoaștere.
La 21 martie 2025, Forțele Aeriene ale Ucrainei au efectuat un atac asupra unei unități militare ruse destinate aprovizionării cu echipamente militare, amplasată în orașul ocupat Dnipriany, în regiunea Herson. Potrivit unui comunicat emis de Statul Major al Ucrainei pe Telegram, ținta a fost o companie consolidată de sprijin pentru feriboturi aparținând Brigăzii ruse 205 de Pușcași.
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone asupra portului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, joi seară, rănind trei persoane și avariind un bloc de apartamente și un centru comercial, a declarat guvernatorul regional.
Președintele american Donald Trump a declarat joi, 20 martie, că va semna „foarte curând” un acord cu Ucraina privind metalele rare.
Ucraina negociază cu SUA posibilitatea acordării de asistență în restaurarea centralei nucleare de la Zaporoje, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma convorbirii telefonice cu președintele american Donald Trump, de miercuri.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Rusia a desfășurat „cel mai mare atac din ultimii ani” asupra orașului Kropîvnîțkii, în regiunea Kirovohrad, în noaptea de 20 martie, a declarat guvernatorul regional Andrii Raikovici. Imaginile foto și video cu blocuri și locuințe în flăcări sunt terifiante. Atacul a avut loc în timpul nopții când majoritatea oamenilor dormeau.
Israelul a anunțat că a lansat o „operațiune terestră limitată” pentru a relua o parte a unui coridor cheie din Gaza.
Operatorii ucraineni de drone din cadrul Regimentului 14 Separat al Forțelor de Sisteme fără Pilot au identificat și coordonat lovituri de artilerie asupra a trei unități nord-coreene de artilerie autopropulsată M1989 Koksan.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat pe 18 martie, operația din regiunea Belgorod ca parte a descurajării rușilor.
Ucraina a fost forțată de război să devină, în timp record, unul dintre liderii în domeniul dronelor. Kievul urmează să producă rachetele de croazieră și chiar balistice.
Negocierile privind încetarea focului în Ucraina 'vor începe duminică la Jeddah', în Arabia Saudită, a afirmat marți seară emisarul american Steve Witkoff, după o discuție telefonică între președintele Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, scrie Agerpres și AFP.
Cel puțin zece atacuri aeriene americane au lovit marți noaptea mai multe zone din Yemen, inclusiv capitala Sanaa și portul Hodeidah, a raportat de Reuters, citând mass-media controlată de mișcarea rebelă Houthi.
Președintele american Donald Trump nu are de fapt un plan de pace pentru Ucraina, ci doar face presiune pe Kiev să se predea, potrivit fostului comandant american în Europa, generalul (r.) Ben Hodges.
Administrația Trump ia în considerare recunoașterea Peninsulei Crimeea a Ucrainei ca teritoriu rusesc. New York Times (NYT) a relatat că Trump ar putea lua în considerare și Odesa, care nu este controlată de Rusia, iar frontul se află la zeci de kilometri distanță.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Armata israeliană a lansat luni seară lovituri de amploare în Fâșia Gaza pentru a forța mișcarea teroristă palestiniană Hamas să elibereze cei 59 de ostatici rămași, potrivit site-ului The Times of Israel, care citează declarația biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu.
Militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au doborât cu succes o dronă turcă de recunoaștere și atac Akinci în apropierea frontierei dintre Iran și Irak. Imaginile cu momentul interceptării UAV-ului au fost publicate pe reţelele de socializare.
Un interviu recent cu militarii ucraineni, publicat la 14 martie 2025, evidențiază performanța excepțională și eficiența ridicată a sistemului de rachete de apărare aeriană IRIS-T de fabricație germană, care s-a dovedit a fi un atu vital în apărarea continuă a Ucrainei împotriva atacurilor cu rachete rusești. Militarii au oferit informații impresionante despre capacitățile de luptă ale sistemului IRIS-T, subliniind rolul său crucial în apărarea spațiului aerian ucrainean cu o precizie impresionantă.
Președintele american Donald Trump a anunțat că va discuta marți cu președintele rus Vladimir Putin despre o posibilă încheiere a războiului de trei ani din Ucraina, în urma unui rezultat pozitiv al discuțiilor dintre oficialii americani și ruși la Moscova.
Preşedintele american Donald Trump a indicat duminică seara că va discuta marţi cu omologul său rus, Vladimir Putin, ca parte a apropierii dintre SUA şi Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, făcând referire la existenţa unor "schimburi" între Moscova şi Kiev, informează Agerpres, AFP şi EFE.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit duminică pe generalul-maior Andrii Hnatov ca șef al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Șeful serviciului de securitate internă (Shin Bet) al Israelului, Ronen Bar, a afirmat că decizia anunțată duminică de Benjamin Netanyahu de a-l demite 'nu are legătură' cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023, el evocând 'așteptările prim-ministrului de loialitate personală', transmit Agerpres și AFP.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.
Toate acordurile România - SUA, inclusiv cele care reglementează prezenţa militară americană în ţara noastră, sunt în vigoare, sunt respectate şi adaptate permanent la evoluţiile de securitate din mediul regional, au precizat miercuri surse din domeniul Apărării.
Ucrainenii au dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acțiune, Bars, care este un hibrid între o rachetă de croazieră și o dronă.
Kremlinul a afirmat miercuri că 'nu este pregătit' să spună când va expira moratoriul fragil privind atacurile asupra infrastructurii energetice, convenit cu Kievul sub presiunea Washingtonului, relatează Agerpres și AFP.
Forțele paramilitare de Sprijin Rapid (RSF) din Sudan au anunțat formarea unui guvern alternativ, la doi ani de când țara se confruntă cu un război brutal care a făcut zeci de mii de morți și a declanșat ceea ce Națiunile Unite numește “cea mai mare criză umanitară”.
Aviația militară de azi a SUA operează 142 de bombardiere și puțin peste 2.000 de avioane de vânătoare. Mult sub perioada de glorie, de apogeu, dar din punct de vedere tehnologic SUA sunt vârf de lance. În timpul Războiului Rece, când SUA erau pregătite pentru un conflict cu Uniunea Sovietică, Forțele Aeriene Americane dețineau 422 de bombardiere și peste 4.000 de avioane de vânătoare. Problemele însă nu sunt cu numărul de avioane.
Marea Britanie dorește să încheie un acord de apărare cu UE pe fondul politicilor tensionate ale președintelui american Donald Trump. Regatul Unit caută acces la noul fond de apărare al UE.
Doi soldați chinezi, a căror capturare a fost anunțată de Ucraina săptămâna trecută, și-au avertizat luni compatrioții să nu se alăture războiului din Ucraina de partea Rusiei.
În timpul negocierilor, Statele Unite au redus semnificativ estimarea cuantumului ajutorului acordat Ucrainei, evaluat inițial la peste 300 de miliarde de dolari.
Hanwha Aerospace România a semnat un memorandum trilateral pentru colaborare în domeniul tehnologiei de apărare și al forței de muncă cu Universitatea Politehnica București și Universitatea Națională Pusan.
Directorul Serviciului de Informații Externe din Rusia SVR(), Serghei Narîșkin, a acuzat Polonia și statele baltice că ”zăngănesc armele”.
Franța a anunțat pe 15 aprilie că va expulza 12 membri ai personalului diplomatic și consular algerian și și-a rechemat ambasadorul din Alger, adâncind criza care amenință să anuleze luni de încercare de reconciliere între cele două țări.
Chiar dacă noi oamenii nu vedem legăturile dintre lucruri, nu înseamnă că aceste legături nu există. Este doar o incapacitate a noastră de a înțelege mai profund realitatea fie pentru că deocamdată nu avem instrumentele necesare, fie pentru că am obosit să gândim creativ devenind ignoranți.
Iranul trebuie să înceteze complet toate activitățile de îmbogățire a uraniului dacă dorește să ajungă la un acord cu Statele Unite, a declarat marți emisarul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, clarificând afirmații făcute cu o zi înainte, relatează Agerpres și AFP.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Surse de monitorizare a navigației au informat, pe 15.04.2025, că nava rusească de cercetare radioelectronică Viktor Leonov a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, este invitatul de miercuri al DCNews și DCNewsTV. În contextul situației internaționale actuale, interviul cu ministrul de Externe al României va fi preluat și de DefenseRomania.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
Administraţia preşedintelui Donald Trump propune închiderea a 10 ambasade şi 17 consulate care sunt situate, în principal, în Europa şi Africa, relatează Agerpres.
La începutul anului 2025, exportul gazului rusesc în Europa a atins cote minime istorice. Ruta Yamal prin Polonia a fost oprită de Varșovia, acordul de tranzitare cu Ucraina a expirat, iar sistemul de gazoducte Nord Stream a fost paralizat după exploziile din 2022, când doar o ramură disponibilă a Nord Stream 2 a scăpat să nu fie complet secționată.
Reprezentanţii Congresului american prezenţi marţi la Bucureşti au fost "mulţumiţi" de clarificările Cotroceniului privind anularea alegerilor prezidenţiale de anul trecut, informează surse politice.
