Declarațiile lui Bill Clinton au făcute la Michigan, stat cu un număr mare de musulmani, înainte de alegerile din 5 noiembrie, unde Kamala Harris a pierdut în fața lui Donald Trump. Amintim că în contextul războiului din Orient comunitatea musulmană americană și-a manifestat nemulțumirea față de Administrația Biden și gestionarea crizei.
În discursul său Bill Clinton a făcut câteva dezvăluiri de la discuțiile din anul 2000 când SUA și Israelul au oferit din nou palestinienilor soluția celor două state, dar Yasser Arafat a refuzat-o chiar dacă pe moment a spus „da”.
Yasser Arafat, photo: Wikipedia
„Am muncit mult la acest dosar. Singurul moment în care Yasser Arafat nu mi-a spus adevărul a fost atunci când mi-a promis că va accepta propunerea de pace la care am lucrat și care ar fi creat palestinienilor un stat format din 96% din teritoriul Cisiordaniei și 4% din Israel, iar palestinienii ar fi trebuit să aleagă teritoriile israeliene de unde să formeze acest 4%. Ar fi avut un stat, o capitală în Ierusalimul de Est, îmi e foarte greu și azi să vorbesc despre acest lucru. Ar fi avut acces egal și permanent la toate nivelurile de securitate pe care Israel le avea. Toate acestea le-au fost oferite. Inclusiv, o spun din nou, o capitală în apropierea Ierusalimului și două treimi din Ierusalim. Confirmat de premierul israelian Ehud Barak și Executivul său. Iar ei au refuzat oferta.
Cred că Hamas nu a fost interesată de un stat pentru palestinieni ci doar să ucidă israelieni. Am câteva vești pentru ei, israelienii au fost primii acolo, încă din timpul Regelui David”, a precizat Bill Clinton.
Fostul președinte democrat american e de părere că e obligatoriu o resetare a procesului de pace și a amintit că există o diferență uriașă de abordare între Linkud, partidul premierului Netanyahu, cu o viziune radicală care se opune soluției celor două state, și stânga israeliană.
„Toată lupta pe care ați văzut-o a fost de la început în Israel între două partide: Likud și Partidul Muncii. Likud a spus că doresc întreaga Cisiordanie deoarece era a israelienilor din timpul Regelui David, iar Partidul Muncii spune că vor lua ceea ce ONU le-a oferit și vor face o grădină în deșert. Că își vor face prieteni și vor reuși. Și au făcut-o. Există și azi această bătălie internă.
Ceea ce vreau să vă spun e că eu voi face tot ce îmi stă în putință să le arăt oamenilor că nu își pot ucide singuri oportunitate de a rezolva problema. Niciuna din părți. Nu putem rata șansa să îndreptăm asta. E nevoie de un nou început. Dar când citesc că oamenii din Michigan nu vor vota pentru că sunt supărați pe Administrația Biden pentru că și-a onorat obligația istorică de a încerca să prevină distrugerea Israelului, atunci cred că asta e o greșeală. (...) Nu trebuie să ne distrugem oportunitatea de a ieși din conflicte. Dar trebuie să găsim o cale către siguranță. Să nu facem nicio greșeală.
Avem Iranul, un stat șiit, Hezbollah, o grupare șiită, Houthi, o grupare șiită și acum Hamas o grupare sunnită, unite care au ca obiectiv să elimine orice evreu din Israel. Îmi pare rău, dar nu accept asta. Cred că acest lucru e greșit și împotriva a tot ceea ce am luptat. În final nu va fi bine pentru palestinieni. Nu voi uita niciodată când Arafat mi-a promis că va accepta această propunere la care am lucrat. Se certa în permanență cu premierul Barak și l-am întrebat dacă el crede că mie nu îmi pasă de copii palestinieni? Mi-a spus că îmi pasă mult mai mult decât le pasă arabilor. Mi-a spus că arabii folosesc cauza palestiniană doar când vor să învinovățească America și Israelul pentru că oamenii din societățile lor protestează în străzi. E mult mai complicat decât vă imaginați. Tot ce vă rog e să gândiți limpede”, a conchis Bill Clinton.
Declarația completă a lui Bill Clinton cu privire la negocierile din 2000 de la Camp David privind implementarea soluției celor două state între Israel și palestinieni
Ehud Barak, la vremea respectivă premierul Israelului, Bill Cliton, la vremea respectivă președintele SUA și Yasser Arafat, fostul lider al palestinienilor, la Camp David în SUA. Foto: Guvernul israelian via Wikipedia
Summitul de la Camp David din 2000 a fost o încercare intensă de a obține o pace durabilă între Israel și Palestina, organizată de președintele american Bill Clinton. Desfășurat între 11 și 25 iulie 2000 la Camp David, Maryland, summitul i-a adus la masa negocierilor pe premierul israelian Ehud Barak și liderul palestinian Yasser Arafat, în efortul de a rezolva chestiuni complexe care au rămas de-a lungul decadelor printre cele mai spinoase în conflictul israelo-palestinian.
Summitul nu a reușit să ducă la un acord final, în mare parte din cauza dezacordurilor asupra Ierusalimului și a dreptului de întoarcere pentru refugiați. În ciuda intenselor eforturi de mediere ale lui Clinton și a concesiilor făcute de Barak, Arafat a considerat că propunerile nu răspundeau aspirațiilor palestiniene de independență și suveranitate completă. După summit, Clinton a publicat o "propunere de parametri" în decembrie 2000, dar nici aceasta nu a fost acceptată de ambele părți.
Eșecul negocierilor de la Camp David a contribuit la declanșarea celei de-a doua Intifada în toamna anului 2000, un conflict violent care a exacerbat tensiunile israeliano-palestiniene și a afectat grav procesul de pace. Summitul rămâne unul dintre cele mai semnificative eforturi de negociere, dar și un exemplu al complexității și sensibilității problemelor care au împiedicat o soluție pașnică durabilă între Israel și Palestina.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Importanţi lideri europeni au declarat sâmbătă că "drumul către pace" în Ucraina nu poate fi decis fără Kiev şi că negocierile pot avea loc doar în contextul unui armistiţiu sau al reducerii ostilităţilor, Agerpres și Reuters.
Într-o postare pe rețelele de socializare, editorialistul ziarului german Bild, Julian Röpke, a informat că Forțele Armate ale Federației Ruse pregătesc capturarea sau blocarea simultană a patru grupuri de orașe din zona de război din Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a comunicat sâmbătă în reţelele sociale că ţara sa "nu va ceda teritorii ocupantului", semnalează Agerpres, Reuters şi AFP.
Trump a anunţat vineri pe reţeaua sa Truth Social că "mult aşteptata întâlnire" cu omologul său rus Vladimir Putin va avea loc pe 15 august în statul american Alaska (nord-vest), relatează Agrepres și AFP. De semnalat că Vladimir Putin, urmărit internațional pentru crime de război, va „călca” astfel pe teritoriu american. Trebuie menționat că SUA nu au ratificat tratatul pentru a fi stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), împiedicând astfel ca presupusele decizii să fie puse în aplicare, dar simbolistica prezenței lui Putin în SUA în ciuda acuzelor asupra sa, rămâne.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a declarat vineri ''decepţionat'' de sancţiunile germane contra ţării sale, după anunţarea planului israelian pentru preluarea controlului asupra oraşului Gaza, estimând că sancţiunile respective ''recompensează'' mişcarea palestiniană teroristă Hamas, potrivit unui comunicat publicat vineri seară, transmit Agerpres și AFP.
SUA şi Rusia încearcă să ajungă la un acord pentru încetarea războiului în Ucraina şi care ar cimenta ocuparea de către Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub controlul armatei ruse, scrie vineri Bloomberg News, în timp ce postul Fox News relatează că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză să cedeze teritorii către Rusia fără un referendum, consemnează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Reușită importantă a Forțelor de Apărare Ucrainene. Se pare că deși inițial Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (GUR) era sigur că a lovit o stație radar a sistemului antiaerian S-400, în Crimeea ocupată, la o analiză mai atentă a fost vorba chiar de o stație a S-500 Prometheus, cel mai modern sistem antiaerian rus, intrat recent în serviciul Federației și despre care rușii precizează că e capabil să intercepteze și rachete balistice intercontinentale.
După ședința de vineri (08.08.2025) a Consiliului de Securitate al Federației Ruse, care a avut loc cu participarea personală a membrilor acestuia, președintele rus, Vladimir Putin, a avut mai multe convorbiri telefonice cu liderii unor state străine.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, efectuează o vizită la Kiev, unde va avea discuţii cu oficiali ucraineni de rang înalt.
Guvernul chinez a asigurat miercuri că a 'îndemnat cetățenii chinezi să evite orice implicare în conflictul' din Ucraina, după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a referit recent la 'participarea în război a unor mercenari din China, Tadjikistan, Uzbekistan, Pakistan și din țări africane', informează Agerpres și EFE.
Președintele american Donald Trump intenționează să se întâlnească personal cu omologul său rus, Vladimir Putin, săptămâna viitoare. Informația a fost prezentată miercuri The New York Times (NYT), care a citat două persoane familiarizate cu planul, potrivit Reuters.
Faptul că forțele ucrainene lovesc în adâncimea operativ-strategică a Rusiei după un plan bine stabilit, prin care apărarea antiaeriană rusă este întinsă pe distanțe foarte mari imposibil de acoperit permanent, nu este nimic nou. Dar, să prindă pe picior greșit chiar paznicii principali ai activelor rusești importante, care sunt sistemele antiaeriană cu rază lungă de acțiune, este o raritate.
În cursul nopții de 06.08.2025, Rusia a efectuat un nou atac asupra țintelor de pe teritoriul Ucrainei, folosind, în special, drone kamikaze de tip Shahed (Geran), care au intrat în spațiul aerian ucrainean încă din cursul serii, evoluând din mai multe direcții simultan.
Olanda a anunţat luni că va deveni prima ţară NATO care cumpără sisteme de apărare antiaeriană din Statele Unite pentru a le livra Ucrainei, relatează Agerpres și DPA.
Analiștii militari de la publicația ucraineană Deep State au prezentat raportul pentru iulie privind avansul trupelor ruse în Ucraina.
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a convocat marţi o reuniune a cabinetului de securitate cu intenţia "ocupării totale a Fâşiei Gaza", aşa cum a informat un înalt oficial într-o întâlnire cu presa israeliană, informaţie confirmată pentru EFE de surse din cadrul biroului premierului, notează Agerpres.
Canalul rusesc Mash de pe rețeaua de socializare Telegram a anunțat, pe 04.08.2025, că, în regiunea Cernihiv din Ucraina, în imediata vecinătate a graniței ruso-ucrainene, sunt concentrați aproximativ 50.000 de soldați și luptatori străini, care luptă de partea Forțelor Armate ale Ucrainei. Potrivit datelor prezentate de sursa rusească, aproape jumătate dintre aceștia sunt luptatori străini din Turcia, Polonia și Georgia.
„Până când Putin nu va fi convins de inevitabilitatea înfrângerii, războiul nu se va opri”, a declarat fostul comandant NATO, generalul în retragere Wesley Clark. Dictatorul rus Vladimir Putin va continua să lupte atâta timp cât crede că poate câștiga. Comunitatea internațională trebuie să-i transmită lui Putin un semnal clar și decisiv că Rusia nu va reuși și va fi forțată să părăsească Ucraina.
Apărarea anti-aeriană a Rusiei a doborât în noaptea de duminică spre luni 61 de drone ucrainene, dintre care 18 zburau deasupra Mării Negre, conform Ministerului Apărării de la Moscova, informează Agerpres și EFE.
Un consilier de rang înalt al președintelui SUA, Donald Trump, a acuzat duminică India de finanțarea efectivă a războiului Rusiei în Ucraina prin achiziționarea de petrol de la Moscova, după ce liderul american și-a intensificat presiunile asupra autorităților indiene pentru a înceta să mai cumpere petrol rusesc, relatează Agerpres și Reuters.
Eficacitatea loviturilor aeriene rusești începe să se vadă. Miile de drone și rachete lansate de Rusia în fiecare lună consumă accelerat rezervele de rachete interceptoare ale Ucrainei.
Rusia a început să utilizeze o nouă bombă aeriană ghidată, în contextul dezvoltării active a armelor sale aeriene pentru a bombarda infrastructura ucraineană. Autoritățile ucrainene spun că noile bombe aeriene ghidate UMPB-5 ale Rusiei au fost lansate de avioanele Su-34 în două regiuni în ultimele două luni, ca parte a testării noii arme.
Bazându-se pe experiențele obținute în timpul războiului din Ucraina, în ultima perioadă, companiile de stat și private rusești dezvoltă și produc în mod activ nu numai UAV-uri de diferite tipuri, ci și sisteme robotice terestre și sisteme mobile de asalt controlate de la distanță pentru Forțele Armate ale Federației Ruse.
Conducta de gaze Asia Centrală-Centru a companiei ruse Gazprom a fost scoasă din funcțiune pe termen nelimitat după o serie de explozii în regiunea Volgograd, a confirmat o sursă din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării din Ucraina. Conducta transportă gaze din Turkmenistan prin Uzbekistan și Kazahstan către Rusia. Aceasta alimentează mai multe instalații cheie ale complexului militar-industrial rus.
Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au atacat sâmbătă noaptea depozitul de drone Shahed de la baza aeriană rusă din Primorsko-Ahtarsk și fabrica militară Elektropribor din Penza. Explozii au fost înregistrate și în alte regiuni rusești.
Statele Unite şi NATO lucrează la un nou mecanism de furnizare de echipamente militare americane către Ucraina şi care vor fi plătite de alte state membre ale Alianţei, potrivit unor surse citate vineri de Reuters.
Germania va transfera două lansatoare Patriot suplimentare Ucrainei, a anunțat vineri, 1 august, Ministerul german al Apărării. În lunile următoare, vor fi trimise toate elementele sistemului Patriot, care vor forma două baterii.
Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a declarat că Danemarca a făcut un pas fără precedent prin acordul semnat cu Ucraina, prin care companiile ucrainene vor produce arme pe teritoriul danez.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi întregii lumi să acționeze pentru o schimbare de regim în Rusia și să confiște activele rusești, nu doar să le blocheze, transmit Agerpres și AFP.
Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au atacat joi seară fabrica de electronice radio JSC Radiozavod din orașul Penta, vestul Rusiei. Fabrica, potrivit oficialilor SBU, produce echipamente militare cheie.
SUA au aprobat transferul a mii de rachete Extended Range Attack Munitions (ERAM) către Ucraina, oferind acesteia o nouă capacitate de lovire la distanță, relativ ieftină, dar în același timp puternică. Totuși, nu este clar dacă Kievul va putea folosi armele împotriva țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, oficiali americani sub protecția anonimatului afirmând pentru Wall Street Journal că astfel de atacuri sunt interzise, cel puțin în cazul sistemelor donate de tip ATACMS.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat miercuri (27.08.2025) că submarine diesel-electrice aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Marinei Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLA) au efectuat, pentru prima dată, patrule comune în Regiunea Asia-Pacific.
Ministrul Economiei Radu Miruță a anunțat finalizarea discuțiilor privind construcția unei fabrici de pulberi în România, precizând că va fi „cea mai modernă fabrică de pulberi pentru muniție din lume”.
Au trecut aproape 10 ani de la ultimele misiuni reale de luptă ale bătrânului portavion rus Amiral Kuznețov iar soarta acestuia pare pecetluită în contextul în care chiar Rusia a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a procesului de modernizare. Dar ce se întâmplă cu piloții de MiG-29K și Su-33 care operau de pe portavionul Amiral Kuznețov?
O declarație recentă a ministrului Apărării Ionuț Moșteanu, cu privire la tehnica militară trimisă de România către Ucraina, în cei trei ani și jumătate de război, face vâlvă în presă. Una dintre cele mai arzătoare întrebări este desigur ce tancuri a trimis România către Ucraina și dacă chiar a făcut-o.
efa guvernului italian, Giorgia Meloni, a avertizat miercuri că "Uniunea Europeană este tot mai mult condamnată la irelevanţa geopolitică, incapabilă să răspundă eficient provocărilor de competitivitate ridicate de China şi SUA", relatează agenţiile Agerpres și EFE.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Liderii Franței, Germaniei și Poloniei urmează să viziteze astăzi Republica Moldova pentru a-și exprima sprijinul, cu o zi înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare tensionate de luna viitoare, pe fondul acuzațiilor de interferență a Rusiei în politica țării pro-europene de la granița cu Ucraina, relatează AFP și Politico.
Preşedintele Nicuşor Dan a semnat miercuri decretul privind trecerea în rezervă a locţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior cu două stele Constantin Dobre, a informat Administraţia Prezidenţială.
Concernul german Rheinmetall AG deschide cea mai mare fabrică de muniții din Europa în Unterlüss, lângă Hanovra.
După ce în 2023 economia Rusiei a recuperat contracția din 2022 a Produsului Intern Brut (PIB), chiar depășind-o, iar în 2024 a menținut trendul de creștere, evoluții de ultimă oră ridică semne de întrebare despre cât va mai rezista piața rusă într-o formă civilizată și reglementată.
Armata ucraineană încearcă să oprească înaintarea trupelor rusești în regiunea Dnipropetrovsk. La începutul acestei luni, forțele rusești au intrat în regiune din regiunea vecină Donețk și încearcă să cucerească și alte orașe.
Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă din lume, a fost lansată din Texas și a efectuat un zbor de 60 de minute.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Avioane de luptă germane au fost trimise să intercepteze un avion de cercetare rusesc de tip Il-20 deasupra Mării Baltice pe 26 august, a informat Deutsche Welle (DW).
Administrația Trump vrea să implice statul în controlul unor companii strategice americane și ia în considerare preluarea de participații la contractori din domeniul apărării, inclusiv Lockheed Martin Corp, a declarat marți secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick.
O bună parte dintre cetățenii Europei a fost anesteziată de propaganda rusă, care acționează de peste 10-15 ani.
Spre exemplu, extinderea NATO a fost prezentată ca o amenințare existențială pentru Moscova, dar realitatea contrazice total narativul rusesc. E suficient să ne aducem aminte când au aderat primele state estice la Alianță. Dacă România, Bulgaria sau balticii au intrat în NATO acum ”doar” 21 de ani, în 2004, în cazul Cehiei, Ungariei și Poloniei acest lucru s-a întâmplat în 1999.
Practic, timp de peste un sfert de secol nu a existat niciun atac sau încercare de destabilizare a Rusiei, ba din contră, Europa a încercat să rămână aproape economic de Moscova prin parteneriate energetice solide.
Militarii nord-coreeni se înghesuie pe capete să participe la conflictul din Ucraina de partea Rusiei. Motivația este un salariu “atractiv”, notează presa rusă de propagandă, care citează rapoarte din media sud-coreeană.
Colaborarea dintre România și Republica Moldova este una specială. Cele două țări sunt probabil cele mai apropiate state care există în lume, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popşoi, care a mulţumit diplomaţiei române pentru sprijinul "consistent, hotărât, generos şi necondiţionat" acordat ţării sale.
Gripen a reușit să „rupă” blestemul după 10 ani de înfrângeri în fața Rafale sau F-16 Fighting Falcon, după ce Thailanda a ales JAS 39 Gripen E/F în detrimentul F-16 Fighting Falcon Block 70. Iar din datele oficiale publicate de thailandezi se poate sesiza un mare avantaj al Gripen: Prețul avionului. Așadar, cât costă azi un JAS 39 Gripen, produs de suedezii de la Saab?
Pentru prima dată de la începutul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă, un avion Il-76 a fost văzut pe cer deasupra regiunii Vinița din Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de surse ucrainene, care au subliniat faptul că este vorba despre o aeronavă militară de transport Il-76. Avionul a evoluat cu transponderele de la bord oprite și nu a fost afișat pe radarele civile.
Un raport elaborat de CENTER FOR DEFENSE REFORMS (CDR) face lumină asupra mașinăriei de război a Rusiei, dezvăluind cum a reușit Kremlinul să-și intensifice drastic atacurile cu drone asupra Ucrainei. Sub aparența inofensivă a unor "bărci cu motor", Rusia, cu sprijin masiv din partea Chinei, a pus la punct o producție în serie de mii de drone kamikaze de tip Shahed și derivatele lor, precum Harpy și Gerbera.
Armata SUA va efectua primele trageri din Europa cu rachete cu rază lungă de acțiune Spike NLOS de pe elicoptere AH-64 Apache Guardian. Acestea permit neutralizarea țintelor la distanțe de câteva ori mai mari decât armamentul folosit până acum de aceste elicoptere.
O navă sub pavilion străin, dar cu un echipaj rusesc, a devenit centrul unei anchete europene delicate, ridicând întrebări serioase despre strategia de război hibrid a Moscovei. Nava de transport maritim HAV Dolphin, navigând sub steagul Antiguei și Barbudei, este bănuită de serviciile de informații germane și olandeze că ar fi servit ca navă-suport pentru drone rusești de supraveghere, pe fondul unei creșteri alarmante a numărului de incursiuni cu drone deasupra facilităţilor militare din Germania.
Londra a anunțat un pas important în modernizarea capabilităților sale militare. Vineri, 22 august 2025, Ministerul britanic al Apărării a confirmat un contract în valoare de 118 milioane de lire sterline cu gigantul european MBDA pentru achiziția a șase lansatoare suplimentare pentru sistemul de apărare antiaeriană Sky Sabre. Anunțul, prezentat ca o decizie strategică, vine în contextul unei escaladări a tensiunilor și al proliferării amenințărilor aeriene moderne, de la rachete de croazieră la drone operate la un cost redus.
Comisia Europeană ''se împușcă singură în picior'' rămânând tăcută și complice în legătură cu atacurile Ucrainei asupra conductei Drujba, a declarat marți ministrul de externe Peter Szijjarto, subliniind că această conductă este ''de importanță crucială pentru aprovizionarea energetică a Ungariei și Slovaciei'', relatează Agerpres, care citează agenția de știri ungară MTI.
Pe 25 august, Finlanda a devenit, pentru câteva săptămâni, epicentrul exercițiilor militare organizate de forțele pentru operații speciale din Europa. Nu este vorba de un simplu exercițiu militar de rutină, ci de „Southern Griffin 25”, o demonstrație de forță și voință a NATO, care își consolidează prezența la granița estică a Alianței, într-un moment crucial pentru securitatea continentului.
O decizie-șoc a președintelui polonez Karol Nawrocki a aruncat în aer relația, până de curând impecabilă, dintre Polonia și Ucraina. Prin vetoul pus pe un amendament menit să extindă legea de asistență pentru refugiații ucraineni, Nawrocki a blocat, fără să vrea, și finanțarea crucială pentru serviciile de internet prin satelit Starlink destinate Ucrainei.
Cancelarul german Friedrich Merz a acuzat marţi Moscova de o "strategie de întârziere" în ceea ce priveşte obţinerea unui acord de pace cu Ucraina, relatează Agerpres și DPA.
Pentru prima dată de la începutul războiului ruso-ucrainean, cel mai înalt militar al Forțelor Armate Române vizitează Ucraina. Duminică, șeful Statului Major al Apărării României, generalul Gheorghiță Vlad, a efectuat o vizită oficială în Ucraina.
Avioane de vânătoare din cadrul Comandamentului Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) au interceptat duminică o aeronavă rusească în Zona de Identificare a Apărării Aeriene (ADIZ) din Alaska, a anunțat comandamentul într-un comunicat. Este cel mai recent incident de acest gen din ultimele zile.
Spania e prima țară care a spus „nu” avioanelor americane F-35, într-o declarație oficială a unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Madrid. Însă la doar câteva zile de la declarația controversată care a făcut vâlvă în presa internațională, Executivul spaniol vine cu o poziție ce lasă loc de interpretări. A început așadar F-35 reconquista în Spania?
