Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Bogdan Aurescu: Este nevoie de o creştere a capacităţii OSCE de a gestiona situaţia de securitate din regiunea Mării Negre
02 dec 2021 / 21:08
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a susţinut, joi, în prima zi a reuniunilor Consiliului Ministerial al OSCE, desfăşurat la Stockholm, creşterea capacităţii OSCE de a gestiona situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, precum şi soluţionarea conflictelor prelungite din regiune.

Reuniunea Consiliului Ministerial a oferit posibilitatea abordării principalelor aspecte pe cele trei dimensiuni (politico-militară, economică şi de mediu, umană) ale OSCE, cu menţinerea sistemului de control asupra armamentelor convenţionale, sublinierea necesităţii modernizării Documentului de la Viena, acordul politic din 2011 care cuprinde măsuri de creştere a încrederii şi securităţii şi mecanisme care să asigure transparenţa activităţilor militare a celor 57 de state participante la OSCE, şi respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, conform unui comunicat al MAE.

Ministrul Aurescu a prezentat, cu acest prilej, intervenţia naţională, în cadrul căreia a subliniat angajamentul României pentru apărarea şi protejarea valorilor şi principiilor OSCE consacrate în Actul Final de la Helsinki din 1975 şi în Carta de la Paris pentru o Nouă Europă din 1990, care stau la baza securităţii europene, în special în contextul deteriorării situaţiei de securitate din regiunea OSCE şi a emergenţei crescute a ameninţărilor hibride.

În acest sens, ministrul Aurescu s-a referit la afectarea securităţii energetice, la instrumentalizarea migranţilor, la consolidarea militară de la frontierele Ucrainei şi la numărul mare de încălcări ale încetării focului în estul Ucrainei.

Şeful diplomaţiei române s-a referit, totodată, la necesitatea prevenirii crizelor şi conflictelor din regiunea OSCE, aspecte relevante inclusiv în contextul aniversării, anul acesta, a 10 ani de la adoptarea, la Vilnius, a Deciziei ministeriale privind elementele ciclului conflictual. Bogdan Aurescu a abordat pe larg viziunea şi propunerile României privind conflictele prelungite şi în cadrul dineului de lucru din 1 decembrie.

Ministrul Aurescu a evidenţiat, astfel, că soluţionarea conflictelor din regiunea Mării Negre şi Vecinătatea Estică reprezintă o prioritate strategică pentru România şi a precizat că a promovat în mod activ această temă în formate multilaterale, inclusiv la nivelul UE.

Aurescu a amintit, în context, turneul pe care l-a efectuat în Caucazul de Sud, împreună cu omologii din Austria şi Lituania, în coordonare cu şi în baza mandatului oferit de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, în luna iunie a acestui an, care a condus la formularea unor concluzii substanţiale şi propuneri în vederea soluţionării acestor conflicte.

În context, a făcut apel la creşterea gradului de cooperare cu partenerii şi a capacităţii OSCE de a gestiona situaţia de securitate din regiunea Mării Negre. A propus în mod concret utilizarea mai bună a instrumentarului OSCE - de exemplu, Echipa de Sprijin pentru Mediere a Centrului de Prevenire a Conflictelor, folosirea misiunilor din teren ale OSCE pentru identificarea tendinţelor pe termen scurt ca formă de avertizare timpurie şi acţiune preventivă, respectiv o mai bună coordonare a OSCE cu alte organizaţii internaţionale, mai ales cu UE.

În cadrul intervenţiei sale naţionale, şeful diplomaţiei române s-a referit la o serie de dosare de interes prioritar pentru România, cu accent pe necesitatea soluţionării conflictului din Republica Moldova în cadrul formatului 5+2, bazat pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale internaţional recunoscute şi fără afectarea parcursului european al acestei ţări.

Şeful diplomaţiei române a subliniat, totodată, susţinerea eforturilor din cadrul Formatului Normandia şi a Grupului Trilateral de Contact în vederea identificării unei soluţii paşnice a conflictului din Ucraina, precum şi a Grupului de la Minsk ca unic format internaţional în măsură să identifice o soluţie durabilă a conflictului din Nagorno-Karabah. Ministrul român a reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei în cadrul frontierelor sale recunoscute şi continuarea Discuţiilor Internaţionale de la Geneva.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a solicitat încetarea încălcărilor drepturilor omului din Republica Belarus şi a condamnat instrumentalizarea migraţiei în scopuri politice de către Belarus.

Şeful diplomaţiei române a reiterat şi faptul că implementarea deplină a principiilor şi angajamentelor asumate de către statele participante reprezintă singura modalitate de garantare a securităţii şi de consolidare a stabilităţii, transparenţei militare şi predictibilităţii în spaţiul OSCE şi a pledat, în context, pentru modernizarea Documentului de la Viena.

În intervenţia sa în plenul Consiliului Ministerial, ministrul Aurescu a reacţionat şi pe această cale faţă de afirmaţiile ministrului rus de Externe Lavrov din discursul naţional al acestuia, conform cărora sistemul antirachetă din România (şi Polonia) poate fi utilizat pentru lansarea de lovituri ofensive. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat că această poziţie rusă este complet incorectă, poziţia României, SUA şi a NATO fiind exprimată de foarte multe ori: sistemul antirachetă din România este strict defensiv, doar pentru legitimă apărare conform Cartei ONU, nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse, referindu-se la ameninţări din afara spaţiului euroatlantic şi nu există nicio intenţie de transformare sau modificare a sistemului într-unul ofensiv, a precizat comunicatul MAE.

În marja primei zile a Consiliului Ministerial OSCE, ministrul Aurescu a mai participat la un eveniment dedicat Platformei Crimeea. Evenimentul, găzduit de ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a fost co-sponsorizat de peste 20 de state, între care România, Lituania, Letonia, Estonia, Canada, SUA, Regatul Unit, Turcia. Bogdan Aurescu s-a referit în intervenţia sa la caracterul profund perturbator pentru regiunea Mării Negre al anexării Crimeei. A reafirmat faptul că România condamnă ferm acest act şi susţine politica de nerecunoaştere a anexării peninsulei. Totodată, a reamintit participarea României la Summitul din luna august 2021 de lansare a iniţiativei Platforma Crimeea.

La evenimentul dedicat Platformei Crimeea au mai participat o serie de miniştri ai afacerilor externe din state ca Lituania, Letonia, Canada, respectiv înalţi reprezentanţi ai altor state OSCE, cum ar fi Statele Unite.

Reuniunea miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre OSCE va continua vineri, când ministrul Bogdan Aurescu va prezenta o declaraţie în numele a 30 de state, membre ale NATO, în a doua zi a Consiliului Ministerial OSCE de la Stockholm.

G Ad:

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Crossuri parteneri

Ştiri Recomandate

România și Israelul au discutat despre modernizarea forțelor armate române. În programul de drone a rămas doar un competitor israelian
Valentin Naumescu: Oricât ar părea de surprinzător și inedit ce spun, Rusia va pierde războiul din Ucraina
Câte sisteme antitanc a primit Ucraina din Marea Britanie? Analişti militari: Putem vorbi de peste 1.000 de rachete
Ajutor suplimentar acordat Kievului | SUA au deblocat 200 de milioane de dolari în scopul apărării Ucrainei
România va avea completă a doua escadrilă de F-16 în 2023. Tot atunci începe la Aerostar modernizarea F-urilor din prima escadrilă
Șeful Armatei Ucrainei: Putem distruge şapte tancuri ruseşti în 36 de secunde. Avem suficiente sisteme antitanc
SUA refuză Federația Rusă. Nu va exista niciun răspuns scris la cererile de securitate cerute de Moscova
Rușii se jură din nou că nu vor să atace Ucraina. Serghei Ryabkov: “Riscul unui război la scară largă în Europa nu există”
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCNews.ro
DCNews.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro