BREXITUL DEZBINĂ ADMINISTRAȚIA ȘI CONGRESUL SUA
Brexitul ridică pentru Marea Britanie două probleme care confirmă esența proiectului Europei politice: problema păcii și problema economică. Să nu uităm că părinții fondatori ai Comunității europene au avut în vedere o construcție care să răspundă unui obiectiv politic – și anume pacea – de atins prin instrumente economice – gestiunea comună a mijloacelor necesare dezvoltării / prosperității. Așa s-a răspuns angoselor Europei postbelice ale cărei națiuni se întâlniseră spontan într-o „uniune a fricii": frica de război și frica de foame.
Că ideea generoasă a unei democrații transnaționale organizată ca federație de state-națiune – Statele Unite ale Europei – a derapat către un nou Sfânt Imperiu Roman de Națiune Germană – Europa germană, este o altă poveste. Acum întrebarea este cum va părăsi Regatul Unit acest Imperiu, căruia, de altfel, i s-a integrat mai mult pentru a-l „ajuta" să se dezintegreze, în așa fel încât să evite el însuși o explozie socială, subsecventă unui impas economic major post brexit, aptă, la limită, a-l rupe în bucăți?
Sesizând atât riscurile cât și oportunitățile momentului, Președintele Donald Trump, în încercarea sa de a face America măreață dinnou sau, în termeni mai realiști, de a opri declinul superputerii americane, a propus Marii Britanii un acord economico-comercial generos echivalent, în ultimă instanță, cu crearea unei entități economice anglo-americane de tip confederativ. Mărul discordiei în realizarea acestui proiect este Irlanda.
Potrivit Constituției SUA (art. 1 secțiunea 8) acordurile comerciale încheiate de Președinte sunt supuse aprobării Congresului. Or, reprezentanții cei mai marcanți ai acestuia, evident și sub presiunea imensului lobby irlandez, au declarat rituos că nu își vor da votul unui asemenea acord dacă el va afecta aplicarea „Acordului din Vinerea Mare" care a pus capăt violențelor dintre catolicii și protestanții, respectiv dintre secesioniștii și unioniștii nord-irlandezi, oprind vărsările de sânge și restabilind pacea în regat și în regiune.
Președinta Camerei Reprezentanților, democrata de California, Nancy Pelosi, a declarat că Parlamentul va respinge orice tratat între SUA și Regatul Unit care „va pune în pericol reperele acordului de pace, cunoscut ca 'Acordul din Vinerea Mare', facilitat de SUA și la care SUA este parte". Aceeași poziție, întărită ulterior și prin gestul dramatic al deplasării în persoană a dnei Pelosi la granița, acum doar simbolică, irlandezo-irlandeză (britanică), a fost adoptată și de unii parlamentari republicani, printre care deptatul de New York, Peter King. Iată cum problema economică este legată dinnou, dar într-un cu totul alt context și dintr-o altă perspectivă, cu problema păcii. Această legătură aduce în discuție suveranitatea.
MĂRUL DISCORDIEI: FRONTIERA IRLANDEZĂ
Să reamintim că pacea în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a fost posibilă nu doar prin descentralizare, devoluție și autonomie locală în beneficiul comunității nord-irlandeze, ci și prin desființarea în sens material a graniței dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda, de îndată ce ambele au devenit membre ale UE. Această graniță a putut fi traversată de persoane, mărfuri și capitaluri fără a mai avea loc cotrolul pașapoartelor sau plata de taxe vamale, precum și fără obstacole netarifare sau de altă natură. Războaiele comerciale și economice fiind excluse, violențele armate au încetat la rândul lor. Integrarea economică și prosperitatea au adus pacea.
Brexitul ar presupune reînființarea unei frontiere dure (adică cu caracter material) între Irlanda de Nord, respectiv Regatul Unit, din care aceasta face parte, și Republica Irlanda, redevenită frontieră externă a UE, și va opri libera circulație de bunuri, servicii, capitaluri și persoane între „cele două Irlande". În atari condiții, secesionismul irlandez se va reactiva (de astă dată adăugându-se celui scoțian) și confruntările armate se vor relua. Războiul civil reaprins nu va putea lăsa indiferentă Republica Irlanda, cu toate consecințele care decurg de aici pentru stabilitatea și securitatea din Atlanticul de Nord și UE. Asupra acestor consecințe a avertizat în termeni foarte fermi și prim ministrul irlandez, Leo Varadkar.
Pentru a evita asemenea consecințe, Guvernul Theresei May a negociat cu Comisia europeană, o formulă de stopare a revenirii la deplina suveranitate anterioară intrării Marii Britanii în UE, anume în punctul în care se ajunge la refacerea frontierei cu Republica Irlanda (backstop). Astfel, până la încheierea unui acord comercial anglo-european convenabil, frontiera Regatului Unit cu UE ar urma să treacă prin Marea Irlandei, lăsând în afară Irlanda de Nord. O soluție pe care Parlamentul Marii Britanii a respins-o în mai multe rânduri, până la demisia premierului May. Motivul, foarte rezonabil, a fost acela că un asemenea Brexit ar echivala cu fracturarea suveranității Regatului, ceea ce, mai devreme sau mai târziu, ar duce la totala sa dezmembrare. Ce stat suveran este acela a cărui frontieră internațională trece prin mijlocul teritoriului său?
Fără o asemenea formulă, însă, sprijinul economic american rămâne incert și, în lipsa acestuia, integritatea teritorială și unitatea politică a unui stat care a renunțat în timp la multe din industriile sale și care probabil va fi părăsit de o mare parte a furnizorilor de servicii financiar-bancare, atrași de piața mult mai generoasă a UE, vor fi, până la urmă, tot compromise. Din această dilemă nu se va putea ieși, căci Regatul Unit nu poate fi în același timp și membru al UE și în afara UE.
REALITĂȚI GEOGRAFICE, TRADIȚII CULTURALE ȘI CONSTRÂNGERI GEO-ECONOMICE
Și totuși, complicând puțin problema se poate găsi o soluție (sic!). Am propus-o la Bruxelles, acum câtva timp, împreună cu economistul Radu Golban. O reiau în noul context creat de abordarea robustă a brexitului și de ultimatumul dat, sieși și UE, de guvernul Johnson.
Mai întâi câteva constatări ajutătoare.
În primul rând, să observăm că în ceea ce privește libera circulație a persoanelor, acordul Schengen este deschis și unor state care nu sunt membre ale UE (ex. Elveția și Norvegia), în timp ce unele state membre nu beneficiază de prevederile lui (ex. România și Bulgaria). De altfel, nici Marea Britanie nu s-a aflat vreodată în spațiul Schengen. În ciuda acestui fapt, granița dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda s-a bucurat mereu în fapt de regimul Schengen. De ce nu ar merge așa și mai departe?
O problemă mai dificilă se pune în ceea ce privește circulația bunurilor. Aceasta ne duce la a doua observație, respectiv la existența unor regimuri derogatorii permise de tratatele europene.
Potrivit art. 349 și 355 ale Tratatului pentru funcționarea UE (TFUE), teritoriile îndepărtate și cele dependente din punct de vedere economic de state terțe, precum și insulele pot fi exceptate de la respectarea regulilor generale ale pieței interne europene. Pe o asemenea bază au obținut un tratament derogatoriu în cadrul UE Guadelupa, Guiana franceză, Martinica, Reunion, Saint-Martin, Insulele Azore, Insulele Canare, Insulele Auland și altele. De astă dată, un astfel de statul special ar putea viza...Republica Irlanda, astfel încât întreaga insulă irlandeză să aibă un regim juridic european omogen. Pe ce argumente și în ce ar consta el?
Argumentele sunt de ordin geografic și geo-economic. Astfel, liniile de transport cele mai scurte între Republica Irlanda și continentul european tranzitează Marea Britanie, fiind ca distanță și complexitate aproximativ egale cu cele care leagă Insulele Canare de Spania. Două treimi din exporturile irlandeze către UE urmează această rută. A o modifica acum, ca urmare a brexitului, ar însemna creșteri semnificative ale costurilor și timpului de transport. Dacă Insulelor Canare li s-a acordat un statut special în virtutea depărtării de continent și a legăturii economice cu Spania, de ce nu ar primi și Irlanda un tratement similar? Pentru identitate de rațiune, identitate de soluție.
Producția industriei alimentare irlandeze este destinată în prezent cu precădere exportului în Marea Britanie. Proximitatea geografică și rădăcinile culturale anglo-saxone comune fac din piața britanică și destinația altor mărfuri irlandeze. În aceste condiții, experții estimează că economia Republicii Irlanda ar putea scădea cu 7% sub impactul brexitului. Ceea ce se poate evita prin crearea unei uniuni vamale cu Regatul Unit. O uniune a cărei funcționare va fi facilitată tocmai de legăturile tradiționale cu caracter istoric, economic și cultural dintre cele două țări, eliminând riscurile unui brexit neconsensual.
UN STATUT SPECIAL AL IRLANDEI ÎN UE ȘI O UNIUNE VAMALĂ ANGLO-IRLANDEZĂ
Pe aceste considerente, respectiv pe temeiul specificului geografic și al constrângerilor geo-economice, Republica Irlanda, atât de preocupată să evite reapariția frontierei cu Irlanda de Nord, în înțelegere cu Regatul Unit, ar putea cere o exceptare de la executarea obligațiilor vamale comunitare, fără a renunța la calitatea de membru al UE, până la încheierea unui acord comercial între Regatul Unit și UE. Astfel cele două țări ar putea realiza o integrare a politicilor lor vamale și fiscale, care le-ar permite dezvoltarea comună în interesul păcii, fără a afecta raporturile lor, fundamental diferite după brexit, cu UE. Brexitul nu ar mai pune atunci problema graniței nord-irlandeze.
Ceea ce ar mai fi de adăugat ar fi adaptarea procedurii vamale aplicabilă mărfurilor irlandeze exportate în UE, în condițiile absenței unei frontiere materiale interne care să fragmenteze insula Irlandei, deci a unei frontiere între Regatul Unit și Republica Irlanda, astfel încât să se evite un aflux necontrolat de mărfuri britanice în UE. Aceasta s-ar putea obține recurgându-se la controlul la origine, certificatele de proveniență și certificatele de producător.
Cei care se îndoiesc că un astfel de sistem ar funcționa, pot să cerceteze istoria Uniunii vamale UE-Turcia, care a pus deja în funcțiune asemenea mecanisme de control înlocuind barierele comerciale reale.
Un asemenea aranjament trilateral – Marea Britanie, Republica Irlanda, UE – ar cointeresa și SUA, cel mai important partener comercial al Irlandei. Washingtonul ar putea încheia atunci un acord comercial amplu cu Londra și Dublinul, realizând astfel o anglo-sferă transatlantică de liber schimb și investiții, eliberată de protecționismul Europei germane, responsabil, în mare măsură, pentru eșecul Parteneriatului Transatlantic (UE-SUA) pentru Comerț și Investiții. Iată un proiect demn de ambițiile Președintelui Donald Trump, în susținerea căruia ar putea mobiliza influența americană în capitalele vizate.
În dubla calitate de membru UE și partener strategic al SUA, România este interesată în reușita acestuia și ar trebui să îl promoveze.
Brexitul poate avea loc așadar și fără redeșteptarea războiului civil în Ulster sau dezintegrarea Regatului Unit. Două blocuri economice interconectate în emisfera nordică, la care l-am putea adăuga și pe al treilea, reprezentat de Comunitatea Statelor Independente, ar putea fi o garanție atât pentru dezvoltarea statelor membre, cât și pentru menținerea libertății comerțului prin întărirea concurenței libere, și salvgardarea păcii. Ce mai lipsește? Înțelepciunea și buna credință.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
