BREXITUL DEZBINĂ ADMINISTRAȚIA ȘI CONGRESUL SUA
Brexitul ridică pentru Marea Britanie două probleme care confirmă esența proiectului Europei politice: problema păcii și problema economică. Să nu uităm că părinții fondatori ai Comunității europene au avut în vedere o construcție care să răspundă unui obiectiv politic – și anume pacea – de atins prin instrumente economice – gestiunea comună a mijloacelor necesare dezvoltării / prosperității. Așa s-a răspuns angoselor Europei postbelice ale cărei națiuni se întâlniseră spontan într-o „uniune a fricii": frica de război și frica de foame.
Că ideea generoasă a unei democrații transnaționale organizată ca federație de state-națiune – Statele Unite ale Europei – a derapat către un nou Sfânt Imperiu Roman de Națiune Germană – Europa germană, este o altă poveste. Acum întrebarea este cum va părăsi Regatul Unit acest Imperiu, căruia, de altfel, i s-a integrat mai mult pentru a-l „ajuta" să se dezintegreze, în așa fel încât să evite el însuși o explozie socială, subsecventă unui impas economic major post brexit, aptă, la limită, a-l rupe în bucăți?
Sesizând atât riscurile cât și oportunitățile momentului, Președintele Donald Trump, în încercarea sa de a face America măreață dinnou sau, în termeni mai realiști, de a opri declinul superputerii americane, a propus Marii Britanii un acord economico-comercial generos echivalent, în ultimă instanță, cu crearea unei entități economice anglo-americane de tip confederativ. Mărul discordiei în realizarea acestui proiect este Irlanda.
Potrivit Constituției SUA (art. 1 secțiunea 8) acordurile comerciale încheiate de Președinte sunt supuse aprobării Congresului. Or, reprezentanții cei mai marcanți ai acestuia, evident și sub presiunea imensului lobby irlandez, au declarat rituos că nu își vor da votul unui asemenea acord dacă el va afecta aplicarea „Acordului din Vinerea Mare" care a pus capăt violențelor dintre catolicii și protestanții, respectiv dintre secesioniștii și unioniștii nord-irlandezi, oprind vărsările de sânge și restabilind pacea în regat și în regiune.
Președinta Camerei Reprezentanților, democrata de California, Nancy Pelosi, a declarat că Parlamentul va respinge orice tratat între SUA și Regatul Unit care „va pune în pericol reperele acordului de pace, cunoscut ca 'Acordul din Vinerea Mare', facilitat de SUA și la care SUA este parte". Aceeași poziție, întărită ulterior și prin gestul dramatic al deplasării în persoană a dnei Pelosi la granița, acum doar simbolică, irlandezo-irlandeză (britanică), a fost adoptată și de unii parlamentari republicani, printre care deptatul de New York, Peter King. Iată cum problema economică este legată dinnou, dar într-un cu totul alt context și dintr-o altă perspectivă, cu problema păcii. Această legătură aduce în discuție suveranitatea.
MĂRUL DISCORDIEI: FRONTIERA IRLANDEZĂ
Să reamintim că pacea în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a fost posibilă nu doar prin descentralizare, devoluție și autonomie locală în beneficiul comunității nord-irlandeze, ci și prin desființarea în sens material a graniței dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda, de îndată ce ambele au devenit membre ale UE. Această graniță a putut fi traversată de persoane, mărfuri și capitaluri fără a mai avea loc cotrolul pașapoartelor sau plata de taxe vamale, precum și fără obstacole netarifare sau de altă natură. Războaiele comerciale și economice fiind excluse, violențele armate au încetat la rândul lor. Integrarea economică și prosperitatea au adus pacea.
Brexitul ar presupune reînființarea unei frontiere dure (adică cu caracter material) între Irlanda de Nord, respectiv Regatul Unit, din care aceasta face parte, și Republica Irlanda, redevenită frontieră externă a UE, și va opri libera circulație de bunuri, servicii, capitaluri și persoane între „cele două Irlande". În atari condiții, secesionismul irlandez se va reactiva (de astă dată adăugându-se celui scoțian) și confruntările armate se vor relua. Războiul civil reaprins nu va putea lăsa indiferentă Republica Irlanda, cu toate consecințele care decurg de aici pentru stabilitatea și securitatea din Atlanticul de Nord și UE. Asupra acestor consecințe a avertizat în termeni foarte fermi și prim ministrul irlandez, Leo Varadkar.
Pentru a evita asemenea consecințe, Guvernul Theresei May a negociat cu Comisia europeană, o formulă de stopare a revenirii la deplina suveranitate anterioară intrării Marii Britanii în UE, anume în punctul în care se ajunge la refacerea frontierei cu Republica Irlanda (backstop). Astfel, până la încheierea unui acord comercial anglo-european convenabil, frontiera Regatului Unit cu UE ar urma să treacă prin Marea Irlandei, lăsând în afară Irlanda de Nord. O soluție pe care Parlamentul Marii Britanii a respins-o în mai multe rânduri, până la demisia premierului May. Motivul, foarte rezonabil, a fost acela că un asemenea Brexit ar echivala cu fracturarea suveranității Regatului, ceea ce, mai devreme sau mai târziu, ar duce la totala sa dezmembrare. Ce stat suveran este acela a cărui frontieră internațională trece prin mijlocul teritoriului său?
Fără o asemenea formulă, însă, sprijinul economic american rămâne incert și, în lipsa acestuia, integritatea teritorială și unitatea politică a unui stat care a renunțat în timp la multe din industriile sale și care probabil va fi părăsit de o mare parte a furnizorilor de servicii financiar-bancare, atrași de piața mult mai generoasă a UE, vor fi, până la urmă, tot compromise. Din această dilemă nu se va putea ieși, căci Regatul Unit nu poate fi în același timp și membru al UE și în afara UE.
REALITĂȚI GEOGRAFICE, TRADIȚII CULTURALE ȘI CONSTRÂNGERI GEO-ECONOMICE
Și totuși, complicând puțin problema se poate găsi o soluție (sic!). Am propus-o la Bruxelles, acum câtva timp, împreună cu economistul Radu Golban. O reiau în noul context creat de abordarea robustă a brexitului și de ultimatumul dat, sieși și UE, de guvernul Johnson.
Mai întâi câteva constatări ajutătoare.
În primul rând, să observăm că în ceea ce privește libera circulație a persoanelor, acordul Schengen este deschis și unor state care nu sunt membre ale UE (ex. Elveția și Norvegia), în timp ce unele state membre nu beneficiază de prevederile lui (ex. România și Bulgaria). De altfel, nici Marea Britanie nu s-a aflat vreodată în spațiul Schengen. În ciuda acestui fapt, granița dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda s-a bucurat mereu în fapt de regimul Schengen. De ce nu ar merge așa și mai departe?
O problemă mai dificilă se pune în ceea ce privește circulația bunurilor. Aceasta ne duce la a doua observație, respectiv la existența unor regimuri derogatorii permise de tratatele europene.
Potrivit art. 349 și 355 ale Tratatului pentru funcționarea UE (TFUE), teritoriile îndepărtate și cele dependente din punct de vedere economic de state terțe, precum și insulele pot fi exceptate de la respectarea regulilor generale ale pieței interne europene. Pe o asemenea bază au obținut un tratament derogatoriu în cadrul UE Guadelupa, Guiana franceză, Martinica, Reunion, Saint-Martin, Insulele Azore, Insulele Canare, Insulele Auland și altele. De astă dată, un astfel de statul special ar putea viza...Republica Irlanda, astfel încât întreaga insulă irlandeză să aibă un regim juridic european omogen. Pe ce argumente și în ce ar consta el?
Argumentele sunt de ordin geografic și geo-economic. Astfel, liniile de transport cele mai scurte între Republica Irlanda și continentul european tranzitează Marea Britanie, fiind ca distanță și complexitate aproximativ egale cu cele care leagă Insulele Canare de Spania. Două treimi din exporturile irlandeze către UE urmează această rută. A o modifica acum, ca urmare a brexitului, ar însemna creșteri semnificative ale costurilor și timpului de transport. Dacă Insulelor Canare li s-a acordat un statut special în virtutea depărtării de continent și a legăturii economice cu Spania, de ce nu ar primi și Irlanda un tratement similar? Pentru identitate de rațiune, identitate de soluție.
Producția industriei alimentare irlandeze este destinată în prezent cu precădere exportului în Marea Britanie. Proximitatea geografică și rădăcinile culturale anglo-saxone comune fac din piața britanică și destinația altor mărfuri irlandeze. În aceste condiții, experții estimează că economia Republicii Irlanda ar putea scădea cu 7% sub impactul brexitului. Ceea ce se poate evita prin crearea unei uniuni vamale cu Regatul Unit. O uniune a cărei funcționare va fi facilitată tocmai de legăturile tradiționale cu caracter istoric, economic și cultural dintre cele două țări, eliminând riscurile unui brexit neconsensual.
UN STATUT SPECIAL AL IRLANDEI ÎN UE ȘI O UNIUNE VAMALĂ ANGLO-IRLANDEZĂ
Pe aceste considerente, respectiv pe temeiul specificului geografic și al constrângerilor geo-economice, Republica Irlanda, atât de preocupată să evite reapariția frontierei cu Irlanda de Nord, în înțelegere cu Regatul Unit, ar putea cere o exceptare de la executarea obligațiilor vamale comunitare, fără a renunța la calitatea de membru al UE, până la încheierea unui acord comercial între Regatul Unit și UE. Astfel cele două țări ar putea realiza o integrare a politicilor lor vamale și fiscale, care le-ar permite dezvoltarea comună în interesul păcii, fără a afecta raporturile lor, fundamental diferite după brexit, cu UE. Brexitul nu ar mai pune atunci problema graniței nord-irlandeze.
Ceea ce ar mai fi de adăugat ar fi adaptarea procedurii vamale aplicabilă mărfurilor irlandeze exportate în UE, în condițiile absenței unei frontiere materiale interne care să fragmenteze insula Irlandei, deci a unei frontiere între Regatul Unit și Republica Irlanda, astfel încât să se evite un aflux necontrolat de mărfuri britanice în UE. Aceasta s-ar putea obține recurgându-se la controlul la origine, certificatele de proveniență și certificatele de producător.
Cei care se îndoiesc că un astfel de sistem ar funcționa, pot să cerceteze istoria Uniunii vamale UE-Turcia, care a pus deja în funcțiune asemenea mecanisme de control înlocuind barierele comerciale reale.
Un asemenea aranjament trilateral – Marea Britanie, Republica Irlanda, UE – ar cointeresa și SUA, cel mai important partener comercial al Irlandei. Washingtonul ar putea încheia atunci un acord comercial amplu cu Londra și Dublinul, realizând astfel o anglo-sferă transatlantică de liber schimb și investiții, eliberată de protecționismul Europei germane, responsabil, în mare măsură, pentru eșecul Parteneriatului Transatlantic (UE-SUA) pentru Comerț și Investiții. Iată un proiect demn de ambițiile Președintelui Donald Trump, în susținerea căruia ar putea mobiliza influența americană în capitalele vizate.
În dubla calitate de membru UE și partener strategic al SUA, România este interesată în reușita acestuia și ar trebui să îl promoveze.
Brexitul poate avea loc așadar și fără redeșteptarea războiului civil în Ulster sau dezintegrarea Regatului Unit. Două blocuri economice interconectate în emisfera nordică, la care l-am putea adăuga și pe al treilea, reprezentat de Comunitatea Statelor Independente, ar putea fi o garanție atât pentru dezvoltarea statelor membre, cât și pentru menținerea libertății comerțului prin întărirea concurenței libere, și salvgardarea păcii. Ce mai lipsește? Înțelepciunea și buna credință.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
