De ce a acționat Ankara acum? Care sunt obiectivele tactice ale operațiunii? Și cum se încadrează decizia în obiectivele administrației Trump din Siria?
Principalele temeri ale Turciei
YPG este un partener al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup care luptă cu guvernul turc de zeci de ani și este desemnat ca entitate teroristă de Statele Unite și de alți membri ai NATO. Turcia nu a acceptat niciodată decizia SUA de a se alinia YPG în războiul împotriva Statului Islamic. Mai degrabă, președintele Recep Erdogan a tolerat parteneriatul până când ultimele forțe ale „califatului" islamic din Siria s-au prăbușit la începutul acestui an.
Imediat ce Donald Tump a anunțat înfrângerea DAESH , Erdogan a început să facă planuri pentru o incursiune militară care să nimicească forțele kurde. În viziunea strategilor de la Ankara, aceste forțe, înarmate de către SUA cu cea mai nouă tehnologie militară și având experiență de luptă reprezintă o amenințare la securitatea Turciei care trebuie anihilată. Pentru a înțelege ultima decizie a sultanului turc, trebuie să analizăm doi factori interni cheie în Turcia: Resentiment public larg față de PKK. Operațiunea actuală nu este „războiul lui Erdogan".
În majoritatea deciziilor care privesc securitatea Turciei, societatea turcă rămâne polarizată între două tabere mari, una care se opune Erdogan și cealaltă care îl susține. Cu toate acestea, problema PKK este o excepție - în afară de circumscripția naționalistă kurdă de stânga -, o majoritate copleșitoare a cetățenilor turci (inclusiv mulți kurzi conservatori) consideră PKK ca un grup terorist. Astfel, Erdogan are un sprijin larg acasă pentru a lua măsuri împotriva a ceea ce mulți turci consideră drept franciza siriană a PKK.
Problema migrației. Turcia este gazda a aproape patru milioane de refugiați sirieni, Deși primiți cu bunăvoință de către turci de ani buni, declinul economic accentuat care a început în 2018 a dus la creșterea sentimentului anti-refugiați. Alegătorii din clasă muncitoare, mulți dintre ei susținători ai lui Erdogan, s-au îndreptat împotriva sirienilor, învinovățindu-i pentru „furtul" locurilor de muncă și creșterea chiriilor. Alegătorii de clasă mijlocie, inclusiv mulți din opoziție, îi acuză pentru „invadarea" Turciei cu valorile lor culturale conservatoare.
Ca atare, guvernul este conștient de aceste tendințe și, fără îndoială, se simte obligat să facă ceva mai devreme decât mai târziu. Erdogan de altfel a declarat că obiectivul principal al actualei operațiuni militare împotriva kurzilor este să elibereze teritoriul dominat militar de aceștia pentru a permite milioanelor de refugiați să se întoarcă acasă. Numai că aceștia nu doresc acest lucru, ştiind că nu mai există nimic din ceea ce au lăsat în urmă, califatul neavând resursele să asigure o viață normală înainte de a fi învins, iar luptele și bombardamentele distrugând orice urmă de infrastructură pe care nordul Siria o avea înainte de apariția DAESH.
Tactică și Obiective
Atunci când a ales unde să înceapă incursiunea, supranumită Operațiunea "Primăvara Păcii", Ankara a ales orașele de frontieră siriene cu majoritate arabă controlate de YPG, inclusiv Ras al-Ain și Tal Abyad. Această decizie a fost luată din două motive. În primul rând, mulți arabi sunniţi care trăiesc sub YPG se supun controlului autoritar și politicilor culturale ale grupului (de exemplu, elevii din aceste domenii trebuie să participe la clase unde se predă ideologia naționalistă seculară și marxistă, kurdă, a liderului PKK Abdullah Ocalan). Acest lucru îi face mult mai prietenoși trupelor turce, cel puțin în comparație cu modul în care orașele cu majoritate kurdă le-ar primi. În al doilea rând, Ankara intenționează să mute refugiații sirieni în acele zone pe care le ocupă de la YPG.
Deși este puțin probabil să repatriezi milioane dintre ei, transferul chiar și a câteva sute de mii ar putea ajuta la reducerea tensiunilor sociale interne turcești, create de către aceștia. Obiectivul demografic final este de a transforma secțiuni mari ale frontierei siriene în blocuri teritoriale arabe, transformând astfel teritoriul controlat de YPG în canţone izolate. În acest scop, s-ar putea acorda prioritate întoarcerii arabilor sirieni în orașele Ras al-Ain și Tal Abyad, în special cei alungați din casele lor atunci când ÎS sau YPG au preluat orașele lor din nordul Siriei. Analiștii militari, buni cunoscători ai zonei aduc ca argument faptul că trupele turce par să se deplaseze mult mai încet în această săptămână, comparativ cu incursiunile anterioare din Siria (de exemplu, operațiunea din ianuarie 2018). Acest fapt se datorează faptului că Ankara speră să submineze YPG-ul printr-o prezență militară susținută - ultima etapă a campaniei sale mai largi împotriva PKK. În ultimii ani, forțele de securitate turce au eliminat o mare parte din prezența PKK acasă și au vizat cu succes lideri cheie din PKK în munții Qandil din Irak.
Perspective regionale
La un moment dat, guvernul turc ar dori să redeschidă negocierile de pace cu PKK pentru a pune capăt conflictului lor interminabil o dată pentru totdeauna. Cu toate acestea, Ankara pare să creadă că trebuie să reechilibreze mai întâi relația grupului cu YPG. Când YPG a fost format cu ani înainte de războiul din Siria, cadrele sale au fost în mare parte motivate de succesele politice și militare semnificative obținute de colegii lor kurzi din PKK-ul turc la acea vreme. Această dinamică s-a instalat după 2014, asistența americană și retragerea regimului Assad au permis YPG să acapareze aproape o treime din teritoriul Siriei.
Aceste câștiguri la rândul lor au încurajat PKK, care s-a angajat la discuții de pace cu Erdogan la acea vreme, după ce a suferit ani de întârziere la mâna forțelor turcești. Văzând autonomia în creștere a YPG alături, PKK a părăsit masa de dialog, lansând o nouă campanie militară împotriva guvernului în vara anului 2015, încercând să preia orașele din sud-estul Turciei în același mod în care YPG a făcut-o peste granița siriană. Greșeala tactică care a obligat, în special puterile europene ți SUA să reducă discuțiile cu YPG și PKK, tocmai pentru a nu da impresia Turciei că sprijină un astfel de joc militar kurd..
Deși Turcia a respins și învins net mișcările militare kurde de pe teritoriul său, PKK continuă să efectueze atacuri izolate împotriva diferitelor ținte guvernamentale și militare, inspirate în parte de prezența masivă a YPG la frontiera siriană. Prin operațiunea actuală, Ankara încercând să distrugă YPG, lăsând PKK slăbit în teritoriul turc, în final, să forțeze grupul înapoi la masa de negocieri într-o poziție mai slabă. De aceea Turcia, astăzi nu dorește implicarea nici unui actor politic sau militar internațional în actuala criză.
Rusia a acceptat acest joc, pentru că Ankara a promis ajutor în jocul dezechilibrat al Moscovei cu Teheranul. Astfel, acest obiectiv crucial al strategiei lui Erdogan poate fi îndeplinit doar dacă SUA continuă retragerea soldaților săi din Nordul Siriei, mișcare pe care Trump a și anunțat-o deja. Pe de altă parte, actorii europeni nu doresc o Turcie adânc implantată în teritoriul sirian, dar, aflaţi sub șantajul turc cu privire la milioanele de refugiați care pot provoca o nouă criză a migrației din 2015, nu pot decât spera că liderii PKK vor accepta noi tratative cu Ankara, chiar dacă forțele turcești distrug complet YPG-ul și autonomia lor siriană. Germania și Franța deja, dau semne discrete că o astfel de formulă convine cel mai bine intereselor lor intern europene, iar Turcia este fermă în a nu le lăsa să încerce să iasă din limitările impuse de către ea.
Pentru SUA implicațiile sunt deja vizibile. Imaginea de aliat de nădejde și loial față de cei mai importanți actori locali în războiul împotriva DAESH și califatului său a fost făcută țăndări. Deși oficialii americani au menționat că, dacă Turcia întreprinde acțiuni „disproporționate" în timpul incursiunii, președintele Trump ar putea „impune costuri semnificative", deși însuși Trump a amenințat cu masive sancțiuni economice, Turcia are resurse importante de a izola efectele acestora. Din punct de vedere al atingerii obiectivelor de securitate, SUA însă au acordat lui Erdogan o fereastră destul de limitată. Dar au făcut-o, prin retragerea celor două duzini de soldați pe care îî aveau în regiune.
Administrația Trump este de asemenea supărată dacă incursiunea creează un vid care permite IS sau axa Iran-Assad să se restabilească în Siria de est. De exemplu, mii de teroriști ai IS sunt reținuți în închisorile controlate de YPG, iar ca urmare a bombardamentelor turce, o parte dintre aceștia deja au scăpat dintr-o închisoare aflată sub acest control. Iritarea SUA nu va fi neobservată, iar Trump știe că problemele economice ale Turciei pot fi agravate cu sancțiuni bine țintite, chiar dacă Erdogan crede că va putea să le ignore. Cu toate acestea Casa Albă nu va încerca să oprească operațiunea sau să conteste obiectivele Turciei în Siria.
În cadrul diverselor lor declarații, diverși diplomați americani au confirmat poziția politică a Ankarei, declarând că YPG este o „aripă" a PKK. Aceștia au menționat, de asemenea, că, deși administrația nu va susține și nu va ajuta invazia, SUA nu se vor opune militar. SUA au respins prin veto deja o rezoluție, din 10 Octombrie, a Consiliului de Securitate al ONU care condamnă incursiunea turcă, oferind astfel Turciei mai mult timp, pentru reglarea intensității operațiunilor sale din Nordul Siriei. Președintele Trump a confirmat invitația pentru Erdogan la Casa Albă pe 13 noiembrie - o dată care poate servi drept termen pentru ca Ankara să facă ceea ce consideră că trebuie în Siria.
Un joc geopolitic complicat se anunță în regiunea Siriană, actorul principal fiind Turcia ale cărei acțiuni vor avea consecințe deosebite în viitor. SUA nu sunt nici ele departe de intervenție.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a cerut Ucrainei să „îndulcească tonul” în comunicarea sa cu guvernul SUA și să analizeze din nou „foarte atent” acordul privind vânzarea resurselor de minereuri rare propus de administrația Trump. Waltz a declarat acest lucru într-un interviu acordat FoxNews pe 20 februarie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt în criză de rachete pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, în timpul unei conferințe de presă pe fondul negocierilor în curs între SUA și Rusia. Acesta a povestit o discuție cu unul dintre comandanții săi, care a semnalat o situație critică.
Premierul britanic Keir Starmer urmează să îi propună președintelui american Donald Trump, săptămâna viitoare, la Washington, un plan prin care solicită desfășurarea a 30 000 de trupe europene în Ucraina pentru a menține o încetare a focului. Propunerea urmărește să contribuie la stabilizarea situației din Ucraina, trupele europene urmărind orice acord de încetare a focului.
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
„Rușii le-au cerut americanilor un nou Yalta, adică o nouă împărțire a sferelor de influență, retragerea trupelor americane din Europa de Est și revenirea acestor țări sub controlul Moscovei”, a declarat miercuri seară Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, la Antena 3 CNN.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Președintele interimar Ilie Bolojan a subliniat că România nu lucrează cu scenarii privind un atac direct al Federației Ruse, dar a amintit că la nivelul NATO planuri de apărare includ toate scenariile posibile iar la aceste planuri au contriuit și forțele armate ale României.
Statele Unite nu au încetat să ofere Ucrainei informațiile de informații necesare apărării acesteia, a declarat reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.
Veste bună pentru industria de apărare din Europa, și în special pentru industria aeronautică din Franța: Avioanele de luptă franceze Rafale M au reușit să „învingă” F/A-18E Hornet americane.
Marea Britanie este cel mai belicos stat din lume, susține serviciul rus de informații externe (SVR), acuzând Londra că saboteazî eforturile SUA de a asigura pacea în Ucraina.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washington, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
Importurile tuturor statelor europene de arme au crescut cu 155%, în perioada 2020-2024, iar Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme din lum,e în urma invaziei Rusiei din 2022, potrivit unui raport publicat luni de SIPRI, un important think-tank privind analiza conflictelor.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Ucraina a încheiat un acord cu compania germană de apărare Diehl Defense pentru a tripla furnizarea de sisteme de apărare aeriană și rachete IRIS-T, după cum a anunțat ministrul ucrainena al apărării Rustem Umerov la 9 martie. Acest acord vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene din partea Rusiei, în special atacul din 23 februarie, care a fost cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei la scară largă. Umerov a declarat pe Facebook că acordul semnat pregătește terenul pentru proiecte industriale semnificative care vor spori capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Compania Boeing a finalizat construcția a 20 de noi silozuri pentru sistemul Ground-Based Midcourse Defense (GMD) la Fort Greely, Alaska, crescând numărul de interceptoare care pot fi desfășurate acolo de la 40 la 60. Proiectul, care include infrastructura subterană necesară, cum ar fi instalațiile de servere pentru menținerea pregătirii interceptoarelor, a fost analizat de Defense News.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
