Pierdere grea pentru FRMN
Crucișătorul purtător de rachete Moscova era singura navă de grad I din compunerea FRMN și una dintre cele trei nave de acest tip rămase în dotarea Forțelor Navale ale Federației Ruse. Celelate două crucișătoare rusești Proiect 1164 (clasa Atlant), Varyag de la Flota din Oceanul Pacific și Mareșal Ustinov de la Flota de Nord, îndeplinesc în prezent misiuni în Marea Mediterană, pentru contracararea portavioanelor NATO aflate în regiune.
Pe lângă portavionul Amiral Kuznețov și crucișătorul cu propulsie nucleară Petru cel Mare, cele trei nave de luptă, moștenite din perioada sovietică, reprezintă mândria flotei rusești.
La bordul navelor sunt instalate puternicele complexe de rachete P-1000 Vulkan cu câte 16 rachete de croazieră, cu o bătaie de peste 700 de kilometri. De asemenea, acestea au în dotare complexe de rachete antiaeriene de tip S-300 Fort, capabile să asigure protecția unui întreg raion sau a unei escadre navale împotriva atacurilor aeriene ale adversarului.
Trebuie precizat faptul că, în timpul campaniei militare din Siria, crucișătorul Moscova al FRMN a fost dislocat timp de multe luni în estul Mării Mediterane, de unde a asigurat apărarea antiaeriană a zonei, pe parcursul atacurilor executate de navele rusești asupra țintelor insurgenților de pe teritoriul Siriei.
În aceste condiții, este greu de crezut că nava amiral a FRMN ar fi putut fi distrusă de o rachetă ucraineană. Însă, acest lucru nu poate fi exclus în totalitate, ținând cont de faptul că, de o lună și jumătate, militarii ruși care iau parte la războiul împotriva Ucrainei se comportă de parcă ar fi anesteziați și fac o serie de greșeli neforțate, “c-așa-i în tenis”.
Încă din perioada sovietică, la Sevastopol a funcționat, cu mici sincope, Divizia 30 Nave de Suprafață, care includea cele mai puternice nave de luptă ale Flotei din Marea Neagră.
Înaintea integrării Peninsulei Crimeea în Federația Rusă, adică până în anul 2014, marea unitate avea în compunere cinci nave de luptă, între care două de rang I și trei de rang II. Este vorba despre crucișătorul Moscova, nava mare antisubmarin (distrugător) Kerch și navele de patrulare (fregate) Smetlivy (fost distrugător), Ladny și Pytlivy.
Ulterior, distrugătorul Kerch a fost retras din înzestrare, în urma unui incendiu devastator, iar fregata Smetlivy a fost transformată în muzeu, fiind considerată una dintre cele mai aspectuoase nave din dotarea Forțelor Armate ale Rusiei.
Celelalte trei nave rămase, respectiv crucișătorul Moscova și fregatele Ladny și Pytlivy au trecut oarecum în plan secund, aflându-se mai mult în reparații planificate.
Locul acestora a fost luat treptat, de noile platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, care au început să sosească la FRMN chiar din anul 2014. Astfel, Divizia 30 Nave de Suprafață de la Sevastopol a fost completată cu trei fregate noi Proiect 11356R, iar la Novorossiysk a fost formată Brigada 4 Submarine, dotată cu șase submarine Proiect 636.3. În paralel, la Sevastopol și Novorossiiysk, au fost completate două brigăzi cu nave mici purtătoare de rachete Proiect 21631 și nave de patrulare Proiect 22160.
În prezent, baza FRMN este formată din cele 16 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, care includ: trei fregate Proiect 11356R (Amiral Grigorovici, Amiral Essen și Amiral Makarov), șase submarine Proiect 636.3 (Novorossiysk, Rostov pe Don, Stary Oskol, Krasnodar, Veliky Novgorod și Kolpino), patru nave mici purtătoare de rachete Proiect 21631 (Vyshny Volochek, Orekhovo-Zuevo, Ingushetia și Grayvoron) și trei nave de patrulare Proiect 22160 (Vasily Bykov, Dmitri Rogachev și Pavel Derzhavin).
Este foarte posibil ca la acestea să se fi adăugat deja alte două platforme de acest tip: nava mică purtătoare de rachete Tsiklon (Proiect 22800) și nava de patrulare Serghei Kotov (Proiect 22160), care trebuiau introduse în dotarea FRMN la sfârșitul anului 2021, dar au înregistrat ușoare întârzieri în programele de testare. Ocupate cu campania din Ucraina, autoritățile ruse nu au mai anunțat nimic despre soarta acestora.
În concluzie, se poate constata că accentul dotării FRMN a fost mutat de pe cele cinci nave din perioada sovietică, pe 16 sau chiar 18 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr (nave de suprafață și submarine). În cadrul conflictului cu Ucraina, acestea din urmă au lansat deja din Marea Neagră câteva sute de rachete Kalibr asupra unor ținte terestre de pe teritoriul ucrainean.
Pe acest fond, se poate constata că impactul pierderii crucișătorului Moscova pentru FRMN este unul surmontabil.
Evident, avarierea acestuia reprezintă o lovitură cumplită pentru partea rusă, în special de imagine, și o nouă gură de oxigen pentru reprezentanții ucraineni. Dar, capacitatea de luptă a FRMN este intactă, în pofida unor pierderi inexplicabile, precum navele de desant lovite la Berdyansk sau crucișătorul Moscova, avariat cu numai câteva ore în urmă în Marea Neagră.
În ultima perioadă, militarii ruși au realizat o nouă picanterie, care demonstrează faptul că planificatorii operației din Ucraina sunt cel puțin distrați. De pe navele de luptă ale FRMN au fost șterse însemnele de indentificare de pe exteriorul acestora, respectiv numerele de bordaj și denumirile navelor.
Acest lucru s-a întâmplat și cu crucișătorul Moscova, care poate fi văzut și din spațiu. Pe lângă faptul că este singura navă de acest tip din Marea Neagră, crucișătorul are o formă inconfundabilă. Instalațiile de lansare ale complexului Vulkan sunt amplasate câte opt pe fiecare parte a navei, la un unghi de 45 de grade.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cotidianul britanic The Times a informat, în ediția din 13.05.2025, că Marina Regală a Marii Britanii intenționează să urmărească mișcările submarinelor rusești folosind Inteligența Artificială (AI).
Cotidianul britanic The Times a informat, în ediția din 13.05.2025, că Marina Regală a Marii Britanii intenționează să urmărească mișcările submarinelor rusești folosind Inteligența Artificială (AI).
Recent Ucraina a reușit o premieră în istoria militară: Drone maritime Magura 7, pe care au fost integrate rachete aer-aer americane AIM-9 Sindewinder au doborât deasupra Mării Negre două avioane Su-30 Flanker rusești. E incredibil cum o țară fără o flotă navală, fără nave de suprafață și submarine, reușește să țină în șah Flota rusă a Mării Negre, dar și să doboare avioane rusești, și toate astea doar cu drone maritime. Ucrainenii au explicat succesul dronelor Magura 7.
Un avion de vânătoare F/A-18, care a aterizat pe portavionul USS Harry S. Truman în Marea Roșie, a căzut peste bord, forțându-i pe cei doi piloți să se catapulteze, a declarat miercuri un oficial al apărării pentru Associated Press.
Pe 06.05.2025, surse de monitorizare a navigației au semnalat o prezență navală multinațională semnificativă în Marea Ionică în cadrul exercițiului NATO „Med Strike”. Pe timpul acestuia, mai multe nave de luptă și nave auxiliare operează în sudul Italiei.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 05.05.2025, un avion de patrulare antisubmarin de tip Boeing P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a îndeplinit o misiune de supraveghere deasupra apelor neutre ale Mării Negre, cu un accent notabil pe zona din fața bazei navale ruse de la Novorossiysk.
India va achiziționa avione Rafale M care vor opera de pe portavioane. Ele vor înlocui MiG-29K/KUB sovietice. Rușii fac o analiză și identifică trei motive pentru care India nu a ales tehnică rusă, dar remarcă și faptul că nu a ales nici F-35.
Turcia și-a anunțat ambițioasele planuri de a dezvolta submarine cu propulsie nucleară și de a se poziționa printre primele cinci flote navale ale lumii. Această strategie îndrăzneață, detaliată într-o analiză a publicatiei TurDef, indică o schimbare fundamentală în doctrina navală a Turciei și o hotărâre de a exercita o influență militară dominantă în Marea Mediterană și nu numai.
Francezii au creat o dronă maritimă kamikaze, care este un analog direct al dronei ucrainene Magura V5. În cadrul unui test realizat de Marina Franței, drona maritimă Seaquest S. a lovit cu succes o barjă.
Portalul itamilradar.com a semnalat faptul că, pe 29.04.2025, o grupare navală de atac de nivel portavion (Carrier Strike Group 25, CSG25) aparținând Marinei Regale britanice a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană, marcând începutul misiunii sale globale “Operation Highmast”.
Un distrugător al SUA din clasa Arleigh Burke a sosit în Scoția demonstrând „angajamentul continuu față de NATO”. Adversarii Americii „nu pot spera niciodată să egaleze avantajul asimetric dat de rețeaua sa de aliați și prieteni”.
Surse de monitorizare a navigației au confirmat faptul că, în după-amiaza zilei de 27.04.2025, submarinul B-265 Krasnodar aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a traversat Strâmtoarea Gibraltar, părăsind Marea Mediterană. Acesta este escortat de remorcherul Evgheni Churov al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB).
Un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet al Marinei SUA a fost pierdut pe mare după ce a căzut peste bord de pe portavionul USS Harry S. Truman în timp ce era remorcat la bord, a anunțat Marina într-un comunicat emis luni.
O rachetă intactă de ultimă generație StormBreaker a fost descoperită în deșert.
Royal Navy a confirmat în urmă cu puțin timp că nave de război ale Federației Ruse, inclusiv fregata modernă Amiral Golovko, au intrat în apele teritoriale ale Marii Britanii. Navele ruse au fost rapid „vânate” de nave britanice. Londra a ridicat inclusiv un elicopter în cadrul operațiunii. Provocarea Rusiei se înscrie în contextul unui joc de șah pe care Rusia și NATO îl joacă de mai mult timp, într-un context internațional extrem de periculos. Astfel de incidente, care de regulă au ca obiectiv testarea reacției adversarului, sunt tot mai dese, Rusia apelând la violarea spațiului aerian sau maritim și în Europa de Est.
În ultima perioadă, Rusia a efectuat o serie de mișcări ale navelor militare în zona Mării Mediterane, care arată faptul că, după pierderea accesului în portul Tartus din Siria, Marina rusă nu-și mai găsește locul în regiune, folosind pentru escale porturi din Egipt și chiar Algeria.
Administrația Trump a avertizat că ar putea exista „consecințe grave” în ceea ce privește planul Rusiei de a construi o bază navală în Sudan. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat recent că „Statele Unite sunt la curent cu presupusul acord dintre Rusia și Forțele Armate Sudaneze (SAF) privind înființarea unei facilități navale rusești pe coasta Sudanului. Încurajăm toate țările, inclusiv Sudanul, să evite orice tranzacții cu sectorul de apărare al Rusiei, care ar putea declanșa consecințe grave, inclusiv sancțiuni asupra entităților sau persoanelor asociate cu aceste tranzacții.”
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.
Surse de monitorizare a navigației au informat, pe 15.04.2025, că nava rusească de cercetare radioelectronică Viktor Leonov a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Demersul Rusiei de a căuta noi locații pentru a-și desfășura aviația strategică în regiunea Indo-Pacific este un semnal de alarmă pentru Occident. În ultimii ani, Forțele Aerospațiale Ruse (VKS) au înaintat mai multe cereri Indoneziei pentru că avioanele lor cu rază lungă de acțiune Il-76 și Tu-95 să aterizeze la baza aeriană Manuhua din Biak Numfor, provincia Papua. Unele dintre aceste cereri au fost satisfăcute.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat că, pe 15.04.2025, flota a început desfășurarea unor exerciții de amploare, care au ca scop protejarea navigației.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat, pe 14.04.2025, că, în acvatoriul Mării Mediterane, a fost executat exercițiul naval bilateral Podul Prieteniei-2025 cu participarea unor nave de luptă și auxiliare aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Egiptului.
Coreea de Nord ar putea echipa noua fregată cu o rachetă balistică hipersonică pe care a pretins că a testat-o cu succes în ianuarie
Potrivit informațiilor publicate de Departamentul american al Apărării la 11 aprilie 2025, Statele Unite și Panama au încheiat un acord istoric în domeniul apărării care intensifică cooperarea militară și acordă navelor de luptă și celor auxiliare americane acces „prioritar și gratuit” prin Canalul Panama. Acordul, semnat în timpul recentei vizite a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, în Panama, este poziționat ca parte a unei strategii mai ample de îmbunătățire a securității regionale, de consolidare a legăturilor bilaterale în domeniul apărării și de contracarare a influenței tot mai mari a Chinei în apropierea unuia dintre cele mai strategice coridoare maritime din lume.
Portalul francez Zone Militaire a informat vineri, 11.04.2025, că, având în vedere că trei sferturi din cablurile submarine ale emisferei trec prin zona sa economică exclusivă (ZEE) și că reprezintă un punct sensibil al NATO (din care nu face parte) din cauza capacităților sale militare slabe, Irlanda raportează în mod regulat prezența navelor și submarinelor de informații rusești în apele de care este responsabilă.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 12.04.2025, că un pilot de F-16 și-a pierdut viața în timp ce îndeplinea o misiune de luptă.
Compania Hyundai Heavy Industries (HD HHI) din Coreea de Sud a găzduit la sediul său din Ulsan, la 18 martie 2025, o ceremonie de predare a navei Jeongjo the Great care este echipată cu sisteme Aegis. În timpul evenimentului, HD HHI a declarat că poate construi până la cinci distrugătoare Aegis pe an pentru Marina SUA dacă cooperarea bilaterală este pregătită să extindă această capacitate industrială de producţie.
Politicienii români par să se arate cu degetul când vine vorba de subiectul navelor de suprafață care ar trebui să intre în dotarea Armatei României. De la ce a plecat totul? De la achiziția unei corvete ușoare din Turcia.
Forțele Navale Române sărbătoresc cea de-a 123-a ediție a Zilei Marinei printr-o serie de evenimente desfășurate în marile orașe portuare ale țării. Punctul central al manifestărilor din acest an este, ca de obicei, Constanța, unde are loc un exercițiu naval amplu, dar și evenimente care onorează tradițiile militare și religioase.
Summitul programat în Alaska, între președinții Donald Trump și Vladimir Putin, a fost prezentat de unii experti internaționali drept o șansă istorică pentru pace. Realitatea, însă, este departe de a fi atât de optimistă. Conform analizei detaliate a The Institute for the Study of War (ISW) și a declarațiilor oficialilor ruși, Kremlinul nu vine la această întâlnire pentru a negocia, ci pentru a impune condițiile unei capitulări totale a Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 14.08.2025, fregata Amiral Amelko, Proiect 22350, construită pentru Forțele Navale ale Federației Ruse, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg. Ceremonia solemnă a avut loc la Șantierul naval nordic din cadrul Corporației întrunite constructoare de nave. Fregata poartă numele comandantului naval sovietic, amiral Nikolai Nikolaevich Amelko (1914-2007).
Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, propune o extindere majoră a prezenței NATO în Marea Neagră, o zonă care a devenit un teatru de război crucial după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Într-un interviu acordat agenției Reuters, oficialul a declarat că grupul de lucru comun format din România, Bulgaria și Turcia, creat inițial pentru a elimina minele navale, ar trebui să evolueze într-un proiect de patrulare. Scopul este clar: protejarea infrastructurii energetice și a rutelor comerciale de potențialele atacuri ruse.
Ultimul soldat sovietic a părăsit Ungaria în iunie 1991, dar după 34 de ani, Rusia vrea să se amestece din nou în politica ungară și să influențeze deciziile alegătorilor ungari la următoarele alegeri parlamentare. Acestea sunt cuvintele liderului opoziției, Péter Magyar, ca răspuns la un comunicat de presă publicat săptămâna aceasta de Serviciul de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse.
În linie cu poziția aproape clară pe care Donald Trump o va avea la întâlnirea din 15 august cu Vladimir Putin, și chiar în zilele dinaintea acesteia, Marea Britanie a anunțat că și-a reanalizat planurile privind desfășurarea unei forțe semnificative de menținere a păcii în Ucraina.
Marina ucraineană a raportat că rușii au pierdut contactul cu avionul Su-30SM, care s-ar fi prăbușit în Marea Neagră, lângă insula Șerpilor.
Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Membrii Gărzii Naționale cu vehicule blindate au început să apară pe străzile capitalei americane, Washington, după ce președintele republican Donald Trump i-a chemat. De asemenea, el a transferat forțele de poliție locale sub control federal, argumentând că infracțiunile violente din oraș sunt scăpate de sub control. Trump a anunțat recent, de asemenea, că dorește să extindă și să extindă întreaga operațiune. Primarul democrat Muriel Bowser vorbește despre „presiune autoritară”.
Elveția, celebră pentru neutralitatea sa, se confruntă acum cu un paradox: cel mai bun avion de luptă pentru apărarea sa aeriană, F-35, vine cu o factură în creștere și o incertitudine politică tot mai mare. Și de vină e, se pare, ar fi politica tarifară impusă de Donald Trump.
Pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia a restabilit o componentă crucială a capabilităților sale navale de proiecție a puterii, odată cu sosirea primelor trei avioane de luptă F-35B. Această dezvoltare marchează un moment istoric, semnalând revenirea națiunii la operarea avioanelor de luptă cu decolare de pe portavioane și o schimbare majoră în strategia sa de apărare.
Războiul hibrid al Rusiei nu este un concept abstract, ci o realitate concretă, iar Norvegia simte acum din plin consecințele sale. Declarațiile șefului serviciului de informații norvegian, Nils Andreas Stensones, conform cărora Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității naționale, confirmă temerile tot mai mari din Europa. Este un semnal de alarmă pentru o regiune care, decenii la rând, a crezut că pacea este un dat.
Într-un context de război, credința și trădarea pot ajunge să se amestece într-un cocktail otrăvit. Un caz recent din regiunea ucraineană Zaporojie arată, încă o dată, cum Rusia folosește Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei ca pe o unealtă de spionaj, nu doar ca pe o entitate religioasă.
Ofensiva Leopard 2 pe piața europeană continuă, încă un stat din flancul estic fiind gata să achiziționeze un batalion de tancuri moderne.
Kievul își continuă nestingherit campania de lovire a activelor rusești care sprijină invadarea Ucrainei. În primele ore ale nopții de joi, 14 august 2025, dronele ucrainene au atacat orașul rus Volgograd, potrivit canalului de Telegram ASTRA al opoziției ruse. Atacul a fost confirmat de guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov.
În miez de august, Alaska devine, pentru o scurtă perioadă, epicentrul politic al lumii. Aici, președintele american Donald Trump se întâlnește cu omologul său rus, Vladimir Putin, într-un summit care, la prima vedere, pare un exercițiu de diplomație. Dar, în umbra acestei întâlniri, se ascunde o realitate geopolitică dură și plină de incertitudine: soarta Ucrainei.
În capitala germană, la scurt timp după o teleconferință tensionată și plină de implicații strategice, liderii europeni s-au văzut confruntați cu o ecuație politică neașteptată. De la discuțiile lor online, de miercuri, cu Președintele american Donald Trump, a reieșit o schiță a unei păci post-conflict în Ucraina, o schiță care ridică la fel de multe întrebări pe cât oferă răspunsuri.
În așteptarea primelor aeronave F-35 de generația a cincea, Varșovia are planuri ambițioase cu F-16 aflate în uz: toate cele 48 de F-uri vor fi modernizate la standardul Viper (Block 72).
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia în timpul unei conversații telefonice cu dictatorul rus Vladimir Putin.
DefenseRomania a discutat cu corespondentul de război Radu Hossu despre „cimitirul de tancuri” rusești din Ucraina și noua strategie aplicată de ocupant care a pierdut în Ucraina, în iunie, doar 22 de tancuri. Însă acest lucru substituie cu greu pierderile colosale din ultimii trei ani și jumătate iar predicția potrivit căreia Polonia va depăși Federația Rusă rămâne pe masă. Cel puțin la nivel calitativ, Forțele Terestre ale Poloniei vor avea un avantaj în fața Rusiei. Un uriaș cu picioare de lut, însă nucleare.
Rusia pare să se pregătească să testeze noua sa rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, potrivit a doi cercetători americani și o sursă occidentală din domeniul securității, chiar în timp ce președintele rus Vladimir Putin se pregătește pentru discuții despre Ucraina cu președintele american Donald Trump, vineri.
Colegiul Ministerului ceh al Apărării a aprobat, pe 12.08.2025, achiziționarea unui prim lot de 44 de tancuri Leopard 2A8 din Germania. Împreună cu așa-numita “boemizare”, adică adaptarea tancurilor la nevoile armatei cehe, acestea vor costa 34,25 miliarde de coroane (aproximativ 1,4 miliarde de euro), inclusiv TVA. Ministerul va aloca încă cinci miliarde de coroane pentru rezervele de inflație și curs valutar.
Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Berlin. El și cancelarul german Friedrich Merz a participat la o videoconferință cu președintele SUA, Donald Trump.
Dronele serviciilor secrete ucrainene au atacat singura întreprindere rusă producătoare de heliu, esențial pentru producția de rachete.
Trupele ruse și belaruse vor exersa planificarea loviturilor cu arme nucleare și rachete Oreshnik la exercițiile Vest-2025 (Zapad) din septembrie. Ministrul belarus al Apărării, Viktor Khrenin, a declarat acest lucru astăzi (miercuri 13.08.2025) după discuțiile cu președintele Alexander Lukașenko, a informat agenția de stat belarusă Belta.
O misiunede interceptare a avut loc recent, semnalând o escaladare a tensiunilor aeriene în regiunea baltică. Pentru prima dată, avioane de vânătoare italiene de generația a cincea, F-35 Lightning II, au fost folosite pentru a intercepta aeronave rusești care operau în apropierea spațiului aerian al Alianței, sub egida misiunii de poliție aeriană a NATO.
Într-un moment de criză pe front, un militar de elită ucrainean, erou al apărării Mariupolului, a lansat un apel public, care a stârnit un ecou puternic în societatea ucraineană. Bohdan Krotevich, fostul comandant al Brigăzii Azov, a rupt rândurile și s-a adresat direct președintelui Volodimir Zelenski, avertizând că situația de pe front, în zona orașului-fortăreață Pokrovsk, este, fără exagerare, un „haos total”.
Rușii au desfășurat un număr record de sisteme de apărare aeriană în jurul reședinței private a președintelui rus Vladimir Putin, situată pe malul lacului Valdai, în regiunea Novgorod. În urma analizei imaginilor din satelit, realizată de compania rusă Yandex, se pare că numărul sistemelor de apărare aeriană din jurul reședinței lui Putin reprezintă 20% din totalul sistemelor Pantsir dislocate în Moscova și regiunea Moscovei.
O unitatea a Forțelor pentru Operații Speciale (SOF) ale Ucrainei a reușit să distrugă o facilitate militară foarte importantă în timpul nopții de 9 spre 10 august 2025: un complex radar fix TRLK-10 „Skala-M” aflat în satul Abrikosivka, situat în teritoriul temporar ocupat al Crimeei. Această operațiune de succes reprezintă o nouă demonstrație a capacităților forţelor ucrainene de a viza infrastructura militară rusească aflată mult în spatele liniei frontului, slăbind astfel controlul Rusiei asupra spațiului aerian al peninsulei.
Autoritățile bulgare au demarat o serie de percheziții la nivel național, vizând mai mulți traficanți de arme locali, la solicitarea Ucrainei. Ceea ce a început ca o investigație privind prețurile umflate la livrările de arme către Kiev s-a extins rapid într-o anchetă mult mai amplă, care include acuzații grave de încălcare a sancțiunilor internaționale și vânzarea de echipamente militare către Rusia. Situația scoate la iveală vulnerabilitățile pieței de apărare a Europei de Est și subliniază complexitatea lanțurilor de aprovizionare care pot deveni portițe pentru eludarea sancțiunilor.
