Cu toate acestea, planul exclude în mod specific linia frontului și estul Ucrainei. În mod deosebit, planificatorii subliniază că „Sky Shield ar stabili o zonă de apărare aeriană europeană distinctă, care ar funcționa independent de NATO”. Dacă va fi pusă în aplicare, această propunere ar reprezenta o creștere notabilă a angajamentului european în conflict, sporind probabilitatea unei confruntări directe cu Rusia.
După cum explică locotenent-colonelul Stuart Crawford, analist în domeniul apărării și fost ofițer al armatei britanice, „dacă Rusia alege să escaladeze ca răspuns, acest risc devine foarte real”. Cu toate acestea, el subliniază că această inițiativă se bazează pe inițiativa mai amplă European Sky Shield, lansată pentru prima dată de cancelarul german Olaf Scholz în 2022, care vizează instituirea unui sistem integrat de apărare aeriană în întreaga Europă.
Potrivit UK Defence Journal, planul nu prevede ca 120 de avioane de luptă să patruleze continuu spațiul aerian ucrainean, ci mai degrabă este vorba de un regim de patrulare prin rotație. După cum explică locotenent-colonelul Crawford, „în operațiunile aeriene, poți avea fie toate avioanele în aer o treime din timp, fie o treime din avioanele tale în aer la un moment dat”. Numărul real de avioane aflate în zbor la un moment dat ar fi mult mai mic.
Cu toate acestea, propunerea nu se referă doar la avioanele de luptă, ci implică și integrarea rețelelor de apărare aeriană, a interceptoarelor de rachete și a sistemelor radar într-o strategie europeană coerentă de apărare aeriană. Aceasta se aliniază inițiativei mai largi European Sky Shield, care a fost deja susținută de 23 de țări europene.
În ciuda fezabilității sale tehnice, Sky Shield ridică serioase probleme politice și militare. Una dintre cele mai mari întrebări fără răspuns este cum vor reacționa liderii europeni în cazul în care o rachetă rusească doboară un avion european care operează în cadrul sistemului.
Crawford avertizează: „Aceasta este, în cele din urmă, o decizie politică, dar în conformitate cu regulile de angajare stabilite, m-aș aștepta la represalii”.
Acesta subliniază necesitatea unor mecanisme clare de prevenire a escaladării neintenționate, deoarece „se întâmplă greșeli și nu vrem să ne împiedicăm într-un război mai mare doar pentru că un pilot - de ambele părți - a tras o rachetă din greșeală”.
Există, de asemenea, provocarea opiniei publice. Mulți lideri europeni s-ar putea confrunta cu dificultăți în a justifica cetățenilor lor de ce forțele lor aeriene ar trebui să fie implicate în Ucraina. „Cum pot liderii aleși în mod democratic să convingă alegătorii din capitalele occidentale că fiii și fiicele lor ar putea fi uciși într-un război care, la prima vedere, nu îi implică în mod direct?” se întreabă Crawford. Cu toate acestea, el susține că Ucraina duce deja un război proxy în numele NATO, indiferent dacă politicienii occidentali recunosc sau nu acest lucru.
Un factor cheie în fezabilitatea Sky Shield este dacă Europa ar acționa independent de Statele Unite. Colonelul Crawford pune o întrebare îngrijorătoare: „Dacă Putin ar ataca Bruxelles-ul, ar fi dispusă o administrație Trump să riște Washington, D.C., pentru a apăra Uniunea Europeană?”
Incertitudinea din jurul angajamentelor SUA față de NATO a împins multe națiuni europene să ia în considerare propriile soluții de apărare aeriană.
În teorie, Sky Shield ar putea fi implementat rapid dacă există voință politică. O coaliție a națiunilor implicate, inclusiv Marea Britanie, Franța, Germania și statele baltice, ar putea contribui cu suficiente aeronave pentru a îndeplini cerința de 120 de avioane. Locotenent-colonelul Crawford avertizează însă că „adevărata provocare rămâne asigurarea unei structuri clare de comandă și control și, mai presus de toate, definirea unor reguli de luptă stricte”.
Sky Shield este o propunere îndrăzneață și riscantă, dar semnalează recunoașterea din ce în ce mai mare a Europei că trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria apărare. Trecerea de la concept la realitate depinde acum de dorința liderilor europeni de a face acest pas.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Forțele speciale britanice au fost plasate în stare de alertă maximă în vederea unei potențiale mobilizări în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii conduse de Regatul Unit, a relatat The i Paper pe 18 martie, citând surse militare. Potrivit a două surse citate de publicație, unitățile forțelor speciale britanice au fost instruite să se pregătească pentru o posibilă mobilizare în Ucraina.
Președintele Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au avut miercuri o „convorbire telefonică foarte bună”, a declarat Trump, la o zi după ce liderul american a convenit cu președintele rus Vladimir Putin asupra unei încetări limitate a focului în Ucraina, care ar proteja obiectivele infrastructurii energetice atât în Ucraina, cât și în Rusia.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a criticat la 19 martie convorbirea telefonică dintre președinții american și rus din ziua precedentă, afirmând că încetarea parțială a focului anunțată ulterior „nu înseamnă de fapt nimic”. Vorbind pentru radioul german ZDF, Pistorius a declarat că discutia dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin a echivalat cu un „nullnummer” (o remiză zero-zero).
Abilitatea cu care Kremlinul speculează orice oportunitate prin care poate afecta unitatea occidentală și încrederea în sistemul valoric occidental este deja cunoscută. Aceasta capătă însă noi valențe și devine extrem de agresivă atunci când este alimentată chiar din rândul unor state țintă, cum a fost și va mai fi America.
Potrivit unui articol publicat de Politico pe 18 martie, fiul președintelui american Donald Trump, Donald Jr., prezentatorul de știri Tucker Carlson, ginerele lui Trump, Jared Kushner, și trimisul special Steve Witkoff au participat la discuții secrete cu adversarii politici ai președintelui Volodimir Zelenski. Anterior, la 6 martie, Politico dezvăluise că membri ai echipei lui Trump purtau discuții confidențiale cu aliați ai fostului președinte Petro Poroșenko și ai fostului prim-ministru Iulia Timoșenko, deoarece nemulțumirea față de Zelenski creștea în cadrul administrației Trump. Potrivit raportului, aceste discuții secrete urmăreau să îl încurajeze pe Zelenski să fie mai conciliant și să sugereze că SUA are parteneri alternativi în Ucraina.
Miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o Carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030.
Operatorii ucraineni de drone din cadrul Regimentului 14 Separat al Forțelor de Sisteme fără Pilot au identificat și coordonat lovituri de artilerie asupra a trei unități nord-coreene de artilerie autopropulsată M1989 Koksan.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat pe 18 martie, operația din regiunea Belgorod ca parte a descurajării rușilor.
Donald Trump și Vladimir Putin au vorbit astăzi timp de cel puțin 90 de minute. Ca urmare, Rusia a fost de acord cu o încetare parțială a focului privind atacarea infrastructurii energetice ucrainene, pentru o perioadă de 30 de zile.
Liderii Uniunii Europene constată că Rusia și China folosesc „arsenale digitale masive” pentru a interveni în democrațiile occidentale, în timp ce mesajele acestora despre războiul din Ucraina au devenit din ce în ce mai aliniate.
Franța va desfășura avioane de luptă Rafale echipate cu focoase nucleare supersonice de-a lungul graniței sale cu Germania în 2035, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron la 18 martie la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur, potrivit BFMTV.
Kremlinul dorește ca toate livrările de arme occidentale către Ucraina să înceteze în timpul unui armistițiu propus, dar prioritizează o pauză a armamentului american ca „obiectiv de bază”, a relatat Bloomberg pe 18 martie, citând două surse confidențiale din Moscova. Președintele rus Vladimir Putin a declarat la 13 martie că Moscova este deschisă la o încetare a focului de 30 de zile, convenită de SUA și Ucraina, dar numai dacă Kievul încetează să primească arme străine și să recruteze și să antreneze forțele sale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Analizând răspunsul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, la propunerea de încetare a focului convenită de Statele Unite cu Ucraina în cadrul discuțiilor de la Jeddah, Arabia Saudită, experții iau în considerare diferite opțiuni privind comportamentul Moscovei și ce ar însemna acestea pentru procesul de pace. Aceștia discută, de asemenea, despre ceea ce poate oferi Ucrainei încrederea că Moscova nu va ataca din nou.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
E o naivitate să crezi că Europa se poate decupla peste noapte de SUA. Criza din Ucraina a demonstrat că Europa e încă profund dependentă de America din punct de vedere al securității iar industriile de apărare europene încă nu sunt capabile să țină singure o situație de criză majoră. E o realitate pe care întâi trebuie să o admitem dacă vrem să o schimbăm.
Michael Waltz, consilier pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump, a declarat că un acord pentru Ucraina este posibil, în cadrul căruia această țară ar putea primi garanții de securitate, însă ar putea de asemenea să suporte pierderi teritoriale. Într-un interviu pentru ABC News, Waltz a subliniat că un astfel de acord ar putea determina statutul viitor al Ucrainei, dar nu a specificat ce formă ar putea avea aceste garanții de securitate, conform Ukrainskaia Pravda.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Turcii de la Baykar au anunțat pe 11 aprilie că Bayraktar TB2T-AI, versiunea modernizată și echipată cu inteligență artificială a dronei Bayraktar TB2, a reușit să se autostabilize după o rotire completă în jurul axei longitudinale efectuată într-un recent test de zbor.
În cadrul unei consfătuiri privind dezvoltarea Forțelor Navale ale Federației Ruse, care s-a desfășurat pe 11.04.2025 la Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că, în deceniul următor, pentru Marina militară vor fi alocate 8,4 trilioane de ruble.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește activ inclusiv pentru un potențial atac rusesc asupra României, unul dintre pilonii sudici ai Flancului Estic al NATO.
Dronele cu fir reprezintă o inovație pe cât de simplă, pe atât de importantă în războiul din Ucraina.
Trupele ruse au devenit mai active de-a lungul întregii linii a frontului.
”Nu vom lăsa Bruxellesul să ne oblige să acceptăm aderarea Ucrainei la UE. Aceasta este o problemă uriașă, cu implicații pe scară largă pentru securitatea, economia și agricultura noastră”, a declarat astăzi premierul ungar Viktor Orban.
Avioanele suedeze JAS 39 Gripen au reușit recent să spargă gheața după aproape 12 ani în care au pierdut pe bandă rulantă toate competițiile împotriva F-16 sau a altor tipuri de avioane în cadrul unor programe de modernizare desfășurate de diferite state. Acum se pare că JAS 39 Gripen contestă chiar F-35, încercând să profite de noul context politic internațional.
Politicienii români par să se arate cu degetul când vine vorba de subiectul navelor de suprafață care ar trebui să intre în dotarea Armatei României. De la ce a plecat totul? De la achiziția unei corvete ușoare din Turcia.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
Comandantul bazei Forțelor Spațiale americane Pituffik din Groenlanda, colonelul Susan Meyers, a fost revocat joi din funcție, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA JD Vance a vizitat facilitatea, pe 28 martie.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că țara sa „nu va ceda niciodată unui comportament nerezonabil” și i-a spus premierului spaniol Pedro Sánchez că Uniunea Europeană ar trebui să ajute China să reziste „bullying-ului tarifar unilateral” impus de președintele american Donald Trump.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, demisionează din funcția sa în urma unor dezacorduri tot mai mari cu administrația președintelui Donald Trump.
Un avion al Forțelor Aeriene Ucrainene a distrus un centru de comandă al unei companii rusești și o clădire care adăpostea personal militar al armatei ruse în teritoriul temporar ocupat al regiunii Herson. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe canalul de Telegram Soniashnyk, afiliat Forțelor Aeriene Ucrainene. Se menționează că lovitura a fost efectuată de un avion de vânătoare MiG-29, folosind două bombe franceze AASM HAMMER. Imaginile arată cum, în urma unor lovituri precise, clădirile situate aproape una de cealaltă au fost distruse.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
Cooperarea industrială în domeniul apărării aeriene europene a făcut un nou pas înainte odată cu semnarea unui acord strategic între compania norvegiană Kongsberg Aviation Maintenance Services și compania slovacă de apărare Letecke opravovne Trencín (LOTN).
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
Până la jumătatea anului 2026, Franța intenționează să testeze un sistem de rachete de artilerie dezvoltat pe plan intern ca alternativă la HIMARS-ul american, o decizie menită să ofere o variantă de alegere aliaților aflați în căutarea unei capabilități europene de acest tip. La acest moment, Direcția Generală pentru Armament (DGA) din Franța este în faza identificării soluțiilor tehnice care vor permite ca primul foc demonstrativ să aibă loc peste un an.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Președintele american Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv pentru o revizuire a regulilor care reglementează exporturile de echipamente militare pentru firmele americane din domeniul apărării.
„Pentru ruși, nu suntem ființe umane, ne luptăm într-o echipă sinucigașă și nu le pasă dacă murim”, a declarat Zhou Ziqiang, un soldat chinez în serviciul rus care luptă în Ucraina, potrivit The Times.
Suedia a oferit Armatei Cehe un nou contract de închiriere pentru avioanele de luptă Gripen. Noua propunere este mult mai avantajoasă decât precedentele condiții, respinse public de ministerul ceh al apărării.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Rachetele de croazieră Neptune au fost modernizate semnificativ, și dispun acum de o capacitate de lovire mult mai ridicată decât rachetele care au lovit nava Moskva acum trei ani.
Tancurile M1A2 Abrams SEPv3 recent achiziționate de Polonia au efectuat primele exerciții cu foc real, marcând o nouă etapă în procesul rapid de modernizare a forțelor terestre poloneze. Exercițiile, coordonate de personalul militar de la Centrul polonez de Instruire a Forțelor Terestre (CSWL) din Poznan și de Brigada 1 Blindată din Wesola, fac parte dintr-un program mai amplu de instruire lansat în urmă cu mai bine de trei ani. Aceste evenimente ridică, de asemenea, întrebări cu privire la sistemele de protecție ale flotei blindate a Poloniei în contextul amenințărilor moderne de pe câmpul de luptă.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat primul interogatoriu a doi cetățeni chinezi capturați în timp ce luptau pentru Rusia în Ucraina, a declarat SBU la 9 aprilie. Kievul a anunțat capturarea celor doi luptători chinezi care luptau pe teritoriul ucrainean la 8 aprilie. Potrivit unui document al serviciilor de informații analizat de Kyiv Independent, cel puțin 163 de cetățeni chinezi lupta de partea Rusiei pe frontul din Ucraina.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
Un institut rus de cercetare a făcut, pe 8 aprilie 2025, o dezvăluire surprinzătoare: Armata rusă a recunoscut oficial că se confruntă cu o lipsă critică de armură reactivă explozivă, cunoscută în mod obișnuit că ERA, pentru tancurile sale. Conform unui studiu realizat de NII Stali, un important institut rus de cercetare axat pe tehnologii, tehnicienii militari ruşi au fost nevoiți să improvizeze, dezvoltând un nou tip de blindaj reactiv neexploziv, sau NERA, și sugerând chiar că echipajele tancurilor să umple golurile dintre plăcile de blindaj ERA existente cu nisip sau ciment.
