Într-un comunicat emis marţi, CEDO afirmă că 'există o puternică prezumţie' că autorii otrăvirii, indicaţi de o anchetă britanică, 'au acţionat în calitate de agenţi ai statului rus'.

Curtea subliniază, de asemenea, că Moscova nu a furnizat o explicaţie alternativă 'satisfăcătoare şi convingătoare', 'nici nu a respins concluziile anchetei publice britanice'.

În fine, judecătorii CEDO arată că autorităţile ruse 'nu au desfăşurat o anchetă internă efectivă' care să permită identificarea şi judecarea persoanelor 'responsabile de asasinat'.

Prin urmare, Curtea consideră Rusia vinovată de încălcarea articolului 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la viaţă, şi a articolului 38, care obligă statele semnatare să furnizeze CEDO toate probele necesare pentru judecarea unui dosar.

Prin decizia CEDO, Rusia este condamnată să achite văduvei lui Litvinenko 100.000 de euro pentru daune morale, o sumă deosebit de ridicată în raport cu jurisprundenţa Curţii de la Strasbourg.

Judecătorul rus la CEDO a exprimat o 'opinie disidentă' în privinţa încălcării dreptului la viaţă.

Aleksandr Litvinenko, fost agent al KGB, apoi al FSB, fusese demis din serviciile de securitate ruse după ce dezvăluise că i se ceruse să examineze posibilitatea să asasineze un om de afaceri bogat, aminteşte CEDO.

Litvinenko a obţinut azil în Marea Britanie în 2010 şi denunţa corupţia şi legăturile prezumtive ale serviciilor de informare ruse cu crima organizată.

Fostul spion a murit la 23 noiembrie 2006 în urma otrăvirii sale cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică. Pe patul de moarte, el l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că a dat ordin să fie asasinat. Moartea sa a declanşat o criză în relaţiile Marii Britanii cu Rusia.

Într-un raport de anchetă publicat în 2016, autorităţile britanice i-au indicat pe Dimitri Kovtun şi Andrei Lugovoi ca autori ai asasinatului. Moscova a refuzat însă în permanenţă extrădarea lor.