SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.

Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat că au arestat membri ai "unei vaste reţele de agenţi ruşi" care aveau drept misiune să spioneze aerodromuri militare ce pot găzdui avioane militare F-16 furnizate Ucrainei de către Occident, relatează Agerpres și AFP.

La începutul acestui an, autoritățile britanice au arestat șase bulgari acuzați de spionaj în favoarea Rusiei. Săptămâna trecută, doi dintre aceștia - Orlin Rusev și Biser Djambazov - au pledat vinovați în instanță, marcând un punct de cotitură în ceea ce a fost numit cazul „Spy Cell”. Detaliile activităților lor secrete, dezvăluite în fața Curții Penale Centrale din Londra, descriu o imagine îngrijorătoare a unei rețele sofisticate de spionaj care operează în întreaga Europă.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) susține că a notificat aliații României cu privire la încercările unor actori externi de a se implica în campania electorală și garantează că ţara noastră va răspunde în mod corespunzător. "Autorităţile române investighează această tentativă de influenţare, care este în desfăşurare. Ne-am informat aliaţii cu privire la această încercare de interferenţă externă şi vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja democraţia, securitatea naţională şi suveranitatea", se arată într-un comunicat al MAE.

Potrivit FBI, rusoaica Nomma Zarubina stabilea legături cu jurnaliști, personal militar și experți în numele serviciilor de informații ruse. Conform documentelor agenției, aceasta a mințit autoritățile americane cu privire la legăturile sale cu Rusia, dar ulterior a recunoscut că a lucrat cu FSB.

Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.

Comandantul unei unități ucrainene de Forțe pentru Operații Speciale (FOS) a fost arestat sub acuzația de spionaj în favoarea GRU (serviciul de informații al Ministerul rus al Apărării). Informația a fost făcută publică, pe 15 noiembrie, de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).

Rusia nu a reușit să intercepteze o dronă ucraineană care a survolat o mare parte a teritoriului rus și a lovit probabil nave rusești aflate într-un port din Marea Caspică, potrivit unui raport al serviciilor de informații britanice, publicat la 15 noiembrie. Potrivit comunității britanice a serviciilor de informații, este destul de probabil că acest lucru să fi provocat îngrijorare în rândul liderilor politici și militari din Rusia.

Numărul de hackeri susținuți de China, potrivit FBI, este de cel puțin 50 de ori mai mare decât numărul personalului cibernetic al agenției americane. În total, China a adunat o armată de aproximativ 600.000 de spioni.

Președintele rus Vladimir Putin testează „liniile roșii” ale Occidentului, i-a avertizat șeful serviciilor de informații civile, Bruno Kahl, pe parlamentarii germani, în cursul audierii de luni a comisiei parlamentare de supraveghere a Bundestagului.

Britanicii sunt preocupați și de amenințarea tot mai mare a Al-Qaida, care încearcă să profite de conflictul din Orientul Mijlociu.

Creșterea producției de bombe ghidate de către Rusia, precum și furnizarea de muniție de artilerie de către Coreea de Nord, creează probleme serioase trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Șeful Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei, generalul Kirilo Budanov, a făcut declarații în acest sens, pe 14 septembrie la Kiev, cu ocazia forumului Strategia Europeană de la Yalta (YES).

Buletinul informativ francez “Intelligence Online” a publicat recent un articol cu titlul: “Serviciul de informații militare așteaptă ca specialiștii OSINT (Open Source Intelligence) să ajute la urmărirea sistemelor de rusești de interceptare electronică”, în care se arată că monitorizarea mijloacelor rusești de război electronic în continuă îmbunătățire de pe linia de contact dintre părțile aflate în conflict are o importanță decisivă pentru informațiile militare occidentale.

O unitate notorie a agenției ruse de informații militare (GRU) efectuează atacuri cibernetice împotriva infrastructurii critice din țările NATO și UE, precum și din Ucraina, au avertizat agențiile de informații occidentale la 5 septembrie. Unitatea GRU 29155 este considerată responsabilă pentru o serie de atacuri fizice în țările occidentale, inclusiv otrăvirea fostului agent dublu Serghei Skripal în Regatul Unit în 2018 și exploziile de la depozitele de muniții din Cehia în 2014.

Numărul mercenarilor care lucrează pentru Wagner Group s-a redus drastic la un an de la decesul fostului lider Evgheni Prigojin, a declarat Ministerul Apărării din Regatul Unit într-o actualizare a serviciilor de informații publicată pe 23 august, la împlinirea unui an de la moartea lui Prigojin .

Unii dintre cei mai importanţi spioni ai Rusiei sunt antrenați ani de zile pentru a copia comportamentul și obiceiurile străinilor și apoi sunt trimiși în alte state în misiuni care pot dura zeci de ani. Acești agenți sunt forțați să mintă pe toată lumea din jurul lor, inclusiv pe proprii copii, timp de ani de zile. Jurnaliștii din presa occidentală au aflat mai multe detalii despre o familie cu doi adolescenți, pe care Rusia i-a primit recent în schimbul de prizonieri din țările occidentale prin intermediul unui acord interguvernamental.

O unitate de forțe pentru operaţii speciale a armatei ucrainene a încercat o incursiune amfibie îndrăzneață pe teritoriul ocupat de Rusia la gura de vărsare a fluviului Nipru în primele ore ale zilei de marți, 6 august. ''Unitatea pentru Acțiuni Active Artan'' și  Serviciul de Informații Militare (GUR) au desfășurat o operațiune pe mica insulă Tendra Spit, ocupată temporar în partea de nord a Mării Negre.

Adjunctul ministrului de externe rus, Serghei Riabkov, a declarat, pe 06.08.2024, la televiziunea rusă că serviciile speciale ucrainene se pregăteau să-l asasineze pe președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și pe ministrul apărării, Andrei Belousov.

Joi, 01 august a avut loc cel mai amplu schimb de ”prizonieri” din ultimele opt decenii. Nici măcar în timpul Războiului Rece nu a existat o operațiune atât de complexă precum cea de acum.

Negocierile dintre Occident și Rusia cu privire la un recent schimb de prizonieri au început în urmă cu mai bine de doi ani, a raportat Reuters la 1 august, citând sursele sale confidențiale. Un schimb istoric de prizonieri a avut loc la 1 august, Rusia și mai multe țări occidentale schimbând un total de 24 de deținuți, cea mai importantă mișcare de acest fel din ultimii aproape 15 ani.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova efectuează o percheziție în incinta Parlamentului Republicii Moldova ca urmare a unei investigații privind un caz de spionaj rusesc, a relatat pe 31 iulie Serviciul moldovenesc al Radio Europa Liberă / Radio Liberty.

O unitate specială a agenției ruse de informații militare (GRU) a organizat sabotaje în Europa recrutând executanți prin Telegram și TikTok, precizează centrul de investigații Dossier, care a obținut acces la documente

Poliția franceză a arestat marți un bărbat rus suspectat că ar fi pus la cale acte de „destabilizare” în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, au declarat procurorii pentru AFP, relatează Agerpres.

De câteva decenii, Kremlinul și-a dezvoltat o rețea teribilă de spionaj, formată din ofițeri sub acoperire diplomatică, ucigași și agenți de influență, care acționează în toate statele UE.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni destructurarea unui grup subversiv care planifica un eveniment public în capitala Kiev, având scopul de a răsturna autoritățile civile și militare și de a prelua controlul asupra clădirii Radei Supreme (Parlamentul țării), informează Agerpres, care citează EFE.

Timp de aproape doi ani, experții şi analiştii de informaţii din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) din Ucraina au utilizat satelitul ICEYE pentru a detecta țintele inamice și a facilita desfăşurarea operaţiunilor militare pe front. Astfel, armata ucraineană are acces rapid la imagini din satelit extrem de detaliate. Potrivit unui contract cu compania finlandeză de imagistica prin satelit ICEYE, Forţele Armate Ucrainene au permisiunea de a folosi un satelit radar (SAR) non-stop care oferă imagini inclusiv pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă.

Fostul Șef al Armatei Naționale a Republicii Moldova generalul Igor Gorgan, acuzat că era informator pentru serviciile de informații rusești - ar trebui să fie știrea săptămânii în Republica Moldova, dar și în România.

După ani de întârzieri, schimbări de priorități și așteptare, Ministerul Apărării Naționale din România a publicat, pentru transparență publică, Hotărârea de Guvern privind achiziția de vehicule de luptă pentru infanterie, un element-cheie în modernizarea Forțelor Terestre ale țării. Cu un buget estimat la 3 miliarde de euro, licitația vizează achiziția a peste 300 de vehicule blindate, pentru a înlocui flota învechită de MLI-84 Jderul.

Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a informat, pe 12.08.2025, că șeful acestei structuri, general locotenent Kyrylo Budanov, a inspectat pozițiile defensive ale luptătorilor din „Unitatea Specială Timur” de pe Insula Șerpilor și platformele de producție a gazelor din Marea Neagră.

O analiză a mai multor imagini din satelit, publicată de Financial Times, dezvăluie o realitate care nu mai poate fi ignorată: Europa a intrat într-o nouă eră a apărării, una definită de beton, oțel și o expansiune industrială fără precedent în ultimele decenii. Fabricile de armament de pe continent se extind cu o viteză de trei ori mai mare decât în perioadele de pace, adăugând peste 7 milioane de metri pătrați de noi construcții industriale de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Ceea ce păreau a fi doar angajamente politice și promisiuni bugetare se materializează acum într-o infrastructură tangibilă, menită să schimbe fundamental paradigma de securitate a continentului.

O fantomă a unei erori diplomatice bântuie cancelariile europene în aceste zile, iar numele ei este München 1938. Avertismentul, rostit răspicat și fără echivoc de ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, aruncă o serie de întrebări asupra modului în care s-ar putea desfăşura summitul de vineri dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Comparația cu acordul care a pecetluit soarta Cehoslovaciei și a deschis calea expansiunii lui Hitler nu este o simplă figură de stil, ci o teamă profundă, viscerală, că istoria este pe cale să se repete sub forma unei noi tranzacții cinice, de data aceasta pe seama Ucrainei.

Prin dislocarea a trei bombardiere supersonice B-1B Lancer la baza aeriană Orland din Norvegia în acest weekend, Forțele Aeriene ale SUA nu efectuează doar un alt exercițiu de rutină. Desfășurarea, parte a misiunii Bomber Task Force (BTF) Europe 25-4B, reprezintă un semnal strategic calculat, transmis direct Moscovei cu doar o lună înaintea exercițiului militar rusesc de anvergură, Zapad-2025. 

Când un ministru al apărării dintr-o țară NATO îți spune cu onestitate că democrația poate fi cumpărată cu dezinformare, ar trebui să asculți cu atenție. Când îți oferă și dovezi, experimentul pe viu la care a fost martor, atunci avertismentul devine o urgență de securitate națională. Numele său este Martin Sklenar, fost ministru al Apărării în Slovacia, iar mărturia sa este o radiografie a modului în care Rusia capturează o țară europeană din interior, fără să tragă un foc de armă pe teritoriul ei.

O cursă contra cronometru, purtată cu vieți omenești și metri de pământ ars, se desfășoară în aceste ore în inima regiunii Donețk. Forțele ruse au reușit o străpungere periculoasă, avansând aproximativ 15 kilometri, ce amenință să taie artera logistică vitală Dobropillia-Kramatorsk. Ofensiva, care a căpătat un avânt puternic în ultimele zile, riscă să producă un efect de domino, compromițând întreaga arhitectură defensivă a Ucrainei în Donbas, cu doar câteva zile înainte de un summit crucial între Donald Trump și Vladimir Putin.

Președintele american Donald Trump a declarat luni că se așteaptă la o întâlnire constructivă cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul summitului programat vineri, în Alaska, în care cei doi lideri vor discuta despre o rezolvare a războiului din Ucraina, informează Agerpres și AFP.

Cancelarul german Friedrich Merz plănuieşte să se consulte miercuri cu preşedintele american Donald Trump, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu lideri europeni cu privire la războiul din Ucraina, a declarat luni guvernul de la Berlin, informează Agerpres și DPA.

Pe 4 august 2025, unul dintre avioanele F-16A Netz ale companiei private Top Aces, provenit din fosta flotă a Forțelor Aeriene Israeliene, a fost surprins pentru prima dată zburând cu o nouă schemă de camuflaj spectaculoasă, inspirată direct de la avionul de vânătoare rusesc Su-57 „Felon”.

Una caldă și una rece. Compania germană Rheinmetall anunță deja planuri de dublare a producției la fabrica sa din Ucraina. Dar, fabrica se află în construcție de ceva timp și programul pare că înregistrează anumite întârzieri.

Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.

Statele Unite lucrează pentru a ''programa'' o întâlnire între președintele Donald Trump și omologii săi rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, a declarat duminică vicepreședintele american JD Vance, în timp ce aliații europeni ai Ucrainei fac presiuni pentru prezența lui Zelenski la summitul americano-rus din Alaska, prevăzut pentru 15 august, transmite Agerpres și AFP.

Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.

Vitali Kliciko, primarul Kievului și un barometru al sentimentului public, a rostit cu voce tare ceea ce mulți șopteau de luni de zile: „Toată lumea în ţara noastră este obosită de acest război”. Nu este o capitulare, ci o constatare rece a unei națiuni ajunse la capătul puterilor. Iar această constatare, venită cu doar câteva zile înainte de întâlnirea fatidică dintre Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska, pică precum o sentință.

Aripa dură anti-Putin din Partidul Republican face unele recomandări înaintea summitului Trump-Putin din Alaska pe tema războiului din Ucraina. Senatorul american Lindsey Graham a declarat într-un interviu la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că Rusia și Ucraina ar trebui să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului, reiterând comentariile președintelui Donald Trump despre schimburile de teritorii.

Forțele ruse au început să utilizeze o nouă rachetă de croazieră de mici dimensiuni în Ucraina, un semnal clar al eforturilor Moscovei de a-și diversifica arsenalul de atac la distanță cu muniții mai compacte și mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Resturile noii arme, apărute în fotografii la începutul lunii august, indică un design care seamănă vizual cu o copie la scară redusă a rachetei britanico-franceze Storm Shadow/SCALP, dar care, din punct de vedere conceptual, este un răspuns direct la racheta-dronă ucraineană „Peklo”.

Imaginile apărute la începutul lunii august, care arată tancurile M1A1 Abrams de fabricație americană operate de Ucraina și dotate cu blocuri de blindaj reactiv exploziv (ERA) de origine sovietică, reprezintă mai mult decât o simplă modificare de pe câmpul de luptă. Această adaptare, impusă de realitatea cruntă a frontului, subliniază o vulnerabilitate critică a platformelor occidentale și trimite un semnal puternic către planificatorii de la Pentagon și din cadrul NATO: epoca blindajului proiectat exclusiv pentru confruntări frontale a apus.

Într-un joc diplomatic cu mize uriașe, administrația Trump pregătește o întâlnire bilaterală între președintele american și Vladimir Putin, vineri, în Alaska, pentru a negocia o pace în Ucraina. Semnalul transmis de la Washington este însă unul care provoacă fiori la Kiev și îngrijorare în capitalele europene: soarta Ucrainei ar putea fi decisă fără Ucraina la masă, iar prețul păcii ar putea fi chiar integritatea sa teritorială.

În negocierile privind o soluție pașnică la războiul ruso-ucrainean, va fi dificil să se evite problema viitorului teritoriilor ucrainene controlate în prezent de Rusia. Într-un interviu acordat postului american ABC, acest lucru a fost declarat de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.

După ani de prototipuri și teste operaționale, Armata SUA face pasul decisiv către integrarea armelor laser în arsenalul său. Anul viitor, va fi lansată o competiție pentru primul contract de producție în serie a sistemelor laser de mare putere, montate pe vehicule, un moment important in cei peste zece ani ai Pentagonului de a transforma această tehnologie futuristă într-o capacitate de luptă reală.

În ultimele zile s-a vorbit mult despre proiectul F-55, după ce Lockheed Martin a pierdut competiția în fața F-47 al Boeing, pentru avionul de generația a șasea. Dar pe lângă F-47, chiar Donald Trump a fost cel care recent a anunțat și un alt proiect, anume F-55, un fel de F-35 cu două motoare, căci spunea președintele american: „Nu îmi plac motoarele simple”. Dar oare nu „există” deja F-55?

În contextul componentei de război informațional și psihologic pe care Rusia îl poartă împotriva Occidentului, concomitent cu cel convențional din Ucraina, sunt alimentate artificial tot mai mult scenarii false privind pregătirea Armatei României de a se alătura Ucrainei în război. La acestea se adaugă dezinformări ce au ca obiectiv discreditarea Armatei române care nu ar fi pregătită să-și îndeplinească misiunea fundamentală: De a apăra teritoriul național și propria populație. Deja a devenit un clișeu al propagandei celebra frază „Rusia ar cuceri România în trei ore”. Ca să nu mai menționăm de prezența robustă a trupelor aliate în țara noastră, unde Franța e națiune-cadru și conduce un grup de luptă la Cincu iar la Mihail Kogălniceanu sunt dislocate unități ale Armatei SUA.

Este așadar totul, de la cap la coadă,  fals și  parte a războiului informațional purtat prin vectori ai propagandei ruse, dar și idioți utili. Ultimii mulți din păcate.

Vicepreşedintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că preşedintele Donald Trump intenţionează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliaţii europeni sunt bineveniţi să cumpere din SUA arme pentru Ucraina, consemnează agenţia DPA.

Polonia trece printr-un proces amplu de modernizare, la finalul căruia bătrânele tancuri T-72, dar și PT-91 - versiunea poloneză a T-72 - vor fi înlocuite treptat de tancuri de ultimă generație K2 și Abrams. Dar ce se va întâmpla cu acestea odată retrase din serviciu? Și, desigur, în tot acest context trebuie să reamintim și de soarta tancurilor T-72 pe care România le-a retras din serviciu acum mult timp.

Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul "apreciază şi susţine pe deplin" o declaraţie comună a liderilor europeni privind obţinerea păcii în Ucraina, protejând în acelaşi timp interesele ucrainene şi europene, relatează Agerpres și Reuters.

Pe 8 august 2025, CBS News a relatat un episod mai puțin mediatizat petrecut la întâlnirea oficială dintre Vladimir Putin și emisarul special al SUA Steve Witkoff, în care președinte rus i-a înmânat Ordinul Lenin reprezentantului american pentru ca acesta să-l transmită la rândul său Julianei Gallina, director adjunct la CIA pentru inovație digitală.