Comemorarea victimelor Holodomorilor este marcată anual în cea de-a patra sâmbătă a lunii noiembrie, în baza decretelor prezidențiale din 1998 și 2007. În secolul XX, ucrainenii au fost forţaţi de regimul comunist să moară de foame, şi nu odată, ci de trei ori - între 1921-1923, 1932-1933 și între 1946-1947. Cu toate acestea, cel mai greu de suportat a fost Holodomorul din 1932-1933.
Care au fost motivele Holodomorului?
Cercetătorii care se ocupă de studierea Holodomorului consideră că marea foame a fost folosită de regimul comunist pentru a suprima aspirațiile ucrainenilor la independență, a distruge baza social-economică a ideii naționale ucrainene și a elimina națiunea ucraineană.
,,Moscova a planificat foametea pentru a distruge țărănimea ucraineană ca bastion național. Sătenii ucraineni au fost distruși nu pentru că erau țărani, ci pentru că erau țărani ucraineni", potrivit profesorului american Robert Conquest, citat de 112.international.
Campania de ucidere prin foamete a ucranienilor de către autorităţile sovietice de la Moscova, a fost unul dintre cele mai mari şi mai cumplite genociduri ale secolului XX. Condus şi orchestrat de Iosif Stalin între anii 1932-1933, acest genocid a avut ca scop principal distrugerea oricărei forme de independenţă şi opoziţie din rândurile poporului ucrainean. Genocidul respectiv a fost un cumplit mijloc de control şi opresiune prin negarea dreptului elementar la hrană şi alte nevoi de bază ale omului. De altfel, denumirea acestui genocid în limba ucraineană este de Holodomor, adică „moarte prin înfometare’’.
Este foarte dificil de stabilit numărul morților din timpul Marii Foamete (cunoscută în istoriografie ca „Holodomor”: (holod=foamete, omor=a ucide) datorită faptului că mulți morți din cauza foametei au fost trecuți în certificatele de deces ca urmări ale altor probleme de sănătate, iar multe registre au fost distruse din ordinele liderilor comuniști. Un număr estimativ al morților rezultați în urma acestui fenomen, acceptat de majoritatea istoricilor, ar fi undeva în jurul cifrei de 5 milioane de oameni. Holodomorul sau Foametea ucraineană (1932-1933) a fost una dintre cele mai grave catastrofe naționale din istoria modernă a ucrainenilor, cu un număr de morți estimat de Academia de Științe a Ucrainei şi Institutului de Demografie şi Studii Sociale la circa 4,5 milioane de oameni. În total, numărul celor care au murit de foame pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice se ridică la circa 8 milioane.
În 2006, Rada Supremă de la Kiev a recunoscut în mod oficial, prin lege, Holodomorul din 1932-1933 drept genocid îndrepta împotriva poporului ucrainean. Această lege interzice negarea publică a Holodomorului, însă nu prevede şi sancțiuni în acest sens. În plus față de Ucraina, 15 state membre ONU au recunoscut Holodomorul din Ucraina din 1932-1933, drept un act de genocid.
,,Foamea nu a ocolit nici celelalte republici ale Uniunii Sovietice. Pierderile cauzate de mortalitatea ridicată cauzată de foamete în întreaga Uniune Sovietică s-au ridicat la 8,7 milioane de morţi", susţine într-un studiu Oleksandr Gladun, director în cadrul instituţiei de cercetare. Cele mai mari pierderi cauzate de mortalitatea ridicată din anul 1933 au fost înregistrate în Kazahstan și în Ucraina.
Pierderi semnificativ mai mici au fost în Rusia, precum şi în republicile din Asia Centrală, în Belarus și în republicile din Transcaucazia.
Cei mai mulți ucraineni au murit de foame în regiunile Harkiv, Kiev, Poltava, Sumi, Cerkasi, Dnipropetrovsk, Jitomir, Vinniţa, Cernihiv, Odesa, dar şi în partea Moldovei încadrate în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană. Aproximativ 81% dintre victimele foametei din Ucraina erau etnici ucraineni, 4,5% - ruşi, 1,4% - evrei şi 1,1% - polonezi, printre victime existând, însă, şi mulţi belaruși, bulgari și unguri.
Cuvântul "Holodomor" a apărut pentru prima dată în 1978, în lucrări tipărite de ucrainenii care au emigrat în Canada și în Statele Unite ale Americii. În perioada URSS, atunci când abordau subiectul Marii Foamete, istoricii nu aveau voie să vorbească decât despre "dificultăți în privinţa aprovizionării cu alimente", fiind obligaţi să evite termeni precum "foame" sau "înfometare". Astfel, cuvântul "Holodomor" a fost pronunţat public pentru prima dată în decembrie 1987, când primul secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Vladimir Şerbiţki, susţinând un discurs dedicat împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea URSS, a recunoscut, practic, foametea din perioada 1932-1933.
Cu toate acestea, "părinte'' al Convenției Genocidului este considerat Raphael Lemkin, care a inventat termenul ''Holodomor'' în 1953, declarând că "distrugerea națiunii ucrainene este un exemplu clasic de genocid".
În 2010, președintele de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a declarat, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg, că „ar fi greşit şi nedrept ca Holodomorul să fie declarat drept genocid împotriva unui popor anume”. Ianukovici a susţinut atunci că, în 1932-1933, a fost vorba despre o „tragedie comună a statelor care au făcut parte din URSS”.Termenul "genocid" nu se regăseşte în documentele ONU, UNESCO și ale APCE dedicate Holodomorului din 1932-1933.
În 2006, în timpul președintelui Viktor Iușcenko, Serviciul de Securitate al Ucrainei a desecretizat mai mult de 5.000 de pagini de arhive de stat pe tema Holodomorului. Numărul de victime în rândul ucrainenilor este evaluat diferit, unii susţinând că ar fi vorba despre 1,8 milioane de morţi, în timp ce alţii vorbesc despre 7, 8 sau chiar 10 milioane. Cu toate acestea, cei mai mulți experți sunt de acord că victime directe ale Holodomorului au fost aproximativ 3-3,5 milioane de ucraineni.
Conform estimărilor Institutului de Demografie și Studii Sociale al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Holodomorul a luat viaţa a 3,2 milioane de ucraineni, iar într-o decizie a Curții de Apel Kiev privind autorii Marii Foamete se vorbeşte despre 3,9 milioane de victime.
Nu există un consens în rândul oamenilor de știință nici în privinţa numărului total de decese cauzate de foamete în întreaga URSS în perioada 1932-1933. Unii istorici străini spun că este vorba despre 5,5-8 milioane de victime, susținând că mai mult de jumătate dintre ei au fost ucraineni, notează Rador.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Este 'pur și simplu fals și periculos să se nege legitimitatea democratică a președintelui Zelenski', a reacționat miercuri cancelarul Olaf Scholz, după declarațiile președintelui american Donald Trump care l-a acuzat pe omologul său ucrainean că este un 'dictator fără alegeri', relatează Agerpres și AFP.
Ucraina ar fi „încălcat” un acord privind accesul la metalele rare, a declarat președintele SUA, Donald Trump, în timpul unui discurs la Miami, la conferința FII Priorities organizată de Arabia Saudită.
După ce a apărut informația că șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat că Rusia a cerut SUA ca România să revină în sfera ei de influență, fostul ministru de Externe a lămurit problema.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat armatei să pregătească planuri pentru a implementa reduceri drastice ale bugetului în următorii cinci ani.
Potrivit unui comunicat, MAE confirmă că a auzit mesajele publice ale unor membri din Administrația Trump, dar nu au existat intervenții din partea SUA în discuțiile bilaterale.
Uniunea Europeană se pregătește să trimită cel puțin șase miliarde de euro în ajutor militar Ucrainei, a informat Politico , citând trei diplomați UE.
Pe 19 februarie 2025, la Institutul Cultural Italian din București, are loc conferința „Agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei: Războiul prin ochii martorilor”, un eveniment de două ore care reunește oficiali români și ucraineni, jurnaliști, analiști, experți și martori direcți ai războiului din Ucraina.
Înainte de participarea la reuniunea informală de astăzi, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan va discuta cu președintele francez.
Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este dreptul suveran al Kievului, dar Moscova adoptă o poziție diferită în ceea ce privește problemele legate de alianțele militare. Potrivit agenției de stat ruse TASS, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat acest lucru astăzi (18.02.2025). În același timp, el a spus că președintele rus, Vladimir Putin, este gata să poarte discuții cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, dacă este necesar, cu toate că Moscova pune la îndoială legitimitatea șefului statului ucrainean.
Președintele american Donald Trump a declarat, marți seară, la o conferință de presă la stațiunea sa Mar-a-Lago din Florida, că dacă Ucraina dorește să stea la masa negocierilor, ar trebui să organizeze alegeri prezidențiale.
Negocierile dintre delegațiile SUA și cele ruse au început în Arabia Saudită. Potrivit presei ruse de propagandă, în timpul acestora părțile vor discuta despre cooperarea economică și „problema reglementării ucrainene”.
SUA, Rusia și China participă împreună la un exercițiu naval internațional: “Komodo-2025” a fost deschis oficial pe Insula Bali din Indonezia, cu reprezentanți din peste 30 de state.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Armata israeliană (IDF) va rămâne temporar pe teritoriul libanez, în doar cinci posturi strategice în apropierea graniței. Acest lucru a fost declarat de un purtător de cuvânt al IDF.
Există și europeni bucuroși, după evenimentele de săptămâna trecută, prin care eram anunțați de echipa Trump că America are treabă în Asia, că a vorbit el cu Putin și că noi cam încurcăm cu principii gen integritatea teritorială a Ucrainei.
Generalul de flotilă aeriană Nicolae Crețu, Comandantul Bazei 57 Aeriene “Mihail Kogălniceanu” a explicat cum va fi formată noua Escadrilă de Vânătoare.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, spune că este optimist după ce trimisul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg, l-a informat despre tacticile SUA cu privire la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
O declarație atribuită ideologului rus Alexander Dughin a stârnit controverse și îngrijorări la nivel internațional.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
În reputatul clasament al experților de la Global FirePower, unde sunt desemnate cele mai puternice armate ale lumii, clasament realizat pe un cumul majori de factori, România a căzut abrupt 4 poziții. Asta în ciuda investițiilor din 2024 și a contractelor semnate pentru înzestrarea armatei, în timp ce vecinii noștri au rămas constanți s-au chiar și-au îmbunătățit pozițiile.
Premierul britanic Keir Starmer este gata să trimită trupe britanice în Ucraina pentru a asigura respectarea acordurilor de pace.
Rusia a efectuat duminică spre luni noi atacuri aeriene ci drone Shahed asupra Ucrainei, inclusiv în zonele din apropierea frontierei cu România.
Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a continuat, duminică, 16 februarie, seria de întâlniri si discuții cu omologi si reprezentanți ai statelor si organizațiilor prezente în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.
Europa are nevoie de un trimis special în Ucraina pentru a garanta un rol semnificativ al UE în orice negocieri ale procesului de pace.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
SUA au finalizat dislocarea bombardierelor strategice B-52H în Europa, iar patru aeronave de acest tip vor participa în perioada următoare la misiunea BTF 25-2.
Zelenski a îndemnat oficialii eurpeni la înfiinţarea de "forţe armate ale Europei" şi atenţionează că Rusia ar putea escalada conflictul, mai ales în condițiile în care angajamentul Washingtonului pentru securitatea continentului european slăbeşte.
Franța a convenit cu aliații săi organizarea unui summit informal al liderilor europeni - inclusiv a premierului britanic, Keir Starmer - pentru a discuta despre Ucraina, a declarat sâmbătă un oficial al președinției franceze. Patru diplomați europeni au declarat pentru Reuters că întâlnirea va avea loc luni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea unei delegații a Congresului SUA de a semna un memorandum prin care Statele Unite ar primi 50% din toate rezervele minerale din Ucraina.
Cu aceste noi intrări, proiectul numără acum 23 de țări, o altă creștere față de cele 15 inițiale care au început programul în octombrie 2022.
O reuniune a șefilor de stat major ai armatelor țărilor europene dispuse să ia parte la un contingent de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia se va desfășura marți, 11 martie, la Paris, în prezența președintelui francez Emmanuel Macron, a transmis joi anturajul acestuia, potrivit Agerpres și AFP.
Belgia a amânat livrarea avioanelor de vânătoare F-16 către Ucraina până anul viitor. Prim-ministrul belgian Bart De Wever a anunțat acest lucru înaintea summitului de joi al liderilor Uniunii Europene.
Ungaria tocmai a vândut unui stat european un avion de luptă de tip MiG-29, care fusese retras din dotarea Forțelor Aeriene Ungare.
Până la finalul lui 2025, Ucraina își va putea îndeplini pe deplin nevoile de artilerie prin propria producție.
Franța răspunde direct deciziei SUA, care a suspendat schimbul de informații cu Kievul și a înghețat tot ajutorul militar în ultimele două zile.
Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat, pe 05.03.2025, că Guvernul Republicii Cehe a hotărât să crească treptat cheltuielile pentru apărare cu 0,2% din produsul intern brut (PIB) pe an, până în 2030.
Procurorii DIICOT au reţinut şase inculpaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trădare, fiind acuzaţi că au format o organizaţie de tip militar şi ar fi negociat cu agenţi ai Rusiei ieşirea României din NATO.
Patru membri de rang înalt ai administrației Trump au purtat discuții secrete cu fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko și cu asociații fostului președinte Petro Poroșenko cu privire la posibilitatea de a organiza alegeri prezidențiale înainte de a face pace cu Rusia agresoare.
Turela românească Anubis, care va echipa blindatele 4x4 Cobra II ce vor fi produse de turcii de la Otokar, e caz pe rol al unei instanțe de judecată. Cum s-a ajuns aici?
Moscova va răspunde adecvat după declararea de către autorităţile de la Bucureşti a ataşatului militar rus şi a adjunctului său drept personae non gratae, a declarat un oficial din cadrul Ministerului Afacerilor Externe rus.
După ce au procesat ceea ce s-a întâmplat, pe 28 februarie, la Casa Albă, unele dintre cunoscutele personalități politice din anii 1990 și 2000, care au avut o contribuție remarcabilă la întărirea democrației în lume, au început să transmită public propriile impresii.
Forţele aeriene sud-coreene au anunţat joi că unul dintre avioanele lor de luptă a lansat din greşeală în timpul unui exerciţiu opt bombe care au explodat în alt loc decât cel prevăzut, rănind civili, relatează Agerpres.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat miercuri seara, într-un discurs televizat, că dorește să 'deschidă dezbaterea strategică' privind protecția Europei de către umbrela nucleară franceză, pe fondul apropierii dintre Moscova și Washington, precizând că decizia de a recurge la aceasta va rămâne 'în mâinile' președintelui francez, relatează Agerpres și AFP.
Ilie Bolojan va participa, joi, la primul Consiliu European în calitate de preşedinte interimar al României.
Pe fondul eșecului negocierilor prin care administrația Trump spera să-l convingă pe Volodimir Zelenski să accepte un plan de pace fără a avea nicio garanție privind securitatea Ucrainei, mai mulți republicani, cărora li s-a alăturat și miliardarul Elon Musk, se străduiesc în ultimele zile să genereze un curent de retragere a SUA din NATO.
În cadrul unui interviu pentru Fox News, secretarul de stat american a declarat, pe 05.03.2025, că situația din Ucraina reprezintă, de fapt, un război proxy între Statele Unite și Rusia.
Gigantul american Lockheed Martin a anunțat că flota globală de avioane F-35 a depășit 1 milion de ore de zbor, o dovadă suplimentară a dimensiunii și forței programului, asigurând că militarii americani și cei ai aliaților își mențin supremația aeriană în întreaga lume.
Potrivit cotidianului The Daily Mail, care citează surse proprii, Statele Unite au impus o interdicție asupra transferului de informații americane către Ucraina, inclusiv de către Marea Britanie. Londra a primit toate instrucțiunile necesare de la Washington în această privință.
Diplomații europeni se pregătesc pentru posibilitatea ca un „grup de lideri pro-ruși” condus de premierul ungar Viktor Orban să perturbe summit-ul extraordinar al liderilor europeni din 6 martie.
Forțele armate ale NATO nu sunt pregătite pentru un război modern cu drone, a avertizat comandantul militar responsabil de sistemele fără pilot ale Ucrainei, la trei ani de la debutul conflictului cu Rusia în care părțile încearcă să-și asigure fiecare un avantaj tehnologic, relatează agențiile Agerpres și Reuters.
România i-a declarat persona non non grata pe atașatul militar aero și naval al Federației Ruse, precum și pe adjunctul acestuia. Acest lucru înseamnă implicit și expulzarea lor. Numele lui Evgheni Ignatiev, adjunct al atașatului militar al Ambasadei Rusiei, apare în dosarele în care Călin Georgescu e acuzat de subminarea ordinii constituționale.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat, pe 05.03.2025, că Minskul este cel mai bun loc pentru negocieri trilaterale între liderii Federației Ruse, Statelor Unite și Ucrainei, referindu-se la o inițiativă a președintelui Republicii Belarus.
Franţa lucrează la restabilirea legăturii între SUA şi Ucraina, astfel încât să se ajunge la o "pace durabilă şi robustă", a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas. Acțiuni similare se încearcă și în alte capitale europene, chiar Trump recunoscând că jumătate de Europă (”patru președinți și cinci premieri”) l-a sunat după cearta sa cu Zelenski din Biroul Oval.
În această săptămână, Forțele Aeriene ale SUA au cooperat cu avioane de luptă din întreaga Europă pentru misiunea ONYX CROSS Bomber Task Force (BTF), demonstrând tehnici de zbor și strategii de luptă. Luni, avioanele americane B-52H Stratofortress, care operează de la baza Fairford din Regatul Unit, și-au unit forțele cu piloți de vânătoare din Bulgaria, România și Croația pentru a efectua misiunea menită să îmbunătățească coordonarea și să perfecționeze tacticile de luptă.
China îşi va creşte cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, ajungând la 245,6 miliarde de dolari, acelaşi procent cu care bugetul apărării a crescut în 2024 şi 2023.
În 1990, Irakul a invadat Kuweitul. Pretextul invocat de conducerea de atunci de la Bagdad a fost că teritoriul kuweitian ar fi aparținut cândva Irakului. Probabil, liderul irakian de atunci s-a gândit că lumea este obosită de atâta confruntare și va trece cu vederea. Dar, după cum deja se știe, comunitatea internațională nu a fost de acord cu pretențiile Bagdadului și, lumea liberă a constituit o forță militară care, în 1991, a eliberat mica țară din Golf.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a participat, alături de înalți oficiali guvernamentali și membri ai parlamentului, la un dineu Iftar organizat în București.
Coaliția din Germania dintre CDU și SPD simte momentul greu prin care trec Europa și Germania, a căror securitate este pusă în pericol. Prima măsură cheie: scutirea cheltuielilor militare de constrângerile „frânei datoriei”, interdicția constituțională de a crește cheltuielile militare peste plafonul de 1% din PIB.
Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu care a avut vineri o dispută la Casa Albă, ar fi pregătit să negocieze cu Rusia şi să semneze un acord privind minereurile, relatează Agerpres și AFP.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a făcut o întoarcere incredibilă. După ce în urmă cu doar câteva luni a dat vina pe Occident, inclusiv pe SUA, pentru tot ce se întâmplă în Ucraina, acum Europa este singura de vină. La rândul său, liderul autoritar din Belarus Alexander Lukașenko l-a lăudat într-un interviu pe președintele american Donald Trump pentru politica sa față de Ucraina.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat la 4 martie că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump la Casa Albă „nu a decurs așa cum ar fi trebuit”, calificând consecințele drept „regretabile”. Declarația a fost făcută după câteva zile de presiune din partea Washingtonului, în care oficiali americani de rang înalt au semnalat că Zelensky ar trebui să își ceară scuze pentru discuția aprinsă din 28 februarie din Biroul Oval cu Trump și vicepreședintele JD Vance. Întâlnirea s-a încheiat fără semnarea unui acord planificat SUA-Ucraina privind resursele de minereuri.
Vin și vești bune de peste Atlantic, după episodul neplăcut de la Casa Albă, dintre liderii american și ucrainean.
