Iată integral editorialul lui Bogdan Chirieac:
Discursul președintelui american, Joe Biden, de sâmbătă seară, de la Varșovia, este, într-adevăr, unul istoric. El și-a început și și-a încheiat discursul făcând referire la mesajul pe care legendarul Papă Ioan Paul al II-lea, născut în Polonia, l-a trimis către Uniunea Sovietică și lagărul comunist, în 1979: “ Nu vă fie teamă”. Ioan Paul al II-lea rămâne de-a pururi și în inimile românilor după ce, invitat la București, în 1999, de către Patriarhul Teoctist și președintele Emil Constantinescu, a sărutat pământul României și, întâmpinat fiind de milioane de români, a numit țara ”gradina Maicii Domnului”.
Biden a spus că Vladimir Putin este un dictator care vrea să “aducă decenii de război”, dar care trebuie să plece de la putere fiindcă nu va putea să înăbușe dorința de libertate și că “trebuie să ne întărim pentru lunga luptă care ne așteaptă”. “În Ungaria, în 1956, în Polonia, în 1956 și apoi din nou în 1981, în Cehoslovacia, în 1968, tancurile sovietice au zdrobit revoltele democratice, dar rezistența a continuat până când, în cele din urmă, în 1989, zidul Berlinului a căzut”.
Președintele SUA, indiscutabil vârful de lance al valorilor occidentale ale dezvoltării, progresului și democrației, a mai spus un lucru care trebuie subliniat: “voi, poporul rus, nu sunteți dușmanul nostru. Sunteți o națiune măreață. O națiune măreață nu omoară copii și bunici. De aceea Vladimir Putin este una, iar vor sunteți altceva.”
Discursul președintelui Biden din Polonia va intra în istorie precum discursurile unor alți mari lideri ai Vestului. Locul în care a fost susținut, Polonia, este emblematic. Este țara din Blocul Sovietic care a fărâmat, cu Solidaritatea, lagărul comunist, fapt ce a condus în final inclusiv la destrămarea fostei URSS. Biden punctează, prin atitudinea sa, prin sprijinul necondiționat arătat Europei, care ar trebui să fie obiectivul politico-diplomatic al Lumii Libere, în secolul XXI: îndepărtarea tuturor dictatorilor sau autocraților posesori de arme nucleare.
Ne așteptam cu toții, în acest secol, după cum vedem că se și lucrează, la colonizarea Lunii, la călătoriile regulate spre Marte, la eradicarea completa a sărăciei, la combaterea schimbărilor climatice, la prelungirea semnificativă a unei vieți de calitate pentru ființele umane. Când colo, Vladimir Putin, a prăbușit brusc omenirea în jumătatea întunecată a secolului XX. Unii vor spune că suntem naivi, că lumea nu se poate schimba atât de repede.
Viața arată că atunci când există cu adevărat dorință politică, schimbările se petrec foarte repede. De exemplu: “măcelarul Putin”, cum l-a numit Biden, nu poate fi dat jos de la putere de către Occident. În schimb, dacă și China ar dori acest lucru, Putin ar fi istorie. Cum s-ar putea face acest lucru? Cu tancuri și avioane? Nu! Prin embargou economic. Economia rusă se susține, în acest moment, prin voința Chinei. Dacă președintele Xi Jinping și guvernul său ar dori într-adevăr schimbarea lui Putin, tot ce ar avea de făcut Beijingul ar fi să taie legăturile economice.
Nu trebuie să avem naivitatea, care a existat în unele capitale occidentale, că democrația de tip liberal din SUA sau Uniunea Europeană poate fi impusă Rusiei, Chinei sau țărilor arabe. Însă, un model previzibil de conducere a societăților în care niciodată lumea să nu mai fie amenințată de extincție de către nebuni cu arme nucleare, asta s-ar putea face.
Tema anilor 80, denuclearizarea mondială, este mai actuală decât oricând. Cum s-ar putea face acest lucru? Prin negocieri, eventual prin sancțiuni economice, prin marginalizarea celor care insistă să aibă la îndemână un buton pentru distrugerea planetei. Vom ști cu siguranța că lucrurile au pornit în acest sens dacă Kim Jong Un, în Coreea de Nord, fie va rămâne fără arme nucleare, fie va hotărî China să scape și de el cu totul.
Multe alte lucruri trebuie resetate. De pildă, rămânerea prea multă vreme la putere duce la transformarea unor indivizi, care promiteau lumii Libere, așa cum era și Vladimir Putin în 1999, la nebuni trăind în lumea lor, oricând gata să apese butonul nuclear.
Rolul Uniunii Europene trebuie categoric să crească. UE are șansa să aibă mai mulți lideri semnificativi. Dacă unii, să spunem, nu sunt extraordinari, alții în schimb pot prelua ștafeta. De pildă, Emmanuel Macron a fost indiscutabil cel mai proeminent european în războiul monstruos declanșat de Rusia. A păstrat mereu deschis un canal de comunicare cu autocratul de la Kremlin.
Probabil că în săptămânile și lunile următoare se va conceptualiza mai adânc viitorul lumii Libere, ce nu poate fi separat, în mod evident, de viitorul întregii omeniri. De la Washington, Londra, Paris, Berlin și până la Beijing vom ști cum se va reorienta lumea în deceniul următor.
România este absentă de aproape 20 de ani din politica internațională mare. Nu vă așteptați din partea Bucureștiului la inițiative care să facă istorie. Președintele Iohannis are însă o calitate uriașă: tine România strâns lipită de Statele Unite și câteva mari puteri europene. Este tot ceea ce ne putem dori. În timp, cu siguranță, și la București, când lumea va merge mai mult la vot și va evita să mai pună ștampila în funcție de glandă și nu de creier, vor apărea și lideri. Până atunci, România se află de partea bună a Istoriei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Chemarea la arme a poporului rus pe 9 mai, prin care Putin ar transforma operațiunea militară specială împotriva ”naționaliștilor fasciști ucraineni” în război planetar împotriva fascismului pare a fi ultima pe lista de opțiuni ale Kremlinului astăzi.
Oficialii politici și militari din Israel sunt din ce în ce mai determinați să susțină acordarea unei asistențe militare și civile mai serioase pentru Ucraina, deoarece dovezile tot mai mari ale atrocităților ruse împotriva civililor ucraineni fac ca neutralitatea precară afișată până în prezent de Israel să fie tot mai puțin avantajoasă pentru viitorul dezvoltării sale militare.
Secretarul Consiliului de Securitate și Apărare Națională a Ucrainei, probabil al patrulea om în statul ucrainean, după președinte, prim-ministru și șeful Parlamentului, a acuzat Ungaria că intenționa să atace Ucraina.
Viitorul program secret de luptă Next Generation Air Dominance (NGAD) al Forțelor Aeriene americane (USAF) ar putea fi cel mai scump program de avioane din istorie.
Propaganda rusă a început să construiască insistent pe două axe de mesaj, care se vor uni la 9 mai în discursul lui Vladimir Putin de celebrare a Victoriei în Marele Război Patriotic – axa ”Rusiei mari” ca putere globală și axa ”Eroului Salvator”.
Succesele obținute de dronele turcești Bayraktar în zone precum Libia și Siria, dar și în Azerbaidjan și în final în Ucraina au contribuit la întărirea influenței președintelui Recep Tayyip Erdogan în afara Turciei, atât în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, cât și în alte regiuni.
Propaganda rusă poate atinge culmi și valențe greu de imaginat într-o societate normală. În cadrul unui amplu interviu privind intervenția militară rusă în Ucraina, acordat pe 26 aprilie pentru Rossiyskaya Gazeta, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a făcut o adevărată demonstrație de virtuozitate propagandistică.
În această săptămână Republica Moldova a trecut prin situații dificile după ce pe partea cealaltă a Prutului au avut loc mai multe provocări în Transnistria separatistă, teritoriu unde încă se află trupe rusești de ocupație și care a fost scena unui război la începutul anilor 1990.
Ceremonia de aniversare a Bazei Militare 99 Deveselu și de decorare a Drapelului de luptă al unității a avut loc vineri, 29 aprilie. La ceremonie au participat înalți oficiali americani, dar și români.
Președintele Joe Biden a cerut Congresului să aprobe o asistență militară și umanitară suplimentară de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, sumă despre care oficialii americani spun că ar putea asigura finanțarea războiului din Ucraina pentru următoarele cinci luni.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, a făcut în urmă cu câteva minute un apel la comunitatea internaţională să se decidă ce garanții de securitate sunt gata să ofere Ucrainei, asta după ce a reproşat ca ţara sa a renunțat la arsenalul nuclear și am bătut la ușa NATO, dar nu s-a deschis niciodată.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 aprilie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
China și Iranul au convenit să își intensifice cooperarea militară într-o serie de domenii, inclusiv prin exerciții comune, lansând astfel un semnal că cele două națiuni încearcă să se apropie pe fondul tensiunilor persistente în relațiile lor cu SUA.
Pentru a se simţi în siguranţă, Republica Moldova - chiar dacă este o ţară neutră - trebuie să investească mai mult în forţele sale armate, a declarat miercuri preşedinta Maia Sandu, subliniind că ţara sa are nevoie de o armată funcţională şi modernă, capabilă să răspundă actualelor provocări, potrivit Deschide.md.
Războiul cu Rusia ar putea dura până la sfârşitul acestui an, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Oleksii Arestovici, informează dpa.
Vladimir Putin a anunțat miercuri, în Săptămâna Mare, că a testat o nouă rachetă balistică intercontinentală, cu o putere de distrugere nemaiîntâlnită și care poate să treacă de orice sisteme de apărare din lume. În speță, de cele ale inamicului american. Racheta intercontinentală cunoscută sub numele de ”Satan 2” nu este însă o noutate, ea face parte din programul declanșat în 2018 pentru înlocuirea rachetelor sovietice mai vechi.
Din toate punctele de vedere, războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu merge bine. Numărul estimat de militari ruși uciși este aproape similar cu pierderile sovietice de-a lungul războiului de 10 ani din Afganistan. Forțele ruse nu au reușit să atingă unele obiective strategice, cum ar fi preluarea controlului asupra capitalei Kiev, în timp ce forțele sale au suferit eșecuri majore în interacțiune și comunicații.
Aflat într-o adevărată ofensivă ideologică purtată pe frontul spiritual deschis asupra propriului popor, Vladimir Putin i-a felicitat pe ruși de Paște și a elogiat excesiv rolul Bisericii Ortodoxe Ruse, mesajele transmise vorbind în mod cinic despre bunătate, dreptate și valoarea vieții umane.
Ministerul nipon al Afacerilor Externe a prezentat, în ședința din 22 aprilie a Cabinetului de la Tokyo, cartea diplomatică (diplomatic bluebook) pentru anul 2022, în care condamnă invazia militară a Ucrainei de către Rusia și avertizează Moscova că va plăti un preț mare, prin intermediul sancțiunilor.
Vicepreședintele Kamala Harris a anunțat, pe 18 aprilie, la baza forțelor spațiale Vandenberg din California, că Statele Unite se angajează să nu mai efectueze teste distructive cu rachete antisatelit cu ascensiune directă (direct-ascent anti-satellite - ASAT).
Potrivit unor informații neconfirmate oficial până în prezent, Ministerul Apărării Naționale a elaborat deja un proiect de Ordonanță de Urgență care ar permite României să facă donații de arme către Ucraina, din rezervele unor instituții ale sistemului național de apărare.
Propaganda neagră rusă a sugerat zilele acestea o axă distinctă, legată de re-construcția și personificarea inamicului. Vechiul dușman al poporului rus, putem spune deja, s-a banalizat, a devenit un loc prea comun, prăfuit și lipsit de rezonanță, parcă, după decenii de repetare a numelui. Motiv pentru care inamicul trebuie reinventat.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB) și preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), analizând declarația Kremlinului de săptămâna trecută cu privire la posibilitatea declarării război Ucrainei, atrage atenția asupra unui scenariu foarte periculos.
Propaganda neagră rusă are ca reper manipularea celei mai profunde dintre emoțiile speciei noastre: frica. Prezentă în creierul profund, emoția primară de frică ne-a salvat adesea din situații dificile, uneori chiar fatale. O purtăm cu noi clipă de clipă iar impresia că poate fi anulată de Neocortex este o iluzie: în situații limită, instinctul de conservare al creierului de mamifer învinge Neocortexul, iar mecanisme inaccesibile intelectului ”decid” prin ocolirea creierului gânditor. Istoria speciei noastre ne spune că nu poate fi invers. Adică, de exemplu, Neocortexul gânditor să își repete în profunzimile lobului frontal o mantră de tip ”Dubito ergo cogito, cogito ergo sum”, în timp ce privește la ușa unei curți pe care scrie ”Câine fff rău”. Iar ușa e larg deschisă. Desigur, o soluție natural-rațională între a fugi și a lupta este să o închidem.
Participarea grupărilor tactice de desant la operațiile de luptă încă din primele ore ale războiului din Ucraina nu a reprezentat o surpriză, nici măcar atunci când pentru operații s-au folosit masiv elicopterele.
După lansarea informației false potrivit căreia Rusia intenționează să doboare sateliții Starlink prin care Elon Musk asigură internet continuu ucrainenilor, s-a pus problema dacă Moscova are posibilitatea reală să facă acest lucru.
Oficialii ucraineni sunt tot mai convinși că la acest moment scopul principal al conducerii militare ruse este de a încerca o ofensivă majoră în Donbas, în încercarea de a realiza o încercuire zonală a forțelor ucrainene. După cum a declarat chiar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe militarii ucraineni îi așteaptă acum cel mai dificil test, bătălia pentru Donbas.
A devenit un fapt obișnuit deja să ne raportăm la Rusia ca la un stat care dezinformează pe cele mai diverse căi opinia publică la nivel global, dar și proprii cetățeni. Lipsiți de surse alternative de informare și aflați sub amenințarea legii privind cuvintele și expresiile care pot fi folosite cu referire la invazia din Ucraina, cetățenii ruși vorbesc despre o ”operațiune militară specială” de salvare a fraților din Ucraina de la genocidul declanșat de guvernarea fascistă controlată de americani.
Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi şeful CIA, William Burns, transmite AFP.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 aprilie 2022, o nouă ediție a emisiunilor publicației noastre.
Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că va anunța în curând o nouă tranșă de ajutor militar pentru Ucraina. El a spus acest lucru în timpul unei conferințe de presă după summitul NATO de la Madrid.
Preşedintele american Joe Biden a lăudat joi aliaţii din NATO pentru creşterea investiţiilor în apărare, evidenţiind planul Germaniei de a-şi creşte cheltuielile militare cu 100 de miliarde de euro, transmite agenţia DPA.
Uniunea Europeană (UE) a anunţat joi acordarea unei finanţări de 40 de milioane de euro pentru Republica Moldova, în vederea întăririi capacităţilor forţelor sale armate în domeniul comunicaţiilor şi al luptei împotriva atacurilor cibernetice, informează AFP.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat joi, în marja Summitului NATO de la Madrid, că suplimentarea trupelor aliate în România este în favoarea intereselor de securitate ale ţării noastre.
În urmă cu câteva ore, Grecia a pregătit o scrisoare oficială prin care solicită achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A din SUA, cu posibilitatea ca viitorul contract de achiziţie să fie suplimentat cu o cerere pentru alte 20 de aeronave de acelaşi tip.
Finlanda şi Suedia vor semna marţi protocolul de aderare la NATO, pentru a deveni oficial state membre, a anunţat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, conform Reuters.
Informația cu privire la faptul că forțele ruse au părăsit Insula Șerpilor a fost confirmată chiar de Ministerul Apărării de la Moscova.
Primul lot de rachete aer-aer de tip MICA care au trecut printr-un program de recondiționare a fost livrat forțelor armate franceze de către gigantul european MBDA.
Forțele Navale ale SUA vor comanda mai puține avioane F-35C în anul fiscal 2023 – doar nouă, decât ar putea produce compania Lockheed Martin – maxim 30. Oficialii speră să folosească diferența de bani pentru alte priorități. Anterior, anunțaseră că intenționează să achiziționeze 20 de astfel de aeronave.
Un depozit, în care se aflau 40 de tone de cereale, a fost distrus, în această dimineață, de un bombardament al trupelor ruse.
Un oficial de rang înalt al Pentagonului a confirmat miercuri că SUA sprijină pe deplin vânzarea de avioane de luptă F-16 Block 70 către Forţele Aeriene Turce, la câteva ore după ce președintele turc Erdogan a acceptat să ridice amenințarea cu veto la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Forţele armate ucrainene au comunicat miercuri seara că au lovit încă un sistem de rachete Panţîr-S1, instalat de ocupanţii ruşi pe Insula Şerpilor, subliniind că operaţiunile de eliberare a acestui punct de importanţă strategică pentru controlul rutelor maritime în Marea Neagră continuă, potrivit agenţiei de presă Agerpres, care citează agenția ucraineană Ukrinform.
În cadrul unei declarații pentru cotidianul Vzglyad, expertul militar rus Ilya Kramnik a răspuns la anunțul făcut de președintele Joe Biden la summitul NATO privind creșterea semnificativă a prezenței militare americane pe continentul european.
Acţionarii Gazprom au decis la Adunarea Generală Anuală ca grupul să nu plătească dividende pentru rezultatele din anul 2021, a informat joi compania controlată de statul rus într-un comunicat de presă, transmite Interfax.
Guvernul britanic a anunţat miercuri, în cursul summitului NATO de la Madrid, că va debloca un miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) pentru ajutor suplimentar acordat Ucrainei în răspuns la invazia rusă şi care va include sisteme de apărare antiaeriană şi drone, relatează Agerpres, care citează AFP.
Rusia reprezintă pentru NATO ''cea mai semnificativă şi directă ameninţare'', în timp ce ''politicile coercitive'' ale Chinei reprezintă provocări pentru ''interesele de securitate şi valorile'' Alianţei, notează NATO în noul său concept strategic adoptat miercuri de liderii statelor membre ale acestei alianţe, la summitul lor care are loc la Madrid, potrivit agenţiilor DPA şi AFP.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 29.06.2022, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că, până la sfârșitul acestui an, nava mică purtătoare de rachete Grad, Proiect 21631, clasa Buyan-M, va fi introdusă în dotarea Brigăzii 36 Vedete Purtătoare de Rachete a Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB).
Distrugătorul din clasa Arleigh Burke, USS Forrest Sherman (DDG 98), a sosit în portul Taranto, Italia, pe 27 iunie 2022, în vederea preluării atribuțiilor de navă amiral a Grupului Maritim Permanent al NATO (SNMG) 2.
Statele Unite au anunţat oferta câştigătoare pentru derularea programului Mobile Protected Firepower (MPF) care urmăreşte dezvoltarea şi producţia unui tanc uşor pentru armata americană. Compania General Dynamics Land Systems a primit un contract de 1,14 miliarde de dolari pentru dezvoltarea de noi tancuri ușoare pentru armata SUA. Ca parte a acestui contract, compania va începe să producă primele 96 de tancuri uşoare Griffin II, aşa cum prevede programul Mobile Protected Firepower (MPF).
Ieri după-amiază, podul peste râul Irpin din localitatea Demidov, de lângă Kiev, numit și ”podul vieții”, a fost distrus de o explozie puternică.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri seară încetarea relaţiilor diplomatice cu Siria, după ce regimul de la Damasc a recunoscut independenţa republicilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, susţinute de Moscova din 2014, relatează Agerpres, care citează AFP.
Potrivit Naval News.com, în ultima perioadă, Rusia este blocată în tensiuni sporite cu NATO, în primul rând, din cauza invaziei în Ucraina. Enclava Kaliningrad din Marea Baltică, relevantă din punct de vedere strategic, poate deveni un nou punct de foc între părți. Acum, Rusia desfășoară rachete anti-navă avansate în poziții de tragere din zona de coastă.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că suplimentarea prezenţei militare americane va avea un rol benefic pentru România, dar şi pentru securitatea întregii regiuni. Preşedintele Klaus Iohannis participă, miercuri şi joi, la Summitul NATO de la Madrid.
NATO a invitat Suedia şi Finlanda să devină membre ale alianţei militare, potrivit unei declaraţii făcute publice miercuri, la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid, relatează Reuters şi AFP.
Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat în marja Summitului NATO de la Madrid dacă, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, conflict care se desfășoară inclusiv în Marea Neagră, România va investi în Forțele Navale ori va cere dislocări de forțe din partea statelor aliate.
Dacă existau persoane care sperau că Turcia va folosi veto-ul privind aderarea Finlandei și Suediei la NATO pentru reprimirea în programul F-35 Lightning II, aceste speranțe au fost spulberat rapid de către Statele Unite ale Americii.
Ucraina va primi mai multe sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270, a precizat ieri guvernul norvegian. Potrivit mass-mediei ucrainene, Norvegia și Regatul Unit au convenit să coopereze pentru a furniza Ucrainei sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS).
Ucraina va primi alte şase obuziere PzH 2000 din Germania și Olanda, au declarat miniștrii apărării din ambele țări, potrivit Reuters.
10.000 de trupe NATO ar putea ajunge în foarte scurt timp în România. Anunţul a fost făcut chiar de Ministrul Apărării, Vasile Dîncu.
În contextul internațional atât de fragil și tensionat ca generat de războiului fără precedent declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, Polonia alături de România reprezintă pilonii Flancului Estic al NATO. Însă în ceea ce privește înzestrarea și implicarea industriei locale de apărare, Polonia, trebuie să recunoaștem, e mult în fața noastră.
Ministerul rus al Apărării a publicat, pe 29.06.2022, un material video privind întrebuințarea de către militarii Regiunii Militare Centru a celui mai recent complex de război electronic Krasukha-S4 în timpul „operației militare speciale” din Ucraina.
Ţările membre NATO, reunite la summitul de la Madrid, vor invita azi oficial Suedia şi Finlanda să se alăture Alianţei Nord-Atlantice după ridicarea vetoului privind aderarea de către Turcia, scrie agenția AFP, citată de Agerpres. Anunțul privind invitația de aderare a fost făcut chiar de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
