De asemenea, s-a plecat de la premisa că Statele Unite pot influența rezultatul, dar nu pot impune o soluție și că scopurile principale ale Ucrainei sunt eliberarea întregului teritoriu ocupat și capacitatea de a-și asigura securitatea și după încheierea războiului.
Pe aceste coordonate, sunt identificate cinci scenarii posibile pentru viitorul curs de acțiune al războiului, intitulate sugestiv: “Nu pariați niciodată împotriva Casei Albe”, “Ucraina menține cursul”, “Cecenia 3.0 – În stil ucrainean”, “Ucraina pe steroizi” și “Cartea nucleară”, arată analiza SWJ.
În acest scenariu este avută în vedere o ajustare a scopurilor Ucrainei, acordând prioritate unei reglementări negociate și făcând irelevante modalitățile și mijloacele de luptă. În acest scenariu, mediatorul (SUA) organizează o negociere magistrală. Atât Ucraina, cât și Rusia sunt de acord să se ajungă la consens, fiecare cedând din obiectivele inițiale. Acesta este singurul scenariu în care pot fi imaginate abateri de la starea finală dorită de Ucraina. În acest sens, se observă că Rusia va forța cât mai mult ofensiva trupelor sale înainte de negocierile așteptate după 20 ianuarie, pentru a-și maximiza avantajele în negocieri, în pofida lunilor grele de iarnă.
Prezența sau lipsa unei garanții de securitate occidentale pentru Ucraina va influența decizia Kievului de a-și ajusta starea finală dorită și a accepta o înțelegere negociată, alta decât retragerea Rusiei. Fără o garanție de securitate, Kievul ar trebui să accepte riscul semnificativ ca Rusia să reia războiul atunci când momentul îi va fi favorabil. Este puțin probabil ca Putin să accepte garanții de securitate pentru Ucraina care implică prezența NATO sau înarmarea Ucrainei sau care nu prevăd o clauză care să solicite tuturor părților, inclusiv Rusiei, să convină asupra oricărei intervenții militare viitoare.
Sprijinul internațional pentru Ucraina rămâne. Un sondaj global din noiembrie 2024, realizat de The Economist pe 30.000 de participanți din 29 de țări, arată că 54% dintre respondenți doresc ca Ucraina să câștige, doar 20% susținând Rusia. Majoritatea participanților au susținut Ucraina în fața Rusiei în 25 din cele 29 de țări.
Însă opinia celor din Ucraina oferă cel mai bun indicator al voinței lor de a lupta. Sondajele recente arată că un număr tot mai mare de ucraineni (38%) sunt dispuși să cedeze un anumit teritoriu, o creștere semnificativă de la începutul războiului. Probabil că, în timp, majoritatea ucrainenilor s-ar putea sătura de război, însă în prezent cei mai mulți (58%) rămân reticenți în a renunța la orice teritoriu.
Toate războaiele trebuie să se încheie la un moment dat, iar acest scenariu ar putea fi alternativa cea mai puțin rea pentru Ucraina. Astfel, s-ar reduce suferința umană, inclusiv cea provocată de încălcarea dreptului internațional umanitar de către Rusia, prevenind pierderile de vieți omenești pe măsură ce războiul convențional s-ar fi încheiat.
Cu toate acestea, orice înțelegere negociată necesită cel puțin un compromis care ar părea să răsplătească agresiunea rusă și ar putea transmite același mesaj Chinei. Mai important, încheierea războiului ar permite Rusiei să accelereze reconstrucția rapidă a armatei sale, sporindu-și capacitățile de a amenința NATO. În cele din urmă, este aproape sigur, având în vedere respingerea de către Putin a identității ucrainene, că orice înțelegere negociată care nu va aduce la Kiev o conducere prietenoasă cu Moscova va determina Kremlinul să continue cel puțin cu o campanie de război hibrid până la numirea unei astfel de conduceri.
Toate celelalte scenarii pleacă de la premisa că Ucraina nu își schimbă obiectivul de eliberare a întregului teritoriu (nu se face distincție pentru Crimeea).
Această opțiune nu prevede nicio schimbare în obiective, mijloace sau metode. În acest scenariu, finanțarea pentru Ucraina rămâne constantă, deoarece ajutorul SUA nu scade, sau alte națiuni compensează o scădere a sprijinului SUA. O comparație directă a capacității militare ruse și ucrainene prezintă un tablou sumbru pentru Ucraina, având în vedere populația, economia, bugetul de apărare și forța militară mai mare a Rusiei. Cu toate acestea, avantajul se poate muta în Ucraina dacă națiunile NATO au voința politică de a se mobiliza și de a-și potența capacitatea militară, chiar și fără SUA.
În acest scenariu, teoria victoriei Ucrainei rămâne neschimbată. Prin uzura armatei ruse și lovituri profunde, Ucraina încearcă să epuizeze Rusia. În timp ce experții dezbat cât timp acestea pot susține războiul, niciuna dintre părți nu pare pregătită să facă compromisuri. Prin urmare, în acest scenariu, ne așteptăm la un impas prelungit, cu lupte care continuă la sau aproape de intensitatea actuală, deoarece ambele părți încearcă să modifice echilibrul militar.
Într-un impas prelungit, riscul principal al Ucrainei este epuizarea, având în vedere populația sa mai mică și dependența de sprijinul occidental. Pentru Occident, implicațiile s-ar concentra pe escaladarea conflictului, pe verticală sau pe orizontală, deoarece fiecare parte ar fi forțată să caute modalități de a ieși din impas și de a pune capăt războiului înainte ca resursele lor să se epuizeze. În plus, acest scenariu ar necesita mobilizarea substanțială a voinței occidentale și a capacității industriale de apărare pentru a susține efortul ucrainean – lucru care este departe de a fi sigur, având în vedere ritmul în care Europa și-a mobilizat industria de apărare până în prezent.
În acest scenariu, mijloacele de luptă ale Ucrainei sunt reduse semnificativ. O pierdere a finanțării SUA și o incapacitate sau lipsă de dorință a națiunilor NATO de a oferi resurse suficiente împiedică Ucraina să mențină conflictul la nivelul actual de intensitate. Avantajul militar convențional al Rusiei obligă Ucraina să revină la un război asimetric sau la o insurgență pentru a epuiza Rusia.
În Cecenia 3.0, teoria ucraineană a victoriei trece la cea a majorității insurgențelor – făcând costul ocupației să depășească beneficiul. O insurgență sustenabilă s-ar baza probabil pe un guvern ucrainean în exil găzduit într-o țară NATO precum Polonia. Țările NATO, în special cele de pe flancul estic al NATO, au, fără îndoială, un interes în menținerea unei insurgențe active pentru a bloca forțele ruse și a preveni folosirea lor împotriva fostelor state sovietice. Acest scenariu ar depinde de statutul relațiilor dintre SUA și NATO și de modul în care această relație influențează calculul de risc al națiunilor.
Pentru Ucraina, principalele riscuri în acest scenariu includ suferința populației sale sub ceea ce ar fi probabil o ocupație brutală rusă. În plus, Ucraina și-ar putea pierde identitatea națională dacă prea mulți ucraineni aleg să colaboreze decât să sufere.
Pentru Occident, implicațiile acestui scenariu includ potențialul de escaladare în cazul în care Rusia percepe complicitatea occidentală într-o insurgență ucraineană, schimbarea liniei frontului Rusia-NATO dacă Ucraina încetează să mai existe și capacitatea Rusiei de a-și reconstrui forțele convenționale în funcție de intensitatea insurgenței. În cele din urmă, există posibilitatea ca, în acest scenariu, un subset de națiuni să fie pregătit să sprijine Ucraina, subminând potențial unitatea NATO, erodând astfel puterea de descurajare care este nucleul alianței.
În această opțiune, mijloacele militare ale Ucrainei cresc și se îmbunătățesc, permițând o schimbare în abordarea luptei. Mai mult, în acest scenariu, Moscova nu mai are posibilitatea să negocieze din perspectiva că poate câștiga militar sau nu mai este dispusă să facă compromisuri. Drept urmare, Statele Unite și partenerii NATO își întăresc sprijinul și slăbesc constrângerile asupra Ucrainei, permițându-le să lupte liber cu tot armamentul pus la dispoziție.
În acest scenariu, teoria victoriei Ucrainei ar rămâne una de uzură a forțelor ruse în timp ce epuizează mijloacele ruse și voința de luptă, dar capacitatea Ucrainei de a implementa această strategie ar trebui să crească. În funcție de modul în care sunt sporite mijloacele, aceasta ar putea include recâștigarea inițiativei operaționale a Ucrainei și o capacitate extinsă de a lovi ținte în adâncimea Rusiei, cu o precizie și o intensitate mai mare. În plus, acest scenariu ar putea include o mai mare izolare diplomatică a Rusiei dacă continuarea războiului este considerată vina Rusiei.
Riscul principal pentru Ucraina în acest scenariu este escaladarea nucleară. Dacă Moscova crede cu adevărat că teritoriile anexate fac parte din Rusia sau că păstrarea lor este esențială pentru supraviețuirea regimului, probabilitatea unei escaladări crește dacă Ucraina va genera un real succes militar și chiar ar îndeplini condițiile pentru escaladarea nucleară. Pentru Occident, implicațiile includ riscul de escaladare, deoarece mulți experți susțin că Rusia vede acest conflict ca parte a unei lupte mai ample împotriva unei ordini mondiale dominate de SUA. Un risc separat, mai puțin probabil, este cel al colapsului statului rus în cazul înfrângerii militare ruse sau al luptei interne pentru putere a Rusiei, dacă Putin este perceput că a eșuat. Acestea fiind spuse, este important de remarcat că zgomotul rusesc al focoaselor nucleare s-a dovedit a fi doar retorică până în prezent, dar nu poate fi exclusă o schimbare în viitor.
Într-un scenariu mai puțin probabil, dar nu imposibil, mijloacele de luptă sunt modificate dramatic, iar Ucraina dobândește o capabilitate nucleară. Alternativ, aceasta ar putea implica amenințări sau oficializarea efectivă a descurajării venite din partea unei națiuni nucleare aliate Ucrainei, care încearcă să influențeze rezultatul conflictului. Deși nimeni nu a sugerat acest lucru până în prezent, el s-ar putea întâmpla dacă Rusia pare să fie în pragul unei victorii militare, care ar putea fi văzută ca ducând la un conflict mai mare în Europa. Acest scenariu ar putea crește, de asemenea, în probabilitate dacă Rusia refuză să negocieze, iar terții vor să intensifice presiunea asupra Rusiei pentru a face compromisuri.
În acest scenariu, teoria victoriei Ucrainei ar depinde în mare măsură de amploarea controlului ucrainean asupra capabilității nuclerae și de valoarea acesteia din urmă. Dacă Ucraina ar dobândi o armă nucleară limitată sau ar fi dependentă de descurajarea extinsă a terților, ar putea amenința cu utilizarea nucleară pentru a obliga Rusia să negocieze încheierea unui conflict pe care Rusia părea să-l câștige. Într-un scenariu foarte puțin probabil în care Ucraina achiziționează mai multe arme nucleare, ar putea folosi una pentru a crea o oportunitate de luptă sau un șoc politic suficient pentru a schimba calculele rusești despre logica războiului.
Riscul principal pentru Ucraina și pentru Occident în acest scenariu este, de asemenea, escaladarea. Desigur, Ucraina și orice națiune care ar ajuta la dobândirea unei capabilități nucleare ar încălca tratatul de neproliferare nucleară și ar apărea riscul unor sancțiuni diplomatice sau de altă natură severe. Mai mult, orice utilizare a unei arme nucleare ar eroda normele existente legate de angajarea acestora și ar submina eforturile de neproliferare care au asigurat stabilitate de zeci de ani. Deși este un scenariu improbabil, deoarece ambele părți văd această escaladare ca fiind fatală, merită luat în considerare pentru însăși gravitatea lui.
Este evident atât de greu de spus încât nici liderii părților direct implicate nu pot ști răspunsul la acest moment. Până când nu se ajunge într-o situație critică, cu o singură ieșire, sau la un acord avansat de încheiere a luptelor, orice scenariu este posibil. Spre deosebire de perioada anterioară, odată cu intrarea lui Trump în Biroul Oval și pe fondul oboselii generate de cei trei ani de război, atenția actorilor pare să se mute spre calea negocierilor de pace. SUA pot juca un rol semnificativ în determinarea modului în care decurg aceste negocieri, însă decizia va aparține Moscovei și Kievului, cele care au plătit tributul războiului cu sute de mii de vieți omenești.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite vor furniza Ucrainei informații pe care aceasta le poate folosi pentru a lansa atacuri împotriva infrastructurii energetice din interiorul Rusiei, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali americani anonimi.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) ale Ucrainei au reușit o performanță cu o încărcătură simbolică grea, lovind și scoțând din luptă radarul unui sistem de apărare aeriană rusesc S-400 „Triumf” din Crimeea ocupată. Ironia amară, daca putem spune asa: lovitura a fost dată cu o dronă, adică exact cu un tip de țintă pe care sistemul de zeci sau chiar sute de milioane de dolari era proiectat să-l anihileze.
În timpul atacului aerian masiv din weekend asupra Ucrainei, Rusia a folosit din nou un nou tip de rachetă de croazieră, S8000 Banderol, care este mai mică și mai manevrabilă decât clasica rachetă de croazieră Kh-101. Racheta nu este lansată din aeronave, ci de pe drone de mari dimensiuni Orion.
Ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, generalul-locotenent Ivan Havrylyuk, a anunțat că în prezent se „așteaptă” ca Ucraina să primească livrări suplimentare de avioane F-16, precum și de avioane suedeze Gripen.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a reaprins tensiunile diplomatice cu Ucraina printr-o serie de declarații controversate făcute în cadrul podcastului Fighter’s Hour, produs de partidul său, Fidesz. Orban a vorbit și de incidentul în care drone de recunoaștere ale Ungariei au făcut o incursiune în teritoriul Ucrainei.
Planul de pace pentru Gaza al președintelui american Donald Trump servește intereselor israeliene și ignoră interesele poporului palestinian, a declarat pentru BBC, sub condiția anonimatului, un înalt oficial al Hamas, adăugând că este probabil ca conducerea grupării să îl respingă.
Nici procurorii polonezi, nici cei germani nu au comentat încă cu privire la arestare.
Propunerea de a utiliza activele rusești înghețate din Europa pentru a acorda un împrumut Ucrainei nu înseamnă confiscarea acestora, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ucraina va rambursa împrumutul, odată ce Rusia o va compensa pentru daunele cauzate de actuala agresiune armată.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a felicitat marţi pe cetăţenii săi cu ocazia celei de-a treia aniversări de la anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, care în Rusia este sărbătorită ca ziua reunificării cu aceste teritorii, informează Agerpres și EFE.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că operațiunea de contraofensivă Dobropilia este în desfășurare. Mai mult, în zona tactică Dobropilia, oraș situat în raionul Pokrovsk, armata rusă pierde zilnic un număr cel puțin dublu de luptători, comparativ cu media anterioară.
Casa Albă a publicat planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza. CNN relatează că planul are 20 de puncte. Într-o conferință de presă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a declarat că sunt foarte aproape de un acord. Netanyahu a fost de acord cu planul, dar acum acesta trebuie aprobat de mișcarea teroristă Hamas.
Comunitatea ucraineană din București va organiza, pe 1 octombrie, de la ora 19:30, în Piața Constituției, un eveniment dedicat Zilei Apărătorilor și Apărătoarelor Ucrainei.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Atacurile aeriene rusești executate în noaptea de 28 septembrie asupra Kievului au avariat clădirea secției consulare a Ambasadei poloneze din capitala ucraineană, a confirmat duminică un purtător de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Decclarațiile acestuia au fost preluate de agenția de presă slovacă TASR de la agenția PAP.
În noaptea de 28 septembrie, trupele ruse au efectuat un nou atac masiv combinat asupra unor ținte de pe teritoriile controlate de autoritățile de la Kiev. Acesta a inclus zeci de lovituri asupra țintelor din diferite regiuni ale Ucrainei. Potrivit celor mai recente date, cel mai mare număr de lovituri a fost efectuat asupra țintelor din Kiev și împrejurimile sale.
Ministerul rus al Apărării a publicat joi (25.09.2025) o schemă a teritoriilor eliberate în Ucraina până la 24 septembrie. Aceasta arată avansul trupelor ruse în 2025 și teritoriul total „eliberat”, adică ocupat, în zona așa-numitei operații militare speciale - acțiunea militară de agresiune prin invadarea Ucrainei pe scară largă în 24 februarie 2022.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a apărut în emisiunea „The Axios Show” în marja Adunării Generale a ONU de la New York, unde i-a spus gazdei Barak Ravid că nu are nicio intenție să rămână în funcție dacă se ajunge la o înțelegere cu Moscova. De asemenea, a promis că va solicita parlamentului ucrainean să organizeze alegeri după ce se va ajunge la un posibil armistițiu.
Campania forțelor speciale ucrainene, de degradare a capabilităților militare rusești din Crimeea, s-a intensificat în ultimele zile. Cea mai recentă misiune a militarilor ucraineni din Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării s-a finalizat cu distrugerea altor avioane și a unor radare de coastă.
În data de 24 septembrie, Armata rusă a lansat un atac de precizie cu două rachete balistice Iskander asupra unei unități de instruire a Forțelor Terestre Ucrainene. Incidentul, confirmat de Forțele Armate ale Ucrainei, a cauzat victime, atât morți, cât și răniți, readucând în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii militare a Kievului.
Agenția de presă Tass a informat că, pe 24.09.2024, armata ucraineană a lovit centrul orașului rusesc Novorossiysk. Rușii acuză că atacul a avut loc în mijlocul zilei de lucru.
Donald Trump a scris, pe Truth Social, că Ucraina poate câștiga războiul și își poate recupera teritoriile cu sprijinul Uniunii Europene.
Forțele rusești și-au schimbat strategia în ultimele luni, trimițând drone pentru a ataca vehiculele de pe rutele de aprovizionare ucrainene, a relatat The Wall Street Journal, ceea ce face ca drumurile aflate la o distanță de până la 30 de kilometri de linia frontului, considerate odinioară sigure, să devină aproape la fel de periculoase ca tranșeele.
Noile autorități siriene, conduse de președintele interimar Ahmed al-Shara'a, au programat pe 5 octombrie primele alegeri, de la răsturnarea lui Bashar al-Assad, pentru desemnarea membrilor Consiliului Popular, parlamentul unicameral al țări
Un eventual acord privind restituirea fostei baze aeriene americane Bagram este "imposibil", a declarat guvernul taliban de la Kabul. Poziția vine după ce preşedintele american american Donald Trump a ameninţat Afganistanul cu sancţiuni dacă acesta refuză, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat Afganistanul cu sancţiuni, fără a preciza natura acestora, dacă talibanii nu vor returna Statelor Unite baza aeriană Bagram. Baza a fost părăsită de trupele americane când acestea s-au retras din ţară în 2021, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o strategie comună de apărare antiaeriană a statelor din regiune, împotriva dronelor rusești.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat decizia de a crea unități moderne separate de asalt.
Avioane de vânătoare poloneze şi aliate s-au ridicat de la sol sâmbătă dimineaţa, după ce Rusia a lansat lovituri aeriene în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Polonia, au anunţat forţele armate poloneze, conform agenţiei Reuters.
Federația Rusă a executat un nou atac brutal și iresponsabil asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre, chiar în proximitatea graniței cu România. Evenimentul, petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 21 spre 22 octombrie, a generat panică și a pus în alertă maximă structurile de apărare națională, culminând cu transmiterea unui mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.
Exploziile au zguduit Kievul și alte orașe ucrainene în noaptea de 22 octombrie, când Rusia a lansat un nou atac aerian la scară largă împotriva Ucrainei. Atacul vine la scurt timp după ce Ucraina a lansat rachete Storm Shadow într-un atac în masă asupra Rusiei, potrivit Statului Major. Loviturile au vizat uzina chimică rusă din Briansk, care produce componente cheie pentru rachete rusești.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Ucraina va primi primele avioane de vânătoare F-16 suplimentare din Belgia, dar acest proces va depinde de ritmul în care aeronavele F-35 de generația a 5-a vor intra în dotarea Forțelor Aeriene belgiene.
Liderii europeni susțin înghețarea ostilităților. Mai mult, Europa și Ucraina pregătesc un plan în 12 puncte pentru a pune capăt războiului cu Rusia.
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, pe măsură ce presiunea internațională asupra președintelui rus, Vladimir Putin, începe să scadă, a declarat președintele Volodimir Zelenski marți (21 octombrie).
Clasamentul Forțelor Aeriene Mondiale (WDMMA) a înregistrat o schimbare surprinzătoare. India a depășit China, devenind a treia cea mai puternică forță aeriană din lume. China, care se mândrește cu reputația sa de putere aeriană, a căzut pe locul patru, dar experții chinezi au reacționat imediat și contestă raportul.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat miercuri că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi arestat dacă avionul său va survola spațiul aerian polonez în drum spre Budapesta, unde este programat un summit cu președintele american Donald Trump.
Serviciul Român de Informații (SRI), în colaborare cu mai multe instituții naționale și parteneri externi, a dejucat o operațiune de sabotaj plănuită pe teritoriul României, ce ar fi fost coordonată direct de serviciile secrete ruse. Doi cetățeni ucraineni au fost reținuți după ce au depus la un sediu al companiei de curierat Nova Post din București colete ce conțineau dispozitive incendiare sofisticate.
Distrugerea celui mai nou sistem radar rusesc, conceput special pentru a contracara flota tot mai extinsă de drone a Kievului, nu este doar o victorie tactică, ci și o lovitură simbolică aplicată încercărilor Rusiei de a-și asigura superioritatea aeriană și tehnologică în Crimeea.
Cel care trage mai departe are un avantaj în luptă. Este o veche lecție de război care rămâne valabilă și în prezent, cu mențiunea că, astăzi, proiectilul are șanse mai mici de supraviețuire decât în trecut.
Forțele ucrainene au ridicat cortina de pe o inovație militară uimitoare, transformând o aeronavă civilă banală, cu un singur loc, într-o dronă-bombardier strategică capabilă să lovească adânc, la 900 de kilometri în interiorul teritoriului rusesc.
Suntem, fără doar și poate, martorii unei subtile, dar profunde, reconfigurări a arhitecturii încrederii în cadrul comunității de informații occidentale. Mărturiile publice ale șefilor celor două servicii secrete cheie din Olanda- General Intelligence and Security Service (AIVD), prin vocea lui Erik Akerboom, și Military Intelligence and Security Service (MIVD), prin Peter Reesink - semnalează o fisură strategică în relația transatlantică tradițională.
Corespondeță din Coreea: DefenseRomania participă în aceste zile, la invitația Hanwha Aerospace, la ADEX 2025, una din cele mai mari expoziții militare din Asia.
Institutul Aspen România, în parteneriat cu The German Marshall Fund of the United States (GMF) și Aspen Institute România – Biroul Chișinău, va organiza în perioada 22–24 octombrie 2025, cea de-a 14-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, unul dintre cele mai influente evenimente dedicate reflecției strategice asupra viitorului Europei și al regiunii Mării Negre. Evenimentul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Noua ofensivă a Uniunii Europene împotriva mașinăriei de război a Rusiei se profilează ca un exercițiu complex de inginerie juridică maritimă și coordonare diplomatică la scară continentală. Propunerea Comisiei, transmisă prin Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de a consolida autoritatea de a inspecta și aborda petrolierele care alcătuiesc așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, nu este doar o măsură de securitate, ci o recunoaștere implicită a limitelor sancțiunilor aplicate până acum.
Donbasul, o regiune istorică din estul Ucrainei, transcende simpla definiție geografică. Termenul, o prescurtare de la Bazinul Carbonifer Doneț (Donets Coal Basin), indică încă din secolul al XIX-lea funcția sa esențială: inima industrială și minieră a Ucrainei. Regiunea cuprinde în esență Oblasturile Donețk și Luhansk, deși aria istorică a bazinului carbonifer se extinde și în alte zone.
Analizând poziția pe care administrația Trump a avut-o față de Ucraina de la începutul mandatului până la recentele evenimente, observăm că obiectivele Washingtonului nu vizează neapărat o pace solidă în sensul clasic, ci mai degrabă o soluție pragmatică rapidă, care să reducă, ideal să elimine, implicarea directă a SUA. Administrația Trump - aflată abia în primul an de mandat - pare să prefere o încetare a focului care să conducă treptat către un conflict înghețat, deși acest deznodământ este mai degrabă o consecință strategică a politicilor sale, decât un obiectiv explicit declarat.
Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputatilor și Senat au aprobat propunerile MApN privind programul de achiziții de noi tancuri principale de luptă.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
Europa de Vest se adaptează la noile provocări. În urma unei serii de „atacuri” cu drone neidentificate asupra unor ținte strategice din mai multe țări, Germania și Regatul Unit introduc noi reglementări.
Londra a mers cel mai departe, intenționând să acorde serviciilor sale de securitate autoritatea de a trage asupra obiectelor străine din cer.
Avioane de vânătoare NATO au efectuat patru intervenții săptămâna trecută pentru a identifica aeronave rusești care încălcau regulile de zbor și o dată pentru a intercepta o încălcare a spațiului aerian național, a relatat Ministerul lituanian al Apărării Naționale.
O zi istorică pentru Europa. Astăzi a fost adoptată o decizie de oprire completă a importului de gaze din Rusia.
Europa e obligată să contrabalanseze o decizie strategică greșită, luată cu decenii în urmă, care a făcut ca majoritatea statelor să depindă aproape în totalitate de gazele rusești.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a respins luni afirmația președintelui american Donald Trump conform căreia Statele Unite au distrus industria nucleară a Iranului.
Declarațiile recente ale Mareșalului Lord Richards, fost Șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, reprezintă mai mult decât o simplă evaluare militară. Ele constituie o radiografie dură a calculului strategic eronat al Occidentului și un apel la realism, în contextul în care războiul din Ucraina se prelungește de peste trei ani. Analiza sa, prezentată în podcastul „World of Trouble” al publicației The Independent, nu este doar o profeție pesimistă, ci o oglindă a dilemelor geopolitice care macină coeziunea și eficiența sprijinului occidental.
Ucraina nu va ceda teritoriile sale pentru a pune capăt războiului cu Rusia și va continua să consolideze cooperarea cu partenerii internaționali în domeniul apărării și energiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
Recentele evoluții din relația Washington-Kiev, cristalizate în jurul întâlnirii tensionate dintre președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, semnalează o schimbare de paradigmă în abordarea americană a conflictului din Ucraina. Propunerile publice și cele vehiculate în spatele ușilor închise, de "împărțire" a regiunii Donbas, nu sunt simple declarații conjuncturale, ci dezvăluie o mutație de substanță în doctrina de politică externă a administrației Trump, cu implicații profunde pentru ordinea internațională post-2022.
România devine o piață tot mai importantă pentru industria de apărare din Turcia, fapt pentru care un număr tot mai mare de companii din Turcia sunt interesate să colaboreze și, inclusiv, să producă aici. Un lucru care se pliază pe strategia Bucureștiului de a revitaliza industria națională de apărare. Iar în acest sens exemplul Otokar cu blindatele 4x4 Cobra II produse la Automecanica Mediaș SRL ar putea fi implementat și de alte companii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în timpul vizitei sale la Washington, că negociază un acord crucial pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei: achiziționarea a 25 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, fabricate în SUA. Deși livrarea integrală va fi eșalonată pe parcursul mai multor ani din cauza constrângerilor legate de producție, liderul de la Kiev a subliniat că finanțarea principală este deja „pusă la punct”, urmând să provină din utilizarea activelor rusești înghețate.
Submarinul rusesc Novorossiysk, o navă din clasa Improved Kilo, a fost nevoit să se întoarcă șchiopătând acasă în Marea Baltică, după o defecțiune mecanică în Marea Mediterană. În timp ce unele rapoarte au exagerat situația acestuia, incidentul expune prezența în scădere a Marinei Ruse în regiune.
Pe 16 octombrie, președintele SUA, Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat prima discuție telefonică după întâlnirea pe care au avut-o în Alaska în urmă cu două luni.
Mașina de război a Rusiei continuă să funcționeze, iar secretul său, deși nu tocmai ascuns, rămâne o pată neagră pe harta eforturilor internaționale de sancționare. După trei ani și jumătate de conflict, rachetele și dronele care lovesc zilnic orașele ucrainene sunt pline, la propriu, de tehnologie occidentală.
