De asemenea, s-a plecat de la premisa că Statele Unite pot influența rezultatul, dar nu pot impune o soluție și că scopurile principale ale Ucrainei sunt eliberarea întregului teritoriu ocupat și capacitatea de a-și asigura securitatea și după încheierea războiului.
Pe aceste coordonate, sunt identificate cinci scenarii posibile pentru viitorul curs de acțiune al războiului, intitulate sugestiv: “Nu pariați niciodată împotriva Casei Albe”, “Ucraina menține cursul”, “Cecenia 3.0 – În stil ucrainean”, “Ucraina pe steroizi” și “Cartea nucleară”, arată analiza SWJ.
În acest scenariu este avută în vedere o ajustare a scopurilor Ucrainei, acordând prioritate unei reglementări negociate și făcând irelevante modalitățile și mijloacele de luptă. În acest scenariu, mediatorul (SUA) organizează o negociere magistrală. Atât Ucraina, cât și Rusia sunt de acord să se ajungă la consens, fiecare cedând din obiectivele inițiale. Acesta este singurul scenariu în care pot fi imaginate abateri de la starea finală dorită de Ucraina. În acest sens, se observă că Rusia va forța cât mai mult ofensiva trupelor sale înainte de negocierile așteptate după 20 ianuarie, pentru a-și maximiza avantajele în negocieri, în pofida lunilor grele de iarnă.
Prezența sau lipsa unei garanții de securitate occidentale pentru Ucraina va influența decizia Kievului de a-și ajusta starea finală dorită și a accepta o înțelegere negociată, alta decât retragerea Rusiei. Fără o garanție de securitate, Kievul ar trebui să accepte riscul semnificativ ca Rusia să reia războiul atunci când momentul îi va fi favorabil. Este puțin probabil ca Putin să accepte garanții de securitate pentru Ucraina care implică prezența NATO sau înarmarea Ucrainei sau care nu prevăd o clauză care să solicite tuturor părților, inclusiv Rusiei, să convină asupra oricărei intervenții militare viitoare.
Sprijinul internațional pentru Ucraina rămâne. Un sondaj global din noiembrie 2024, realizat de The Economist pe 30.000 de participanți din 29 de țări, arată că 54% dintre respondenți doresc ca Ucraina să câștige, doar 20% susținând Rusia. Majoritatea participanților au susținut Ucraina în fața Rusiei în 25 din cele 29 de țări.
Însă opinia celor din Ucraina oferă cel mai bun indicator al voinței lor de a lupta. Sondajele recente arată că un număr tot mai mare de ucraineni (38%) sunt dispuși să cedeze un anumit teritoriu, o creștere semnificativă de la începutul războiului. Probabil că, în timp, majoritatea ucrainenilor s-ar putea sătura de război, însă în prezent cei mai mulți (58%) rămân reticenți în a renunța la orice teritoriu.
Toate războaiele trebuie să se încheie la un moment dat, iar acest scenariu ar putea fi alternativa cea mai puțin rea pentru Ucraina. Astfel, s-ar reduce suferința umană, inclusiv cea provocată de încălcarea dreptului internațional umanitar de către Rusia, prevenind pierderile de vieți omenești pe măsură ce războiul convențional s-ar fi încheiat.
Cu toate acestea, orice înțelegere negociată necesită cel puțin un compromis care ar părea să răsplătească agresiunea rusă și ar putea transmite același mesaj Chinei. Mai important, încheierea războiului ar permite Rusiei să accelereze reconstrucția rapidă a armatei sale, sporindu-și capacitățile de a amenința NATO. În cele din urmă, este aproape sigur, având în vedere respingerea de către Putin a identității ucrainene, că orice înțelegere negociată care nu va aduce la Kiev o conducere prietenoasă cu Moscova va determina Kremlinul să continue cel puțin cu o campanie de război hibrid până la numirea unei astfel de conduceri.
Toate celelalte scenarii pleacă de la premisa că Ucraina nu își schimbă obiectivul de eliberare a întregului teritoriu (nu se face distincție pentru Crimeea).
Această opțiune nu prevede nicio schimbare în obiective, mijloace sau metode. În acest scenariu, finanțarea pentru Ucraina rămâne constantă, deoarece ajutorul SUA nu scade, sau alte națiuni compensează o scădere a sprijinului SUA. O comparație directă a capacității militare ruse și ucrainene prezintă un tablou sumbru pentru Ucraina, având în vedere populația, economia, bugetul de apărare și forța militară mai mare a Rusiei. Cu toate acestea, avantajul se poate muta în Ucraina dacă națiunile NATO au voința politică de a se mobiliza și de a-și potența capacitatea militară, chiar și fără SUA.
În acest scenariu, teoria victoriei Ucrainei rămâne neschimbată. Prin uzura armatei ruse și lovituri profunde, Ucraina încearcă să epuizeze Rusia. În timp ce experții dezbat cât timp acestea pot susține războiul, niciuna dintre părți nu pare pregătită să facă compromisuri. Prin urmare, în acest scenariu, ne așteptăm la un impas prelungit, cu lupte care continuă la sau aproape de intensitatea actuală, deoarece ambele părți încearcă să modifice echilibrul militar.
Într-un impas prelungit, riscul principal al Ucrainei este epuizarea, având în vedere populația sa mai mică și dependența de sprijinul occidental. Pentru Occident, implicațiile s-ar concentra pe escaladarea conflictului, pe verticală sau pe orizontală, deoarece fiecare parte ar fi forțată să caute modalități de a ieși din impas și de a pune capăt războiului înainte ca resursele lor să se epuizeze. În plus, acest scenariu ar necesita mobilizarea substanțială a voinței occidentale și a capacității industriale de apărare pentru a susține efortul ucrainean – lucru care este departe de a fi sigur, având în vedere ritmul în care Europa și-a mobilizat industria de apărare până în prezent.
În acest scenariu, mijloacele de luptă ale Ucrainei sunt reduse semnificativ. O pierdere a finanțării SUA și o incapacitate sau lipsă de dorință a națiunilor NATO de a oferi resurse suficiente împiedică Ucraina să mențină conflictul la nivelul actual de intensitate. Avantajul militar convențional al Rusiei obligă Ucraina să revină la un război asimetric sau la o insurgență pentru a epuiza Rusia.
În Cecenia 3.0, teoria ucraineană a victoriei trece la cea a majorității insurgențelor – făcând costul ocupației să depășească beneficiul. O insurgență sustenabilă s-ar baza probabil pe un guvern ucrainean în exil găzduit într-o țară NATO precum Polonia. Țările NATO, în special cele de pe flancul estic al NATO, au, fără îndoială, un interes în menținerea unei insurgențe active pentru a bloca forțele ruse și a preveni folosirea lor împotriva fostelor state sovietice. Acest scenariu ar depinde de statutul relațiilor dintre SUA și NATO și de modul în care această relație influențează calculul de risc al națiunilor.
Pentru Ucraina, principalele riscuri în acest scenariu includ suferința populației sale sub ceea ce ar fi probabil o ocupație brutală rusă. În plus, Ucraina și-ar putea pierde identitatea națională dacă prea mulți ucraineni aleg să colaboreze decât să sufere.
Pentru Occident, implicațiile acestui scenariu includ potențialul de escaladare în cazul în care Rusia percepe complicitatea occidentală într-o insurgență ucraineană, schimbarea liniei frontului Rusia-NATO dacă Ucraina încetează să mai existe și capacitatea Rusiei de a-și reconstrui forțele convenționale în funcție de intensitatea insurgenței. În cele din urmă, există posibilitatea ca, în acest scenariu, un subset de națiuni să fie pregătit să sprijine Ucraina, subminând potențial unitatea NATO, erodând astfel puterea de descurajare care este nucleul alianței.
În această opțiune, mijloacele militare ale Ucrainei cresc și se îmbunătățesc, permițând o schimbare în abordarea luptei. Mai mult, în acest scenariu, Moscova nu mai are posibilitatea să negocieze din perspectiva că poate câștiga militar sau nu mai este dispusă să facă compromisuri. Drept urmare, Statele Unite și partenerii NATO își întăresc sprijinul și slăbesc constrângerile asupra Ucrainei, permițându-le să lupte liber cu tot armamentul pus la dispoziție.
În acest scenariu, teoria victoriei Ucrainei ar rămâne una de uzură a forțelor ruse în timp ce epuizează mijloacele ruse și voința de luptă, dar capacitatea Ucrainei de a implementa această strategie ar trebui să crească. În funcție de modul în care sunt sporite mijloacele, aceasta ar putea include recâștigarea inițiativei operaționale a Ucrainei și o capacitate extinsă de a lovi ținte în adâncimea Rusiei, cu o precizie și o intensitate mai mare. În plus, acest scenariu ar putea include o mai mare izolare diplomatică a Rusiei dacă continuarea războiului este considerată vina Rusiei.
Riscul principal pentru Ucraina în acest scenariu este escaladarea nucleară. Dacă Moscova crede cu adevărat că teritoriile anexate fac parte din Rusia sau că păstrarea lor este esențială pentru supraviețuirea regimului, probabilitatea unei escaladări crește dacă Ucraina va genera un real succes militar și chiar ar îndeplini condițiile pentru escaladarea nucleară. Pentru Occident, implicațiile includ riscul de escaladare, deoarece mulți experți susțin că Rusia vede acest conflict ca parte a unei lupte mai ample împotriva unei ordini mondiale dominate de SUA. Un risc separat, mai puțin probabil, este cel al colapsului statului rus în cazul înfrângerii militare ruse sau al luptei interne pentru putere a Rusiei, dacă Putin este perceput că a eșuat. Acestea fiind spuse, este important de remarcat că zgomotul rusesc al focoaselor nucleare s-a dovedit a fi doar retorică până în prezent, dar nu poate fi exclusă o schimbare în viitor.
Într-un scenariu mai puțin probabil, dar nu imposibil, mijloacele de luptă sunt modificate dramatic, iar Ucraina dobândește o capabilitate nucleară. Alternativ, aceasta ar putea implica amenințări sau oficializarea efectivă a descurajării venite din partea unei națiuni nucleare aliate Ucrainei, care încearcă să influențeze rezultatul conflictului. Deși nimeni nu a sugerat acest lucru până în prezent, el s-ar putea întâmpla dacă Rusia pare să fie în pragul unei victorii militare, care ar putea fi văzută ca ducând la un conflict mai mare în Europa. Acest scenariu ar putea crește, de asemenea, în probabilitate dacă Rusia refuză să negocieze, iar terții vor să intensifice presiunea asupra Rusiei pentru a face compromisuri.
În acest scenariu, teoria victoriei Ucrainei ar depinde în mare măsură de amploarea controlului ucrainean asupra capabilității nuclerae și de valoarea acesteia din urmă. Dacă Ucraina ar dobândi o armă nucleară limitată sau ar fi dependentă de descurajarea extinsă a terților, ar putea amenința cu utilizarea nucleară pentru a obliga Rusia să negocieze încheierea unui conflict pe care Rusia părea să-l câștige. Într-un scenariu foarte puțin probabil în care Ucraina achiziționează mai multe arme nucleare, ar putea folosi una pentru a crea o oportunitate de luptă sau un șoc politic suficient pentru a schimba calculele rusești despre logica războiului.
Riscul principal pentru Ucraina și pentru Occident în acest scenariu este, de asemenea, escaladarea. Desigur, Ucraina și orice națiune care ar ajuta la dobândirea unei capabilități nucleare ar încălca tratatul de neproliferare nucleară și ar apărea riscul unor sancțiuni diplomatice sau de altă natură severe. Mai mult, orice utilizare a unei arme nucleare ar eroda normele existente legate de angajarea acestora și ar submina eforturile de neproliferare care au asigurat stabilitate de zeci de ani. Deși este un scenariu improbabil, deoarece ambele părți văd această escaladare ca fiind fatală, merită luat în considerare pentru însăși gravitatea lui.
Este evident atât de greu de spus încât nici liderii părților direct implicate nu pot ști răspunsul la acest moment. Până când nu se ajunge într-o situație critică, cu o singură ieșire, sau la un acord avansat de încheiere a luptelor, orice scenariu este posibil. Spre deosebire de perioada anterioară, odată cu intrarea lui Trump în Biroul Oval și pe fondul oboselii generate de cei trei ani de război, atenția actorilor pare să se mute spre calea negocierilor de pace. SUA pot juca un rol semnificativ în determinarea modului în care decurg aceste negocieri, însă decizia va aparține Moscovei și Kievului, cele care au plătit tributul războiului cu sute de mii de vieți omenești.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 28 august 2025, Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei a informat că forțele sale pentru operații speciale au efectuat un atac coordonat cu drone împotriva unei nave rusești purtătoare de rachete Proiect 21631 Buyan-M.
Azi-diminează, rachetele și dronele rusești au lovit în toată Ucraina, dar în special în zona capitalei Kiev, lovind în special zone rezidențiale. Până la ora 14:40, sunt 18 morți (inclusiv patru copii) și 38 de răniți, a scris șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkachenko.
SUA au aprobat transferul a mii de rachete Extended Range Attack Munitions (ERAM) către Ucraina, oferind acesteia o nouă capacitate de lovire la distanță, relativ ieftină, dar în același timp puternică. Totuși, nu este clar dacă Kievul va putea folosi armele împotriva țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, oficiali americani sub protecția anonimatului afirmând pentru Wall Street Journal că astfel de atacuri sunt interzise, cel puțin în cazul sistemelor donate de tip ATACMS.
Armata ucraineană încearcă să oprească înaintarea trupelor rusești în regiunea Dnipropetrovsk. La începutul acestei luni, forțele rusești au intrat în regiune din regiunea vecină Donețk și încearcă să cucerească și alte orașe.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Militarii nord-coreeni se înghesuie pe capete să participe la conflictul din Ucraina de partea Rusiei. Motivația este un salariu “atractiv”, notează presa rusă de propagandă, care citează rapoarte din media sud-coreeană.
Pentru prima dată de la începutul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă, un avion Il-76 a fost văzut pe cer deasupra regiunii Vinița din Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de surse ucrainene, care au subliniat faptul că este vorba despre o aeronavă militară de transport Il-76. Avionul a evoluat cu transponderele de la bord oprite și nu a fost afișat pe radarele civile.
Cancelarul german Friedrich Merz a acuzat marţi Moscova de o "strategie de întârziere" în ceea ce priveşte obţinerea unui acord de pace cu Ucraina, relatează Agerpres și DPA.
Pentru prima dată de la începutul războiului ruso-ucrainean, cel mai înalt militar al Forțelor Armate Române vizitează Ucraina. Duminică, șeful Statului Major al Apărării României, generalul Gheorghiță Vlad, a efectuat o vizită oficială în Ucraina.
Şeful statul major al armatei israeliene Eyal Zamir a emis un nou avertisment privind cucerirea plănuită a oraşului Gaza, făcând apel la prim-ministrul Benjamin Netanyahu să accepte o propunere de încetare a focului pentru a-i elibera pe ostaticii rămaşi, relatează media israeliene, preluate de DPA, potrivit Agerpres.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina atacă Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune. Folosește arme produse pe plan intern și nu își coordonează țintele cu Statele Unite, potrivit The Kyiv Post.
Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunțat la Kiev, pe 24 august, că țara sa va transfera Ucrainei în septembrie un pachet de asistență militară în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei sale pentru a marca cea de-a 34-a aniversare a Zilei independenței Ucrainei.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a declarat, pe 24.08.2025, că armata ucraineană a eliberat trei sate din regiunea Donețk. Potrivit serverului Ukrainska Pravda, este vorba despre localitățile Mykhailivka, Zeleny Gay și Volodymyrivka. Potrivit aceluiași site, serviciul de informații militare ucrainean GUR a anunțat apoi capturarea satului Novomykhailivka din aceeași zonă. Ministerul rus al Apărării, pe de altă parte, a informat deespre capturarea localității Filiya din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS.
Norvegia va contribui cu aproximativ șapte miliarde de coroane norvegiene (aproape 700 de milioane de dolari) Ucrainei pentru sisteme de apărare aeriană, a anunțat duminică guvernul norvegian, care precizase deja cu o lună în urmă că Norvegia va contribui la sistemele de apărare aeriană Patriot, care vor fi furnizate Kievului de Germania. Prim-ministrul canadian Mark Carney a confirmat contribuția de peste un miliard de dolari canadieni în timpul unei vizite în Ucraina, duminică.
Avioanele de vânătoare Su-27 ale Forțelor Aeriene Ucrainene au fost echipate cu rachete de inducere în eroare americane ADM-160 MALD (Miniature Air-Launched Decoy), marcând prima utilizare documentată a acestor aeronave ca platforme de lansare pentru acest sistem.
Chiar înainte de sărbătorirea Zilei Independenței, ucrainenii le-au oferit rușilor o noapte excepțional de agitată.
Purtătorul de cuvânt al Grupării Operativ-Strategice „Dnipro” a forțelor armate ucrainene, Viktor Tregubov a prezentat, pe 24 august, o sinteză a evoluțiilor de pe front în zona de responsabilitate a grupării pe care o reprezintă.
Ucraina nu a câștigat încă războiul împotriva Rusiei, dar cu siguranță nu pierde, a susținut Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a transmis un mesaj de Ziua Independenței țării sale.
Săptămâna trecută, administrația președintelui american Donald Trump a aprobat vânzarea a 3.350 de rachete lansate din aer cu rază extinsă de acțiune (ERAM) către Ucraina.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Recent, tensiunile geopolitice au atins un nou punct critic, atunci când drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Incidentul, care nu a fost izolat, a declanșat o reacție imediată și fermă din partea Alianței Nord-Atlantice. Avionanele de vânătoare au fost ridicate de la sol, spațiul aerian a fost securizat, iar cetățenii de pe flancul estic au primit asigurarea că cerul lor rămâne apărat. Este o demonstrație a eficienței NATO Air Policing, o misiune esențială și continuă, menită să protejeze fiecare centimetru al teritoriului Alianței.
Singura aeronavă de transport militar An-70 care a apucat “să vadă lumina zilei” a fost identificată în zbor spre Polonia, pe 15 septembrie, după cum a semnalat sursa de monitorizare Polish Military Radar pe contul său de X.
Trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și a grupării paramilitare a lui Horațiu Potra de către Parchetul General este mai mult decât un simplu dosar penal. Este o radiografie brutală a unei vulnerabilități naționale pe care o ignoram, pe care o minimizam de ani buni: România a fost, este și va rămâne o țintă predilectă a războiului hibrid dus de Federația Rusă. Iar acum, procurorul general Alex Florența a pus punctele pe „i”, demascând un mecanism complex, care a exploatat tocmai fragilitățile noastre ca societate.
Rusia și Belarus au exersat lansarea de arme nucleare tactice în timpul manevrelor militare comune. Potrivit Reuters, președintele belarus, Alexander Lukașenko, a declarat acest lucru astăzi (16.09.2025), precizând că exercițiul comun ruso-belarus nu este menit să amenințe pe nimeni. Anterior, Ministerul rus al Apărării anunțase că bombardiere strategice Tu-160 au îndeplinit misiuni de luptă deasupra Mării Barents, inclusiv lansarea de rachete de croazieră.
Într-un război modern, definit de precizia dronelor și de atacurile nemiloase cu rachete de croazieră, o piesă de artilerie antiaeriană dezvoltată în anii '60, la apogeul Războiului Rece, a devenit un simbol al rezistenței ucrainene. Este vorba despre sistemul Gepard, "micul vânător" autopropulsat, care demonstrează că ingeniozitatea și adaptarea pe câmpul de luptă pot învinge tehnologia nouă. Povestea sa nu este doar despre un succes militar, ci și despre o nouă formă de cooperare industrială, construită din mers, direct pe liniile frontului.
Pentru cei ce au ambiții de a fi putere mondială atunci ei să rezolve problemele grele ale omenirii, cum ar fi războiul din Ucraina cu un impact economic mondial mult mai mare decât tarifele impuse de Donald Trump. Problemele simple le poate rezolva oricine.
Bucureștiul cântărește cu prudență fiecare cuvânt, în timp ce ecourile războiului din Ucraina se aud tot mai puternic la graniță. Poziția președintelui Nicușor Dan, exprimată recent, a ridicat întrebarea dacă confirmă o abordare calculată, pragmatică, care evită escaladarea conflictului și menține un echilibru fragil între solidaritatea cu Ucraina și imperativul de a proteja teritoriul național sau este o ezitare pentru a nu escalada tensiunile din regiune?
Într-un apel disperat, dar plin de hotărâre, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o poziție tranșantă din partea lui Donald Trump. Într-un interviu exclusiv acordat postului britanic Sky News, liderul de la Kiev a subliniat că singura cale de a pune capăt războiului este stabilirea unor garanții de securitate clare, garantate de Statele Unite și de aliații europeni, înainte de încheierea conflictului.
Thales a finalizat cu succes testele de acceptanță în fabrică pentru Sistemul de Misiune și pentru Sistemul de Luptă bazat pe platforma TACTICOS, destinat fregatelor Type 31 ale Marinei Regale.
Practic, după finalizarea testelor de acceptanță în fabrică, urmează ca sistemul TACTICOS să fie instalat pe nave.
Kremlinul încearcă să arunce asupra Occidentului vina pentru incursiunile cu drone de pe teritoriul României și Poloniei.
Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt trimiși în judecată pentru tentative de subminare a ordinii constituționale.
Corporația Aeronautică Unită (UAC) din Rusia a anunțat livrarea unui nou lot de aeronave Su-34 către Forțele Aerospațiale Ruse, aeronave esențiale pentru avansul trupelor rusești.
În timp ce aripa suveranistă din România susține că ”pacea-i pace” și că nu trebuie să ne înarmăm sau să avem legislație împotriva dronelor, discursul ”suveranist” din Polonia este aliniat cu poziția oficială a NATO și descrie Rusia drept principală amenințare pentru pacea în Europa.
"Trebuie să facem totul să fim pregătiţi de război, pentru că numai asta asigură pacea", este declarația președintelui Poloniei.
Armata israeliană a lansat marți noaptea o ofensivă terestră așteptată pentru a captura orașul Gaza.
Israelul a cerut tuturor locuitorilor din orașul Gaza să evacueze, dar 700 de mii de locuitori încă se află în oraș.
Ministerul britanic al Apărării a anunțat luni că avioanele de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) vor efectua o misiune de apărare aeriană deasupra Poloniei, în cadrul misiunii Garda de Est a NATO.
Președintele american Donald Trump a semnat marți un ordin de desfășurare a trupelor Gărzii Naționale în Memphis, din statul Tennessee, pentru a ajuta la combaterea criminalității.
O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.
După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.
În spațiul public, de multe ori, se vorbește despre politică externă în termeni de mari alianțe, tratate și declarații solemne. Dar, în culisele industriei de apărare, unde se fac afaceri de miliarde de euro și se pun la cale parteneriate pe termen lung, discursul este mult mai direct și, de multe ori, mai onest. O dovadă în acest sens o reprezintă recenta ieșire publică a lui Armin Papperger, CEO-ul gigantului german din industria de apărare, Rheinmetall.
Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.
Pornind de la cel mai recent incident, în care Forțele Aeriene ale Ucrainei au pierdut un avion de vânătoare de tip Su-27 în regiunea Zaporojie, presa poloneză a prezentat un bilanț al tehnicii de aviație distruse sau avariate de la începutul invaziei militare ruse în februarie 2022.
Statisticile prezentate de presa poloneză, care par mult mai apropiate de realitate, diferă fundamental de cele prezentate de partea rusă.
Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.
Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.
Afirmațiile părții ruse cu privire la „date nesatisfăcătoare” sau „neconfirmate” fac parte dintr-o practică rusească bine-cunoscută de denaturare a faptelor existente, cu scopul de a evita responsabilitatea pentru încălcarea gravă a normelor dreptului internațional, continuarea agresiunii armate, se arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei.
Șefa Comisiei Europene a ținut un discurs, la un an după raportul Draghi. Mesajul politic este clar: „business as usual” nu mai este suficient.
Inițiativa Readiness 2030, instrumentul SAFE și accentul pe reducerea dependențelor externe sunt pilonii principali ai acestei noi viziuni.
Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.
De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).
Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).
Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.
Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.
Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).
Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.
Reîntoarcerea în masă a veteranilor ruși provoacă îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale societății ruse. Chiar și președintele Vladimir Putin se teme de acest lucru. Prin urmare, potrivit Reuters, Kremlinul, la cererea conducătorului său, a elaborat un plan pentru a ajuta veteranii să se integreze în societatea civilă. Printre altele, aceștia urmează să participe la structurile politice.
