Prim-ministrul israelian a anunțat o prezență militară permanentă și solicită demilitarizarea sudului Siriei pentru securitatea Israelului
Israelul anunță că va rămâne în sudul Siriei și solicită crearea unei zone tampon
De asemenea, s-a plecat de la premisa că Statele Unite pot influența rezultatul, dar nu pot impune o soluție și că scopurile principale ale Ucrainei sunt eliberarea întregului teritoriu ocupat și capacitatea de a-și asigura securitatea și după încheierea războiului.
Pe aceste coordonate, sunt identificate cinci scenarii posibile pentru viitorul curs de acțiune al războiului, intitulate sugestiv: “Nu pariați niciodată împotriva Casei Albe”, “Ucraina menține cursul”, “Cecenia 3.0 – În stil ucrainean”, “Ucraina pe steroizi” și “Cartea nucleară”, arată analiza SWJ.
În acest scenariu este avută în vedere o ajustare a scopurilor Ucrainei, acordând prioritate unei reglementări negociate și făcând irelevante modalitățile și mijloacele de luptă. În acest scenariu, mediatorul (SUA) organizează o negociere magistrală. Atât Ucraina, cât și Rusia sunt de acord să se ajungă la consens, fiecare cedând din obiectivele inițiale. Acesta este singurul scenariu în care pot fi imaginate abateri de la starea finală dorită de Ucraina. În acest sens, se observă că Rusia va forța cât mai mult ofensiva trupelor sale înainte de negocierile așteptate după 20 ianuarie, pentru a-și maximiza avantajele în negocieri, în pofida lunilor grele de iarnă.
Prezența sau lipsa unei garanții de securitate occidentale pentru Ucraina va influența decizia Kievului de a-și ajusta starea finală dorită și a accepta o înțelegere negociată, alta decât retragerea Rusiei. Fără o garanție de securitate, Kievul ar trebui să accepte riscul semnificativ ca Rusia să reia războiul atunci când momentul îi va fi favorabil. Este puțin probabil ca Putin să accepte garanții de securitate pentru Ucraina care implică prezența NATO sau înarmarea Ucrainei sau care nu prevăd o clauză care să solicite tuturor părților, inclusiv Rusiei, să convină asupra oricărei intervenții militare viitoare.
Sprijinul internațional pentru Ucraina rămâne. Un sondaj global din noiembrie 2024, realizat de The Economist pe 30.000 de participanți din 29 de țări, arată că 54% dintre respondenți doresc ca Ucraina să câștige, doar 20% susținând Rusia. Majoritatea participanților au susținut Ucraina în fața Rusiei în 25 din cele 29 de țări.
Însă opinia celor din Ucraina oferă cel mai bun indicator al voinței lor de a lupta. Sondajele recente arată că un număr tot mai mare de ucraineni (38%) sunt dispuși să cedeze un anumit teritoriu, o creștere semnificativă de la începutul războiului. Probabil că, în timp, majoritatea ucrainenilor s-ar putea sătura de război, însă în prezent cei mai mulți (58%) rămân reticenți în a renunța la orice teritoriu.
Toate războaiele trebuie să se încheie la un moment dat, iar acest scenariu ar putea fi alternativa cea mai puțin rea pentru Ucraina. Astfel, s-ar reduce suferința umană, inclusiv cea provocată de încălcarea dreptului internațional umanitar de către Rusia, prevenind pierderile de vieți omenești pe măsură ce războiul convențional s-ar fi încheiat.
Cu toate acestea, orice înțelegere negociată necesită cel puțin un compromis care ar părea să răsplătească agresiunea rusă și ar putea transmite același mesaj Chinei. Mai important, încheierea războiului ar permite Rusiei să accelereze reconstrucția rapidă a armatei sale, sporindu-și capacitățile de a amenința NATO. În cele din urmă, este aproape sigur, având în vedere respingerea de către Putin a identității ucrainene, că orice înțelegere negociată care nu va aduce la Kiev o conducere prietenoasă cu Moscova va determina Kremlinul să continue cel puțin cu o campanie de război hibrid până la numirea unei astfel de conduceri.
Toate celelalte scenarii pleacă de la premisa că Ucraina nu își schimbă obiectivul de eliberare a întregului teritoriu (nu se face distincție pentru Crimeea).
Această opțiune nu prevede nicio schimbare în obiective, mijloace sau metode. În acest scenariu, finanțarea pentru Ucraina rămâne constantă, deoarece ajutorul SUA nu scade, sau alte națiuni compensează o scădere a sprijinului SUA. O comparație directă a capacității militare ruse și ucrainene prezintă un tablou sumbru pentru Ucraina, având în vedere populația, economia, bugetul de apărare și forța militară mai mare a Rusiei. Cu toate acestea, avantajul se poate muta în Ucraina dacă națiunile NATO au voința politică de a se mobiliza și de a-și potența capacitatea militară, chiar și fără SUA.
În acest scenariu, teoria victoriei Ucrainei rămâne neschimbată. Prin uzura armatei ruse și lovituri profunde, Ucraina încearcă să epuizeze Rusia. În timp ce experții dezbat cât timp acestea pot susține războiul, niciuna dintre părți nu pare pregătită să facă compromisuri. Prin urmare, în acest scenariu, ne așteptăm la un impas prelungit, cu lupte care continuă la sau aproape de intensitatea actuală, deoarece ambele părți încearcă să modifice echilibrul militar.
Într-un impas prelungit, riscul principal al Ucrainei este epuizarea, având în vedere populația sa mai mică și dependența de sprijinul occidental. Pentru Occident, implicațiile s-ar concentra pe escaladarea conflictului, pe verticală sau pe orizontală, deoarece fiecare parte ar fi forțată să caute modalități de a ieși din impas și de a pune capăt războiului înainte ca resursele lor să se epuizeze. În plus, acest scenariu ar necesita mobilizarea substanțială a voinței occidentale și a capacității industriale de apărare pentru a susține efortul ucrainean – lucru care este departe de a fi sigur, având în vedere ritmul în care Europa și-a mobilizat industria de apărare până în prezent.
În acest scenariu, mijloacele de luptă ale Ucrainei sunt reduse semnificativ. O pierdere a finanțării SUA și o incapacitate sau lipsă de dorință a națiunilor NATO de a oferi resurse suficiente împiedică Ucraina să mențină conflictul la nivelul actual de intensitate. Avantajul militar convențional al Rusiei obligă Ucraina să revină la un război asimetric sau la o insurgență pentru a epuiza Rusia.
În Cecenia 3.0, teoria ucraineană a victoriei trece la cea a majorității insurgențelor – făcând costul ocupației să depășească beneficiul. O insurgență sustenabilă s-ar baza probabil pe un guvern ucrainean în exil găzduit într-o țară NATO precum Polonia. Țările NATO, în special cele de pe flancul estic al NATO, au, fără îndoială, un interes în menținerea unei insurgențe active pentru a bloca forțele ruse și a preveni folosirea lor împotriva fostelor state sovietice. Acest scenariu ar depinde de statutul relațiilor dintre SUA și NATO și de modul în care această relație influențează calculul de risc al națiunilor.
Pentru Ucraina, principalele riscuri în acest scenariu includ suferința populației sale sub ceea ce ar fi probabil o ocupație brutală rusă. În plus, Ucraina și-ar putea pierde identitatea națională dacă prea mulți ucraineni aleg să colaboreze decât să sufere.
Pentru Occident, implicațiile acestui scenariu includ potențialul de escaladare în cazul în care Rusia percepe complicitatea occidentală într-o insurgență ucraineană, schimbarea liniei frontului Rusia-NATO dacă Ucraina încetează să mai existe și capacitatea Rusiei de a-și reconstrui forțele convenționale în funcție de intensitatea insurgenței. În cele din urmă, există posibilitatea ca, în acest scenariu, un subset de națiuni să fie pregătit să sprijine Ucraina, subminând potențial unitatea NATO, erodând astfel puterea de descurajare care este nucleul alianței.
În această opțiune, mijloacele militare ale Ucrainei cresc și se îmbunătățesc, permițând o schimbare în abordarea luptei. Mai mult, în acest scenariu, Moscova nu mai are posibilitatea să negocieze din perspectiva că poate câștiga militar sau nu mai este dispusă să facă compromisuri. Drept urmare, Statele Unite și partenerii NATO își întăresc sprijinul și slăbesc constrângerile asupra Ucrainei, permițându-le să lupte liber cu tot armamentul pus la dispoziție.
În acest scenariu, teoria victoriei Ucrainei ar rămâne una de uzură a forțelor ruse în timp ce epuizează mijloacele ruse și voința de luptă, dar capacitatea Ucrainei de a implementa această strategie ar trebui să crească. În funcție de modul în care sunt sporite mijloacele, aceasta ar putea include recâștigarea inițiativei operaționale a Ucrainei și o capacitate extinsă de a lovi ținte în adâncimea Rusiei, cu o precizie și o intensitate mai mare. În plus, acest scenariu ar putea include o mai mare izolare diplomatică a Rusiei dacă continuarea războiului este considerată vina Rusiei.
Riscul principal pentru Ucraina în acest scenariu este escaladarea nucleară. Dacă Moscova crede cu adevărat că teritoriile anexate fac parte din Rusia sau că păstrarea lor este esențială pentru supraviețuirea regimului, probabilitatea unei escaladări crește dacă Ucraina va genera un real succes militar și chiar ar îndeplini condițiile pentru escaladarea nucleară. Pentru Occident, implicațiile includ riscul de escaladare, deoarece mulți experți susțin că Rusia vede acest conflict ca parte a unei lupte mai ample împotriva unei ordini mondiale dominate de SUA. Un risc separat, mai puțin probabil, este cel al colapsului statului rus în cazul înfrângerii militare ruse sau al luptei interne pentru putere a Rusiei, dacă Putin este perceput că a eșuat. Acestea fiind spuse, este important de remarcat că zgomotul rusesc al focoaselor nucleare s-a dovedit a fi doar retorică până în prezent, dar nu poate fi exclusă o schimbare în viitor.
Într-un scenariu mai puțin probabil, dar nu imposibil, mijloacele de luptă sunt modificate dramatic, iar Ucraina dobândește o capabilitate nucleară. Alternativ, aceasta ar putea implica amenințări sau oficializarea efectivă a descurajării venite din partea unei națiuni nucleare aliate Ucrainei, care încearcă să influențeze rezultatul conflictului. Deși nimeni nu a sugerat acest lucru până în prezent, el s-ar putea întâmpla dacă Rusia pare să fie în pragul unei victorii militare, care ar putea fi văzută ca ducând la un conflict mai mare în Europa. Acest scenariu ar putea crește, de asemenea, în probabilitate dacă Rusia refuză să negocieze, iar terții vor să intensifice presiunea asupra Rusiei pentru a face compromisuri.
În acest scenariu, teoria victoriei Ucrainei ar depinde în mare măsură de amploarea controlului ucrainean asupra capabilității nuclerae și de valoarea acesteia din urmă. Dacă Ucraina ar dobândi o armă nucleară limitată sau ar fi dependentă de descurajarea extinsă a terților, ar putea amenința cu utilizarea nucleară pentru a obliga Rusia să negocieze încheierea unui conflict pe care Rusia părea să-l câștige. Într-un scenariu foarte puțin probabil în care Ucraina achiziționează mai multe arme nucleare, ar putea folosi una pentru a crea o oportunitate de luptă sau un șoc politic suficient pentru a schimba calculele rusești despre logica războiului.
Riscul principal pentru Ucraina și pentru Occident în acest scenariu este, de asemenea, escaladarea. Desigur, Ucraina și orice națiune care ar ajuta la dobândirea unei capabilități nucleare ar încălca tratatul de neproliferare nucleară și ar apărea riscul unor sancțiuni diplomatice sau de altă natură severe. Mai mult, orice utilizare a unei arme nucleare ar eroda normele existente legate de angajarea acestora și ar submina eforturile de neproliferare care au asigurat stabilitate de zeci de ani. Deși este un scenariu improbabil, deoarece ambele părți văd această escaladare ca fiind fatală, merită luat în considerare pentru însăși gravitatea lui.
Este evident atât de greu de spus încât nici liderii părților direct implicate nu pot ști răspunsul la acest moment. Până când nu se ajunge într-o situație critică, cu o singură ieșire, sau la un acord avansat de încheiere a luptelor, orice scenariu este posibil. Spre deosebire de perioada anterioară, odată cu intrarea lui Trump în Biroul Oval și pe fondul oboselii generate de cei trei ani de război, atenția actorilor pare să se mute spre calea negocierilor de pace. SUA pot juca un rol semnificativ în determinarea modului în care decurg aceste negocieri, însă decizia va aparține Moscovei și Kievului, cele care au plătit tributul războiului cu sute de mii de vieți omenești.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Prim-ministrul israelian a anunțat o prezență militară permanentă și solicită demilitarizarea sudului Siriei pentru securitatea Israelului
Forțele ucrainene au lovit și avariat sâmbătă noaptea una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, la Riazan, situată la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova, a anunțat Statul Major General ucrainean. Acesta este cel puțin al nouălea atac al dronelor ucrainene asupra rafinăriei din Riazan de la începutul acestui an, a menționat canalul de știri Astra, care operează pe rețeaua de socializare Telegram.
Într-un interviu rar, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, avertizează că Rusia folosește negocierile de pace intermediate de SUA drept „acoperire” pentru a încerca să pună mâna pe cât mai mult teritoriu, prin forță, pe câmpul de luptă.
Ar fi „inacceptabil” ca Ucraina „să renunțe pur și simplu la teritoriu” în orice acord de pace cu Rusia, a spus declarat generalul.
Pe 5 decembrie 2025, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că inspecția recentă efectuată la structura metalică de protecție de la Cernobîl, cunoscută drept „Noul înveliș de protecție”, a confirmat că aceasta „și-a pierdut funcțiile principale de siguranță, inclusiv capacitatea de izolare a radiațiilor.”
În timp ce Putin se afla la summitul din India, Moscova a declarat că guvernul rus așteaptă un răspuns din partea Washingtonului după discuțiile de cinci ore ale părții ruse cu Steve Witkoff , trimisul american, și Jared Kushner , ginerele președintelui american, care au avut loc marți la Kremlin. „Așteptăm reacția colegilor noștri americani”, a declarat consilierul lui Putin, Iuri Ușakov , afirmând că s-au făcut progrese, deși există puncte asupra cărora Rusia nu poate fi de acord. Printre acestea se numără garanțiile de securitate pentru Ucraina și dorința Kievului ca Ucraina să adere la NATO.
Reprezentanții Statelor Unite și Ucrainei au convenit, în timpul celei de-a doua zile de discuții din Florida, vineri, că progresul către pace depinde de disponibilitatea Rusiei de a demonstra un interes real pentru pace și de a lua măsuri pentru a pune capăt crimelor.
În noaptea și dimineața zilei de sâmbătă, 06 decembrie, armata rusă a executat un atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele de atac, militarii ruși au întrebuințat întreaga gamă de rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, maritimă și aeriană.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
Generalul american David Petraeus consideră că Occidentul are două mișcări cheie pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina. Fostul director al CIA și comandant al forțelor americane din Irak și Afganistan a declarat că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a ajuta Kievul și că ar trebui impuse mai multe sancțiuni economiei rusești.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat luni, în timpul unei conferințe telefonice cu aliații europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că există riscul ca Statele Unite să își abandoneze angajamentele față de Ucraina. Declarația apare în stenograma discuției, obținută de săptămânalul german Der Spiegel. Liderii au analizat modalități de a proteja Ucraina de anumite persoane neidentificate, însă contextul sugerează că ar fi vorba despre negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat joi că Rusia va prelua prin forţă controlul deplin asupra regiunii ucrainene Donbas dacă forţele ucrainene nu se retrag, ceea ce Kievul respinge categoric, relatează Agerpres.
Ucraina a fost invitată în Statele Unite ale Americii pentru o nouă rundă de discuții privind procesul de pace, în urma întâlnirilor pe care delegația americană le-a purtat la Moscova. Dezvăluirea a fost făcută de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha, aflat la Bruxelles, unde a discutat cu jurnaliștii pe marginea evoluțiilor recente din cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.
Premierul belgian Bart De Wever a reiterat miercuri respingerea de către ţara sa a planului asupra căruia insistă Comisia Europeană de a oferi Ucrainei un împrumut finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE, majoritatea acestora fiind depuse în Belgia şi gestionate acolo de societatea financiară Euroclear, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi EFE.
Administrația de la Casa Albă este hotărâtă să rezolve cu orice preț (pentru Kiev) războiul din Ucraina.
Trupele ucrainene continuă lupta în cele trei orașe, Pokrovsk, Vovchansk și Kupyansk, aflate chiar pe linia frontului.
Vorbind în faţa presei la un eveniment desfăşurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al preşedintelui american Donald Trump, preşedintele rus le-a reproşat susţinătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane şi pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei ştiu că sunt "absolut inacceptabile" pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.
Surse occidentale anunță că trupele ruse au cucerit în noiembrie cea mai mare suprafață din Ucraina din ultimul an. Moscova susține că în această toamnă “a eliberat” 87 de localități de pe teritoriul ucrainean.
Pentru prima dată, pe o dronă rusească de tip Shahed a fost descoperită integrată o rachetă aer-aer R-60. E o inovație la care Rusia apelează în aproape al patrulea an de război împotriva Ucrainei.
După aproape 4 ani de război, Moscova se vede nevoită să strângă șurubul pentru populație și să crească cheltuielile militare: se taie de la sănătate și programe sociale, iar banii merg la Armată. Per total, Rusia intenționează să aloce pentru forțele sale armate cel mai mari procente din buget, de la Uniunea Sovietică încoace.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
Într-o perioadă în care dronele ruse continuă provocările în spațiul aerian al României, fiind ridicate aproape la fiecare atac asupra Ucrainei avioane F-16 ale României ori Eurofighter germane aflate în misiune de Poliție Aeriană, Ucraina și partenerii noștri mizează pe una din cele mai rentabile și eficiente metode de a angaja drone ruse, exceptând desigur operațiunile de război electronic: Angajarea UAV-urilor ruse cu drone interceptoare.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Președintele Volodimir Zelenski va vizita SUA în următoarele zile pentru a finaliza un acord de pace cu președintele Donald Trump privind încheierea războiului Ucrainei cu Rusia. Ucraina ar fi ajuns astfel la un acord pe planul de pace propus de SUA, pentru care s-a negociat intens în ultimele zile.
Moscova a respins planul prezentat de liderii europeni drept contrapropunere la documentul iniţial american privind Ucraina, apreciind că acesta este „la prima vedere complet neconstructiv şi nu ni se potriveşte”, a declarat consilierul prezidenţial rus Yuri Ushakov pe 24 noiembrie 2025.
În urma atacului masiv asupra Ucrainei, în noaptea de luni spre marți, sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale a R. Moldova au detectat, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian național, anunță Ministerul Apărării.
Aliații Kievului discută despre cum să umple golul în furnizarea de informații de cercetare către Ucraina dacă Statele Unite refuză să mai transfere aceste date, a declarat, pe 23.11.2025, pentru Politico, șeful interimar al programului de inovare DIANA (Defense Innovation Accelerator for the North Atlantic) al NATO, James Appathurai.
În cursul nopții de 25.11.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac combinat de amploare asupra Ucrainei, folosind rachete și drone kamikaze. Valul principal al loviturilor a acoperit Kievul, dar a vizat și alte regiuni ucrainene.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
Ministerul Apărării de la Taipei a abandonat strategia tăcerii în favoarea unei descurajări vizibile, publicând imagini operaționale care demonstrează că avioanele și navele de război ale Beijingului sunt monitorizate activ și „fixate” de sistemele de ochire taiwaneze.
În timp ce marile programe occidentale de tip „loyal wingman” rămân blocate în faze de testare sau simulări clasificate, Turcia a transformat conceptul de aviație de luptă autonomă într-o realitate tactică vizibilă. Compania Baykar a confirmat că două prototipuri ale avionului de luptă fără pilot Kizilelma (PT-3 și PT-5) au executat cu succes prima manevră de zbor în formație strânsă complet autonomă din lume pentru aeronave cu reacție.
Premierul Regatului Ţărilor de Jos, Dick Schoof, se va afla marţi în România. Acesta va vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele româneşti şi olandeze aflate la Baza Aeriană 71 "General Emanoil Ionescu" de la Câmpia Turzii. Amintim că Olanda a donat anul acesta României 18 avioane F-16 Fighting Falcon aflate în Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, centru care a fost mutat în timp record de olandezi, cu sprijinul Lockheed Martin, din SUA în România.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit luni, 29 decembrie, la Kremlin, cu conducerea trupelor participante la așa-zisa “operațiune militară specială (NVO)” din Ucraina. La consfătuire au participat, pe lângă ministrul apărării, Igor Belousov, și șeful Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, care conduce și Gruparea de trupe întrunite participantă la ostilități, toți comandanții Grupărilor de trupe rusești (Est, Vest, Nord, Sud, Centru și Dnepr).
Armata SUA a oficializat o ruptură radicală de strategia sa tradițională de modernizare a blindatelor, confirmând că viitorul Abrams M1E3 nu este o simplă actualizare, ci primul tanc de generația a cincea al forțelor terestre. Programul de achiziții pentru anul fiscal 2026, înaintat recent Congresului, consfințește anularea pachetului de modernizare M1A2 SEPv4 în favoarea unei platforme complet resetate, capabile să facă față unui mediu de luptă dominat de senzori de înaltă rezoluție și sisteme de atac autonome.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a informat luni pe omologul său american Donald Trump că îşi va revizui poziţia şi angajamentul faţă de unele înţelegeri încheiate în etapa anterioară a negocierilor privind soluţionarea conflictului din Ucraina, a transmis Kremlinul, după ce Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace cu drone una dintre dintre reşedinţele lui Putin, atac negat categoric de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Deși puține sunt datele oficiale transmise de Rusia cu privire la numărul exact de avioane livrate în 2025, fie că vorbim de bombardiere Su-34, avioane Su-35 ori ceea ce ei numesc generația a 5-a Su-57, analizarea rapoartelor loturilor de avioane livrate arată o imagine clară a modului în care motoarele industriei de apărare rusești sunt turate la maximum, în aproape al 4-lea an de război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Iranul a lansat duminică trei sateliți dezvoltați local, o mișcare care, din perspectiva autorităților israeliene, are o încărcătură politică evidentă și este interpretată drept un gest de sfidare, într-un moment diplomatic sensibil. Operațiunea a avut loc chiar în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu se afla în drum spre Washington, unde urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, pentru discuții axate pe dosarul iranian și pe securitatea regională.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre pace, după reuniunea pe care liderul de la Kiev a avut-o duminică la Mar-a-Lago, în Florida, cu omologul său american Donald Trump, relatează agențiile Agerpres și EFE.
China forțează limitele distincției dintre flota comercială și cea militară prin transformarea unui cargou de tip feeder într-o platformă de atac masiv, capabilă să satureze apărările adverse. Nava, identificată drept ZHONG DA 79, a apărut recent în imagini care confirmă o reconfigurare de tip „arsenal ship” ce adăpostește până la 60 de rachete sub masca inofensivă a unui cargou civil ce transportă containere.
Rusia a anunțat în weekend o serie de lovituri de precizie executate cu drone, despre care afirmă că au vizat obiective militare ucrainene situate la zeci și chiar sute de kilometri în spatele frontului. Imaginile publicate pe canale pro-ruse arată atacuri asupra unui avion de transport An-26, a unui elicopter, a unor nave și a unor instalații militare din mai multe regiuni ale Ucrainei, departe de zonele de luptă active.
