De asemenea, s-a plecat de la premisa că Statele Unite pot influența rezultatul, dar nu pot impune o soluție și că scopurile principale ale Ucrainei sunt eliberarea întregului teritoriu ocupat și capacitatea de a-și asigura securitatea și după încheierea războiului.
Pe aceste coordonate, sunt identificate cinci scenarii posibile pentru viitorul curs de acțiune al războiului, intitulate sugestiv: “Nu pariați niciodată împotriva Casei Albe”, “Ucraina menține cursul”, “Cecenia 3.0 – În stil ucrainean”, “Ucraina pe steroizi” și “Cartea nucleară”, arată analiza SWJ.
În acest scenariu este avută în vedere o ajustare a scopurilor Ucrainei, acordând prioritate unei reglementări negociate și făcând irelevante modalitățile și mijloacele de luptă. În acest scenariu, mediatorul (SUA) organizează o negociere magistrală. Atât Ucraina, cât și Rusia sunt de acord să se ajungă la consens, fiecare cedând din obiectivele inițiale. Acesta este singurul scenariu în care pot fi imaginate abateri de la starea finală dorită de Ucraina. În acest sens, se observă că Rusia va forța cât mai mult ofensiva trupelor sale înainte de negocierile așteptate după 20 ianuarie, pentru a-și maximiza avantajele în negocieri, în pofida lunilor grele de iarnă.
Prezența sau lipsa unei garanții de securitate occidentale pentru Ucraina va influența decizia Kievului de a-și ajusta starea finală dorită și a accepta o înțelegere negociată, alta decât retragerea Rusiei. Fără o garanție de securitate, Kievul ar trebui să accepte riscul semnificativ ca Rusia să reia războiul atunci când momentul îi va fi favorabil. Este puțin probabil ca Putin să accepte garanții de securitate pentru Ucraina care implică prezența NATO sau înarmarea Ucrainei sau care nu prevăd o clauză care să solicite tuturor părților, inclusiv Rusiei, să convină asupra oricărei intervenții militare viitoare.
Sprijinul internațional pentru Ucraina rămâne. Un sondaj global din noiembrie 2024, realizat de The Economist pe 30.000 de participanți din 29 de țări, arată că 54% dintre respondenți doresc ca Ucraina să câștige, doar 20% susținând Rusia. Majoritatea participanților au susținut Ucraina în fața Rusiei în 25 din cele 29 de țări.
Însă opinia celor din Ucraina oferă cel mai bun indicator al voinței lor de a lupta. Sondajele recente arată că un număr tot mai mare de ucraineni (38%) sunt dispuși să cedeze un anumit teritoriu, o creștere semnificativă de la începutul războiului. Probabil că, în timp, majoritatea ucrainenilor s-ar putea sătura de război, însă în prezent cei mai mulți (58%) rămân reticenți în a renunța la orice teritoriu.
Toate războaiele trebuie să se încheie la un moment dat, iar acest scenariu ar putea fi alternativa cea mai puțin rea pentru Ucraina. Astfel, s-ar reduce suferința umană, inclusiv cea provocată de încălcarea dreptului internațional umanitar de către Rusia, prevenind pierderile de vieți omenești pe măsură ce războiul convențional s-ar fi încheiat.
Cu toate acestea, orice înțelegere negociată necesită cel puțin un compromis care ar părea să răsplătească agresiunea rusă și ar putea transmite același mesaj Chinei. Mai important, încheierea războiului ar permite Rusiei să accelereze reconstrucția rapidă a armatei sale, sporindu-și capacitățile de a amenința NATO. În cele din urmă, este aproape sigur, având în vedere respingerea de către Putin a identității ucrainene, că orice înțelegere negociată care nu va aduce la Kiev o conducere prietenoasă cu Moscova va determina Kremlinul să continue cel puțin cu o campanie de război hibrid până la numirea unei astfel de conduceri.
Toate celelalte scenarii pleacă de la premisa că Ucraina nu își schimbă obiectivul de eliberare a întregului teritoriu (nu se face distincție pentru Crimeea).
Această opțiune nu prevede nicio schimbare în obiective, mijloace sau metode. În acest scenariu, finanțarea pentru Ucraina rămâne constantă, deoarece ajutorul SUA nu scade, sau alte națiuni compensează o scădere a sprijinului SUA. O comparație directă a capacității militare ruse și ucrainene prezintă un tablou sumbru pentru Ucraina, având în vedere populația, economia, bugetul de apărare și forța militară mai mare a Rusiei. Cu toate acestea, avantajul se poate muta în Ucraina dacă națiunile NATO au voința politică de a se mobiliza și de a-și potența capacitatea militară, chiar și fără SUA.
În acest scenariu, teoria victoriei Ucrainei rămâne neschimbată. Prin uzura armatei ruse și lovituri profunde, Ucraina încearcă să epuizeze Rusia. În timp ce experții dezbat cât timp acestea pot susține războiul, niciuna dintre părți nu pare pregătită să facă compromisuri. Prin urmare, în acest scenariu, ne așteptăm la un impas prelungit, cu lupte care continuă la sau aproape de intensitatea actuală, deoarece ambele părți încearcă să modifice echilibrul militar.
Într-un impas prelungit, riscul principal al Ucrainei este epuizarea, având în vedere populația sa mai mică și dependența de sprijinul occidental. Pentru Occident, implicațiile s-ar concentra pe escaladarea conflictului, pe verticală sau pe orizontală, deoarece fiecare parte ar fi forțată să caute modalități de a ieși din impas și de a pune capăt războiului înainte ca resursele lor să se epuizeze. În plus, acest scenariu ar necesita mobilizarea substanțială a voinței occidentale și a capacității industriale de apărare pentru a susține efortul ucrainean – lucru care este departe de a fi sigur, având în vedere ritmul în care Europa și-a mobilizat industria de apărare până în prezent.
În acest scenariu, mijloacele de luptă ale Ucrainei sunt reduse semnificativ. O pierdere a finanțării SUA și o incapacitate sau lipsă de dorință a națiunilor NATO de a oferi resurse suficiente împiedică Ucraina să mențină conflictul la nivelul actual de intensitate. Avantajul militar convențional al Rusiei obligă Ucraina să revină la un război asimetric sau la o insurgență pentru a epuiza Rusia.
În Cecenia 3.0, teoria ucraineană a victoriei trece la cea a majorității insurgențelor – făcând costul ocupației să depășească beneficiul. O insurgență sustenabilă s-ar baza probabil pe un guvern ucrainean în exil găzduit într-o țară NATO precum Polonia. Țările NATO, în special cele de pe flancul estic al NATO, au, fără îndoială, un interes în menținerea unei insurgențe active pentru a bloca forțele ruse și a preveni folosirea lor împotriva fostelor state sovietice. Acest scenariu ar depinde de statutul relațiilor dintre SUA și NATO și de modul în care această relație influențează calculul de risc al națiunilor.
Pentru Ucraina, principalele riscuri în acest scenariu includ suferința populației sale sub ceea ce ar fi probabil o ocupație brutală rusă. În plus, Ucraina și-ar putea pierde identitatea națională dacă prea mulți ucraineni aleg să colaboreze decât să sufere.
Pentru Occident, implicațiile acestui scenariu includ potențialul de escaladare în cazul în care Rusia percepe complicitatea occidentală într-o insurgență ucraineană, schimbarea liniei frontului Rusia-NATO dacă Ucraina încetează să mai existe și capacitatea Rusiei de a-și reconstrui forțele convenționale în funcție de intensitatea insurgenței. În cele din urmă, există posibilitatea ca, în acest scenariu, un subset de națiuni să fie pregătit să sprijine Ucraina, subminând potențial unitatea NATO, erodând astfel puterea de descurajare care este nucleul alianței.
În această opțiune, mijloacele militare ale Ucrainei cresc și se îmbunătățesc, permițând o schimbare în abordarea luptei. Mai mult, în acest scenariu, Moscova nu mai are posibilitatea să negocieze din perspectiva că poate câștiga militar sau nu mai este dispusă să facă compromisuri. Drept urmare, Statele Unite și partenerii NATO își întăresc sprijinul și slăbesc constrângerile asupra Ucrainei, permițându-le să lupte liber cu tot armamentul pus la dispoziție.
În acest scenariu, teoria victoriei Ucrainei ar rămâne una de uzură a forțelor ruse în timp ce epuizează mijloacele ruse și voința de luptă, dar capacitatea Ucrainei de a implementa această strategie ar trebui să crească. În funcție de modul în care sunt sporite mijloacele, aceasta ar putea include recâștigarea inițiativei operaționale a Ucrainei și o capacitate extinsă de a lovi ținte în adâncimea Rusiei, cu o precizie și o intensitate mai mare. În plus, acest scenariu ar putea include o mai mare izolare diplomatică a Rusiei dacă continuarea războiului este considerată vina Rusiei.
Riscul principal pentru Ucraina în acest scenariu este escaladarea nucleară. Dacă Moscova crede cu adevărat că teritoriile anexate fac parte din Rusia sau că păstrarea lor este esențială pentru supraviețuirea regimului, probabilitatea unei escaladări crește dacă Ucraina va genera un real succes militar și chiar ar îndeplini condițiile pentru escaladarea nucleară. Pentru Occident, implicațiile includ riscul de escaladare, deoarece mulți experți susțin că Rusia vede acest conflict ca parte a unei lupte mai ample împotriva unei ordini mondiale dominate de SUA. Un risc separat, mai puțin probabil, este cel al colapsului statului rus în cazul înfrângerii militare ruse sau al luptei interne pentru putere a Rusiei, dacă Putin este perceput că a eșuat. Acestea fiind spuse, este important de remarcat că zgomotul rusesc al focoaselor nucleare s-a dovedit a fi doar retorică până în prezent, dar nu poate fi exclusă o schimbare în viitor.
Într-un scenariu mai puțin probabil, dar nu imposibil, mijloacele de luptă sunt modificate dramatic, iar Ucraina dobândește o capabilitate nucleară. Alternativ, aceasta ar putea implica amenințări sau oficializarea efectivă a descurajării venite din partea unei națiuni nucleare aliate Ucrainei, care încearcă să influențeze rezultatul conflictului. Deși nimeni nu a sugerat acest lucru până în prezent, el s-ar putea întâmpla dacă Rusia pare să fie în pragul unei victorii militare, care ar putea fi văzută ca ducând la un conflict mai mare în Europa. Acest scenariu ar putea crește, de asemenea, în probabilitate dacă Rusia refuză să negocieze, iar terții vor să intensifice presiunea asupra Rusiei pentru a face compromisuri.
În acest scenariu, teoria victoriei Ucrainei ar depinde în mare măsură de amploarea controlului ucrainean asupra capabilității nuclerae și de valoarea acesteia din urmă. Dacă Ucraina ar dobândi o armă nucleară limitată sau ar fi dependentă de descurajarea extinsă a terților, ar putea amenința cu utilizarea nucleară pentru a obliga Rusia să negocieze încheierea unui conflict pe care Rusia părea să-l câștige. Într-un scenariu foarte puțin probabil în care Ucraina achiziționează mai multe arme nucleare, ar putea folosi una pentru a crea o oportunitate de luptă sau un șoc politic suficient pentru a schimba calculele rusești despre logica războiului.
Riscul principal pentru Ucraina și pentru Occident în acest scenariu este, de asemenea, escaladarea. Desigur, Ucraina și orice națiune care ar ajuta la dobândirea unei capabilități nucleare ar încălca tratatul de neproliferare nucleară și ar apărea riscul unor sancțiuni diplomatice sau de altă natură severe. Mai mult, orice utilizare a unei arme nucleare ar eroda normele existente legate de angajarea acestora și ar submina eforturile de neproliferare care au asigurat stabilitate de zeci de ani. Deși este un scenariu improbabil, deoarece ambele părți văd această escaladare ca fiind fatală, merită luat în considerare pentru însăși gravitatea lui.
Este evident atât de greu de spus încât nici liderii părților direct implicate nu pot ști răspunsul la acest moment. Până când nu se ajunge într-o situație critică, cu o singură ieșire, sau la un acord avansat de încheiere a luptelor, orice scenariu este posibil. Spre deosebire de perioada anterioară, odată cu intrarea lui Trump în Biroul Oval și pe fondul oboselii generate de cei trei ani de război, atenția actorilor pare să se mute spre calea negocierilor de pace. SUA pot juca un rol semnificativ în determinarea modului în care decurg aceste negocieri, însă decizia va aparține Moscovei și Kievului, cele care au plătit tributul războiului cu sute de mii de vieți omenești.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele american Donald Trump a declarat că este pregătit să trimită rachete de croazieră Tomahawk în Ucraina dacă războiul cu Rusia nu se încheie.
Hamas nu va participa la guvernarea Fâşiei Gaza după război, a declarat duminică o sursă din cadrul mişcării islamiste palestiniene, în ajunul unui summit consacrat enclavei palestiniene şi care va reuni luni, în Egipt, circa 20 de lideri, alături de preşedintele american Donald Trump.
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a ordonat duminică armatei să "distrugă toate tunelurile teroriste ale Hamas din Gaza" după eliberarea ostaticilor încă ţinuţi captivi în enclava palestiniană, informează Agerpres și EFE.
Preşedintele egiptean, Abdel Fattah al-Sisi, şi omologul său american, Donald Trump, vor prezida luni la Sharm el-Sheikh un "Summit al păcii", la care vor participa "lideri din peste 20 de ţări", a anunţat sâmbătă preşedinţia egipteană într-un comunicat.
Noul şef al Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), Brad Cooper, a anunţat că s-a deplasat în Fâşia Gaza pentru a discuta despre "stabilizarea" situaţiei, asigurând că niciun fel de trupe americane nu vor fi desfăşurate în teritoriul palestinian.
Eficiența sistemelor de apărare antiaeriană Patriot livrate Ucrainei a scăzut dramatic, de la 42% la doar 6%, după ce Rusia a efectuat modificări tehnice importante asupra rachetelor sale balistice, susține general-locotenent Igor Romanenko, fost adjunct al șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Două aeronave de supraveghere ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au patrulat graniţa rusă săptămâna aceasta, în cadrul unei misiuni comune alături de SUA şi state membre NATO, a anunţat Ministerul Apărării din Regatul Unit, într-un comunicat citat de agențiile Agerpres, Reuters şi EFE. E vorba mai exact de un avion RC-135 River Joint și un P-8A Poseidon.
Organismul ONU responsabil pentru cooperarea internațională în domeniille educației, artelor, științelor și culturii, consideră că situația din Crimeea ocupată de forțele ruse trebuie monitorizată în continuare.
SUA vor trimite aproximativ 200 de soldaţi în zilele următoare în Israel, a confirmat vineri pentru postul de televiziune israelian i24News un responsabil american. Toţi ar trebui să sosească până duminică, potrivit aceleiaşi surse. Misiunea lor: înfiinţarea unui centru de coordonare pentru supervizarea eforturile internaţionale în Gaza în perioada de tranziţie înaintea de instituirea unui guvern permanent în teritoriul palestinian.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.
Mai multe state arabe au salutat acordul la care au ajuns Israelul și Hamas asupra primei faze a planului președintelui american Donald Trump de încetare a războiului în Gaza, afirmând că el ar trebui să fie un pas spre un acord de pace cuprinzător, transmit agențiile Agerpres și DPA.
Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.
Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.
Coreea de nord se transformă în depozitul de armament al Moscovei, confirmă și serviciile ucrainene de informații externe. În vară, Direcția de informații a Armatei ucrainene estima că 40% din muniția rușilor vine din Coreea de Nord.
Armata israeliană a anunţat joi că a început pregătirile şi stabileşte un protocol de luptă pentru a se retrage "în curând" din Fâşia Gaza pe linia convenită, se arată într-un comunicat, citat de Agerpres și EFE.
După trei zile de negocieri indirecte tensionate, mediate de Qatar, Egipt, Turcia și SUA, președintele american Donald Trump a făcut miercuri noapte (ora Americii) un anunț care cutremură Orientul Mijlociu: Israelul și Hamas au "semnat ambele" prima fază a unui plan de pace pentru Fâșia Gaza.
Rusia se pregătește de ani de zile pentru un posibil război cu Alianța Nord-Atlantică și se află acum în „faza zero” - campania de subminare a moralului european înaintea unei posibile confruntări cu NATO.
Faza zero este menită să influențeze populația din Occident (practic, să amplifice sentimentul de panică și cel de nemulțumire), pregătind terenul pentru etapele următoare.
Rusia a avertizat că va intercepta rachetele de croazieră Tomahawk şi va lovi locaţiile de lansare ale acestora în cazul în care Statele Unite vor decide să le furnizeze Ucrainei, a declarat Andrei Kartapolov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat. Acesta spune că Rusia știe cum să doboare rachetele americane, precizând că în Siria a mai făcut acest lucru.
Ucraina a prezentat membrilor NATO o nouă versiune a rachetei de croazieră „Neptune” în timpul unei demonstrații a capacităților industriei de apărare ucrainene.
Gruparea islamistă palestiniană Hamas a acceptat marţi să predea armele unui comitet egipteano-palestinian, dar a respins categoric predarea conducerii Fâşiei Gaza unui comitet internaţional de tranziţie, a declarat agenţiei EFE o sursă palestiniană care are cunoştinţă de evoluţia negocierilor, scrie agenția națională Agerpres, citând EFE.
Peste 40% din armele folosite pe front sunt arme ucrainene sau fabricate cu participarea ucraineană, iar până la sfârșitul anului ar trebui să ajungă la 50%, a declarat Volodimir Zelenski în cadrul Forumului Internațional al Industriilor de Apărare.
Ucraina a început să folosească propriile drone-rachete FP-5 Flamingo pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Rata de producție a acestora este deja una semnificativă, ucrainenii fabricând în prezent două până la trei astfel de rachete pe zi, dar doresc să crească acest număr la șapte până la sfârșitul lunii octombrie.
Lumea întreagă s-a uitat cu mare speranță la discuțiile americano-ruse desfășurate în Alaska pe 15 august. Erau în primul rând despre războiul ruso-ucrainean pe care, președintele SUA, Donald Trump, își propusese să ajute decisiv la încheierea lui până la finalul anului. Însă, ceea ce a urmat după acele discuții a pus serios la îndoială acest termen. Moscova a intensificat bombardamentele, făcând mai multe victime printre civilii ucraineni decât înainte.
Dacă Statele Unite decid să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, acest lucru va distruge relațiile cu Rusia, a declarat liderul rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS, care l-a citat spunându-i propagandistului Pavel Zarubin.
Cuba sprijină Rusia într-un război pe care Havana l-a respins anterior. Până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina.
Apărarea antiaeriană a Ucrainei pare să fie pusă în încurcătură de o mișcare strategică a Moscovei, care, după toate aparențele, și-a modificat sistemele de rachete balistice pentru a penetra mai eficient apărarea antiaeriană ucraineană, în special scutul oferit de sistemele americane Patriot.
Primul parlament post-Assad este format fără vot general, în timp ce regiunile și grupurile cheie rămân excluse.
Se așteaptă ca formarea acestui parlament să consolideze puterea lui Ahmed al-Sharaa, care l-a înlăturat pe Bashar al-Assad din fruntea coaliției islamiste în decembrie 2024, punând capăt a peste treisprezece ani de război civil.
Potrivit directorului serviciului danez de informații militare, Thomas Ahrenkiel, situația din strâmtorile daneze care leagă Marea Baltică de Marea Nordului este tensionată de mult timp și în pragul unui incident, iar Rusia se comportă agresiv și provocator.
Ucraina a trimis deja echipe specializate pentru a-i învăța pe europeni tehnici de doborâre a dronelor.
În cursul nopții de 05.10.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Conform surselor de monitorizare ucrainene, loviturile cu drone și rachete au vizat, în principal, regiunile din vestul țării.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei au lovit “Grad”, o navă rusească din clasa Buyan-M, purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, în Republica Karelia din Rusia, a anunțat armata ucraineană pe 04 octombrie.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Nu e niciun secret că nici Avioane Craiova, precum nici ROMAERO - două companii de stat -, nu traversează de decenii cea mai bună perioadă. Avioane Craiova spre exemplu e responsabilă de modernizarea ultimelor avioane de antrenament IAR-99 la standardul Șoim, un program care înregistrează întârzieri record. În tot acest context, întrebarea logică e dacă nu cumva aceste companii ar trebui privatizate? Poate statul retehnologiza cu adevărat industria aeronautică românească?
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Ca parte a unei operațiuni militare care demonstrează o creștere exponențială a capacităților sale de culegere de informații și de atac în adâncimea teritoriului inamic, Ucraina a distrus pe 5 noiembrie un depozit logistic cheie al armatei ruse, amenajat pe teritoriul fostului aeroport internațional din Donețk.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
Războiul din Ucraina rescrie fundamental, de aproape patru ani, doctrina militară, iar Germania pare decisă să implementeze rapid lecțiile de pe front. Recent, parlamentarii germani (Bundestag) au aprobat pe 5 noiembrie o propunere de finanțare pentru dezvoltarea și achiziționarea unei noi rachete low-cost, concepută special pentru a intercepta dronele de mici dimensiuni.
Axa Pokrovsk-Mîrnohrad, în regiunea Donețk, a devenit epicentrul celor mai intense asalturi rusești din ultimele 21 de luni. Comandamentul de la Moscova pare obsedat de capturarea acestor orașe, concentrând aici grosul resurselor umane și materiale, inclusiv unități de elită, și acceptând pierderi descrise de analiştii militari ca fiind „catastrofale”.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a reacționat după apariția în spațiul public a unor informații false care îi erau atribuite. Într-o postare pe contul său de Facebook, Ionuț Moșteanu a acuzat mai multe instituții media că au publicat sau au preluat o declarație falsă potrivit căreia ar fi spus că „este o chestiune de timp până când vom vedea război”.
În timp ce atenția publică este distrasă de livrările de tancuri și avioane, în culise are loc adevărata revoluție militară care are la baza utilizarea algoritmilor. Războiul se mută într-un spațiu virtual, un „metavers” militarizat, unde Inteligența Artificială (AI) nu mai este un concept de film S.F, ci motorul principal al pregătirii pentru conflict.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.11.2025, că UAC (Corporația întrunită producătoare de avioane) a livrat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Un program militar care a costat bugetul britanic 6,3 miliarde de lire sterline, a depășit cu opt ani termenul limită și, cel mai grav, a provocat probleme medicale soldați, este acum pe punctul de a fi trimis în Ucraina. Guvernul laburist al lui Sir Keir Starmer ia în calcul trimiterea controversatelor vehicule blindate „Ajax” ca parte a unei viitoare și ipotetice ,,forțe de menținere a păcii''.
Statele Unite se pregătesc să stabilească o prezență militară la o bază aeriană din Damasc pentru a facilita încheierea unui pact de securitate pe care Washingtonul îl intermediază între Siria și Israel, transmite Reuters, citând șase surse familiarizate cu situația.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
Bucureștiul a devenit, joi, epicentrul unei decizii strategice care va reconfigura Alianța Nord-Atlantică. Aflat în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a anunțat, la NATO Industry Forum 2025, o nouă țintă de investiții în apărare: 5% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat aliat, până în 2035.
O investigație amplă a comunității ucrainene de informații InformNapalm, bazată pe o scurgere masivă de documente interne, relevă o vulnerabilitate critică a mașinii de război rusești. Dezvoltarea noului bombardier strategic stealth (PAK DA „Poslannik”) și producția de componente pentru avioanele Su-57 sunt blocate sau serios întârziate.
Zagrebul a anunțat un plan ambițios de modernizare a apărării în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să consolideze masiv capacitățile militare croate. Această investiție substanțială este percepută de guvern ca un răspuns strategic la escaladarea tensiunilor de securitate din Europa, declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, un stat pe care Croația îl sprijină activ.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Arabia Saudită s-ar afla în negocieri avansate pentru a deveni prima țară arabă care achiziționează avioane americane de vânătoare F-35, cea mai modernă aeronavă de luptă din lume. Lucru care se pare că stă în pixul lui Donald Trump, președintele SUA folosind avioanele F-35 ca aparat diplomatic. Iar achiziția de către saudiți a avioanelor de generația a 5-a ar reprezenta un punct de cotitură în Orient.
