Potrivit Centrului pentru relaţii publice al FSB, Safronov este suspectat de transmiterea unor informaţii clasificate reprezentantului unui serviciu secret dintr-o ţară membră NATO. "Îndeplinind însărcinări din partea unuia dintre serviciile secrete ale NATO, Safronov colecta şi transmitea informaţii care reprezentau secrete de stat despre cooperarea tehnico-militară, apărare şi securitatea Federaţiei Ruse", citează agenţia TASS un purtător de cuvânt al FSB.
Serviciul de Securitate al Rusiei a publicat o înregistrare video cu arestarea fostului jurnalist, care a lucrat nouă ani pentru Kommersant scriind despre producţia şi comerţul rusesc cu arme şi despre industria spaţială rusă. În iulie 2019, el a trecut la publicaţia economică Vedomosti, dar în martie - după numirea unui nou redactor-şef - a plecat de la ziar, devenind în mai 2020 consilierul lui Dmitri Rogozin.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la rândul său că Safronov este suspectat că "a transmis date secrete unor servicii de informaţii străine". "Serviciile noastre de contrainformaţii au o mulţime de sarcini şi le îndeplinesc într-un mod foarte eficient", a adăugat el.
Roscosmosa asigurat într-un comunicat că agenţia "acordă toată asistenţa necesară autorităţilor însărcinate cu ancheta", subliniind că acuzaţiile împotriva lui Safronov "nu au legătură cu locul său de muncă actual".
Directorul Roscosmos, Dmitri Rogozin, a declarat pentru TASS că Safronov "nu dispunea de acces la informaţii secrete" în cadrul agenţiei şi era responsabil de comunicare.
Sectorul spaţial rus a suferit în ultimii ani o serie de eşecuri jenante şi scandaluri de corupţie, notează AFP.
În calitate de jurnalist, Ivan Safronov a scris numeroase articole despre armata rusă, relatând astfel accidentul unui submarin secret în Arctica, incendiul de la bordul unicului portavion rusesc, incidente în cursul unor exerciţii militare supervizate de preşedintele rus Vladimir Putin şi prima prăbuşire a avionului de luptă de ultimă generaţie Su-57.
Mai mulţi jurnalişti şi foşti jurnalişti şi-au exprimat marţi pe reţele de socializare sprijinul pentru Ivan Safronov şi au considerat că arestarea sa ar fi legată de trecutul său în presă.
Redacţia fostului său ziar Kommersant a publicat de asemenea un mesaj de susţinere, denunţând acuzaţii "absurde" şi salutând "unul dintre cei mai buni jurnalişti ai ţării", un "mare profesionist" şi "patriot adevărat".
"Este foarte dificil pentru persoanele acuzate de înaltă trădare să facă obiectul unei anchete echitabile şi unui proces transparent", arată ziarul. "Publicul este constrâns să nu conteze decât pe declaraţiile serviciilor speciale, a căror muncă ridică în fiecare an din în ce în ce mai multe semne de întrebare".
Susţinători ai fostului jurnalist s-au adunat în cursul după-amiezii în faţa sediului serviciilor de securitate la Moscova pentru a protesta împotriva arestării sale. O persoană, jurnalistă la Kommersant, a fost arestată, potrivit ONG-ul specializat OVD-Info.
Kremlinul, la rândul său, a asigurat că arestarea lui Safronov nu are "nicio legătură cu activitatea sa jurnalistică".
În 2019, Kommersant eliminase de pe site-ul ziarului unul dintre articolele lui Safronov după acuzaţii de divulgare a unor secrete de stat. Articolul respectiv se referea la intenţiile Rusiei de a livra câteva zeci avioane de vânătoare moderne Su-35 Egiptului. Ulterior, oficiali americani au declarat că SUA ar putea impune sancţiuni Egiptului în baza "Legii cu privire la combaterea adversarilor Americii prin sancţiuni" (The Countering America's Adversaries Through Sanctions Act /CAATSA).
Nu se specifică dacă reţinerea lui Safronov este legată de articolul respectiv, aşa cum se speculează deja în unele media.
"El scria pe teme foarte sensibile şi înţelegea asta, de aceea era extrem de prudent şi exact. Să mai şi lucreze pentru un serviciu străin de informaţii? Vania nu arăta niciodată ca un idiot. În plus, la Kommersant el a lucrat, printre altele, cu acreditare la preşedinţia rusă. Asta înseamnă că a fost verificat de servicii din cap până în picioare. Ceva nu se leagă aici", a declarat fostul redactor-şef al publicaţiei independente Meduza, Ilia Bulavinov.
Tatăl lui Ivan Safronov, fost colonel în armată şi purtând acelaşi nume, fiind de asemenea jurnalist pe probleme militare la Kommersant, a murit în 2007 în condiţii suspecte. El pregătea un articol privind vânzările ilegale de armament rusesc către Siria şi Iran. Nu a mai apucat să transmită articolul redacţiei. S-a spus atunci că s-ar fi sinucis aruncându-se de la etajul patru al imobilului în care locuia la Moscova.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Procurorii DIICOT au reţinut şase inculpaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trădare, fiind acuzaţi că au format o organizaţie de tip militar şi ar fi negociat cu agenţi ai Rusiei ieşirea României din NATO.
Liderii Uniunii Europene se află în mod evident în spatele deciziei de a aduce acuzaţii împotriva candidatului la preşedinţia României Călin Georgescu, susţine Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) într-un comunicat publicat marţi şi preluat de TASS.
Fantoma interferenței serviciilor secrete rusești planează în continuare asupra statelor est-europene, România aflându-se acum în prima linie a acestei lupte. GRU, FSB și SVR, agențiile de informații ale Rusiei, sunt implicate activ în operațiuni menite să destabilizeze ţara noastră și să submineze alianțele pe care le avem cu aliaţii occidentali.
Potrivit postului de televiziune CNN, care citează actuali și foști oficiali americani, Moscova vede discuțiile cu Washingtonul ca pe o oportunitate de a-și reînnoi rețeaua de spionaj din Statele Unite. SUA și Rusia au convenit să negocieze revigorarea ambasadelor și consulatelor lor în ambele țări. Potrivit oficialilor americani, Moscova vrea să reinstaleze agenți de informații la reprezentanțele sale din Washington, New York sau Houston, sub acoperire diplomatică.
Federația Rusă a creat în 2023 o unitate specială care se concentrează pe atacurile împotriva țărilor occidentale: asasinate, sabotaj sau comploturi de a instala dispozitive explozive pe avioane.
Serviciul secret al SBU l-a arestat pe șeful de cabinet al centrului său antiterorist. Îl acuză că lucrează pentru serviciul secret rus, FSB.
Noi rapoarte indică faptul că Rusia a utilizat drone pentru a supraveghea bazele militare germane în care soldații ucraineni sunt instruiți. Aceste drone au fost observate zburând deasupra zonelor de antrenament, putând culege informații cu privire la deplasările de trupe, exercițiile de pregătire și desfășurarea echipamentelor militare.
Rusia a făcut apel la americani să devină spioni pentru Kremlin, ca răspuns la încercările serviciilor americane de informații de a recruta ruși. Începând cu anul 2023, Agenția Centrală de Informații (CIA) a SUA a publicat pe rețelele de socializare o serie de materiale video în limba rusă, solicitând ruşilor care ocupa funcţii importante în aparatul de stat şi care erau dezamăgiți de conducerea rusă să furnizeze informaţii.
Actele de sabotaj întreprinse în ultimii ani împotriva Alianţei Nord-Atlantice au cuprins ameninţări de comploturi privind asasinarea unor şefi de companii, ca în cazul directorului general al producătorului german de armament Rheinmetall, a declarat marţi un înalt responsabil al NATO, potrivit Agerpres și Reuters.
Un fost analist CIA a pledat vinovat vineri, în fața unui tribunal federal din Virginia, la acuzația de divulgare de informații clasificate privind planurile Israelului de a ataca Iranul. Asif William Rahman, în vârstă de 34 de ani, din statul Virginia, a fost arestat anul trecut în Cambodgia și apoi dus în Guam. El riscă o pedeapsă maximă de 10 ani de închisoare pentru fiecare dintre cele două capete de acuzare de deținere și transmitere de informații clasificate legate de apărarea națională.
CIA încearcă să recruteze noi spioni ruși apelând la cetățenii dezamăgiți de războiul purtat de Moscova în Ucraina, postând un nou material video cu mesaje de recrutare pe canalele sale oficiale. Videoclipul, publicat în limba rusă, le cere oamenilor să contacteze agenția americană de intelligence, adăugând: „Poate că oamenii din jurul vostru nu vor să audă adevărul. Noi vrem să-l auzim”.
Autoritățile ucrainene au reținut un locuitor al orașului Izmail, aflat lângă granița cu România, care furniza informații Federației Ruse, au informat Procuratura Generală a Ucrainei și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
România a fost vizată, în intervalul iulie-august, de mai multe de astfel de tentative abandonate, SRI reușind să prevină materializarea unei operațiuni de sabotaj - cu identificarea atentatorului chiar înainte de a acționa.
Pentru a contracara o posibilă incursiune militară rusă din Belarus în Ucraina, Franța şi-a pregătit intens forțe speciale prin intermediul exercițiului Perseus. Informația a fost preluată de ediția franceză a site-ului de investigaţii Intelligence Online. Astfel, la sfârșitul anului 2024, forțele speciale franceze au efectuat timp de mai multe săptămâni exerciții strict secrete cunoscute sub numele de Perseus. Aceste exerciții erau destinate pregătirii unei eventuale intervenții în cazul în care forțele belaruse ar lansa un atac asupra Ucrainei.
Fostul director al National Intelligence din SUA, John Ratcliffe, nominalizat pentru postul de director al CIA de către președintele ales al SUA, Donald Trump, a explicat în timpul unei audieri în Senat cum crede că amenințarea Rusiei la adresa SUA diferă de amenințările venite din parte Chinei. Ratcliffe a confirmat că Rusia este un „adversar foarte clar al Statelor Unite”, cu stocuri de arme nucleare substanțiale. Dar ceea ce o diferențiază, a spus candidatul la funcția de director al CIA, este dimensiunea și capacitățile economiei sale.
Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie în legătură cu defectarea unui cablu de comunicații în Marea Baltică, transporta echipamente care puteau fi folosite pentru a spiona avioane și navele NATO. Informația a fost publicată de ziarul britanic Lloyd's List, pe 27 decembrie.
Serviciul național de informații din Coreea de Sud confirmă că Forțele armate ucrainene au capturat pentru prima dată un soldat din Republica Populară Democrată Coreeană care a luptat de partea Rusiei, a relatat agenția Yonhap.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat că au arestat membri ai "unei vaste reţele de agenţi ruşi" care aveau drept misiune să spioneze aerodromuri militare ce pot găzdui avioane militare F-16 furnizate Ucrainei de către Occident, relatează Agerpres și AFP.
La începutul acestui an, autoritățile britanice au arestat șase bulgari acuzați de spionaj în favoarea Rusiei. Săptămâna trecută, doi dintre aceștia - Orlin Rusev și Biser Djambazov - au pledat vinovați în instanță, marcând un punct de cotitură în ceea ce a fost numit cazul „Spy Cell”. Detaliile activităților lor secrete, dezvăluite în fața Curții Penale Centrale din Londra, descriu o imagine îngrijorătoare a unei rețele sofisticate de spionaj care operează în întreaga Europă.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) susține că a notificat aliații României cu privire la încercările unor actori externi de a se implica în campania electorală și garantează că ţara noastră va răspunde în mod corespunzător. "Autorităţile române investighează această tentativă de influenţare, care este în desfăşurare. Ne-am informat aliaţii cu privire la această încercare de interferenţă externă şi vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja democraţia, securitatea naţională şi suveranitatea", se arată într-un comunicat al MAE.
Potrivit FBI, rusoaica Nomma Zarubina stabilea legături cu jurnaliști, personal militar și experți în numele serviciilor de informații ruse. Conform documentelor agenției, aceasta a mințit autoritățile americane cu privire la legăturile sale cu Rusia, dar ulterior a recunoscut că a lucrat cu FSB.
Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.
Comandantul unei unități ucrainene de Forțe pentru Operații Speciale (FOS) a fost arestat sub acuzația de spionaj în favoarea GRU (serviciul de informații al Ministerul rus al Apărării). Informația a fost făcută publică, pe 15 noiembrie, de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Rusia nu a reușit să intercepteze o dronă ucraineană care a survolat o mare parte a teritoriului rus și a lovit probabil nave rusești aflate într-un port din Marea Caspică, potrivit unui raport al serviciilor de informații britanice, publicat la 15 noiembrie. Potrivit comunității britanice a serviciilor de informații, este destul de probabil că acest lucru să fi provocat îngrijorare în rândul liderilor politici și militari din Rusia.
Numărul de hackeri susținuți de China, potrivit FBI, este de cel puțin 50 de ori mai mare decât numărul personalului cibernetic al agenției americane. În total, China a adunat o armată de aproximativ 600.000 de spioni.
Președintele rus Vladimir Putin testează „liniile roșii” ale Occidentului, i-a avertizat șeful serviciilor de informații civile, Bruno Kahl, pe parlamentarii germani, în cursul audierii de luni a comisiei parlamentare de supraveghere a Bundestagului.
Britanicii sunt preocupați și de amenințarea tot mai mare a Al-Qaida, care încearcă să profite de conflictul din Orientul Mijlociu.
Creșterea producției de bombe ghidate de către Rusia, precum și furnizarea de muniție de artilerie de către Coreea de Nord, creează probleme serioase trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Șeful Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei, generalul Kirilo Budanov, a făcut declarații în acest sens, pe 14 septembrie la Kiev, cu ocazia forumului Strategia Europeană de la Yalta (YES).
„În noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2025, Federația Rusă a lansat noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre”, anunță Ministerul Apărării Naționale. În timpul acestor atacuri o dronă s-a prăbușit în teritroiul României.
Președintele Donald Trump s-a întâlnit luni, 10 noiembrie, la Casa Albă, cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, aflat în prima sa vizită în Statele Unite.
Senatul SUA a adoptat luni un proiect de lege care, odată aprobat şi de Camera Reprezentanţilor, ar pune capăt paraliziei bugetare după mai mult de 40 de zile, dar a stârnit diviziuni în cadrul Partidului Democrat, informează Agerpres.
Proiectul de lege merge acum în Camera Reprezentanților, unde este așteptat un vot miercuri. După aprobarea finală, va avea nevoie de semnătura președintelui Donald Trump pentru a deveni lege.
Discuțiile dintre România și gigantul german Rheinmetall ar depăși simpla înființare a unei fabrici de pulberi la Brașov. Deși investiția de 535 de milioane de euro este una strategică, finanțată prin noul instrument SAFE al UE, ea pare a fi, în realitate, ar fi uşa care deschide calea către un acord industrial mult mai amplu: asigurarea contractului de 6,5 miliarde de euro pentru 216 tancuri noi, unde Rheinmetall își poziționează puternic familia de blindate KF51 Panther.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Pe 9 septembrie, NATO a fost forțată să demonstreze, în contextul unui incident de securitate petrecut la granița Poloniei, exact cât de falimentară este doctrina sa actuală de apărare aeriană. Au fost ridicate avioane F-16 pentru a intercepta drone rusești. S-au tras rachete în valoare de aproximativ 500.000 de euro bucata. Rezultatul? Un eșec pe jumătate și un dezastru economic: ,,interceptoare de lux'', extrem de scumpe, irosite pe drone Shahed care valorează, în cel mai bun caz, o zecime din costul rachetei.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
Polonia, România și Danemarca implementează noul sistem Merops, fabricat în SUA, pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor rusești de pe flancul estic al NATO.
Această desfășurare a SUA abordează recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, care au expus vulnerabilități și costul ridicat al metodelor tradiționale de interceptare cu avioane de vânătoare.
Lockheed Martin a livrat cel de-al 750-lea HIMARS, o dovadă tangibilă a modului în care o fabrică dintr-un oraș mic susține forțele armate ale SUA și ale aliaților săi din întreaga lume, transmite gigantul american.
În cursul nopții de 10.11.2025, Ucraina a atacat din nou portul rusesc Tuapse.
Prezent în cadrul platoul emisiunii „Special” de la B1 TV, Tudor Curtifan, redactorul-șef al DefenseRomania, a abordat și oportunitățile pe care le avem în zona navală, după multe rateuri, în momentul în care a fost întrebat despre discuția președintelui Nicușor Dan cu președintele Volodimir Zelenski în ceea ce privește dezvoltarea parteneriatului strategic. Și, desigur, mecanismul european SAFE.
Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Portul rusesc Tuapse, un hub vital pentru exporturile de combustibil ale Rusiei, a fost zguduit de explozii în noaptea de luni, 10 noiembrie. Surse locale și canale de Telegram raportează un atac coordonat cu drone maritime ucrainene, confirmând că Ucraina își continuă strategia de a lovi direct infrastructura critică ce alimentează mașina de război a Kremlinului.
Generalul Sîrskîi a dat asigurări că Pokrovsk este o zonă fortificată solidă și a îndemnat să nu se intre în panică.
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Ucraina reia discuțiile despre utilitatea aeronavelor turbopropulsate de atac EMB 314 Super Tucano ca soluție pragmatică în lupta împotriva dronelor kamikaze Shahed, o nevoie resimțită tot mai acut pe măsură ce aceste drone devin tot mai numeroase.
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Comandamentul Forțelor Aeriene ale SUA din Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) a anunțat că, pe 08.11.2025, bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress aparținând Bazei Aeriene Barksdale din Louisiana au sosit la Baza Aeriană Morón din Spania. Aeronavele vor desfășura operațiuni de antrenament multilateral alături de Finlanda, Lituania și Suedia, precum și de alți aliați și parteneri, ca parte a misiunii “Bomber Task Force Europe 26-1”.
Ucraina a confirmat primirea și desfășurarea, în cadrul forțelor sale de asalt a distrugătoarelor de tancuri pe roți Centauro B1 furnizate de Italia. Această livrare face parte din pachetul de ajutor militar italian, a cărui natură este adesea menținută sub tăcere, Roma fiind recunoscută pentru discreția cu care își gestionează transferurile de echipament către Kiev.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Armata Statelor Unite ale Americii a realizat că este periculos de mult în urmă şi că trebuie să facă o schimbare serioasă în ceea ce priveşte doctrina militară. Astfel, Pentagonul plănuiește să achiziționeze cel puțin un milion de drone în următorii doi până la trei ani, adică până în 2028. Nu este o simplă modernizare a arsenalului militar american, ci o cursă contra-cronometru pentru a recupera un decalaj strategic masiv față de adversari și pentru a rezolva o vulnerabilitate critică: dependența industrială de China.
Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) al Forței Spațiale a SUA a anunțat oficial că a semnat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Apărării, în cadrul căruia s-a stabilit că un număr de aliați cheie pot avea acces la tehnologia de navigație de cea mai înaltă precizie și rezistență la bruiaj, așa cum este cunoscut “Echipamentul utilizatorului GPS militar” (MGUE) utilizat de americani..
Un avertisment de o claritate tăioasă vine de la vârful Armatei SUA din Pacific, semnalând o schimbare de abordare impusă de noua realitate geopolitică. Generalul Ronald Clark, comandantul Comandamentului Armatei SUA din Pacific (USARPAC), trage un semnal de alarmă public privind nevoia urgentă de reformă, subliniind că „prețul eșecului este mult prea mare”.
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Războiul din Ucraina este, înainte de toate, o cursă necruțătoare a adaptării. Iar în această cursă, realitatea de pe teren spulberă adesea miturile și marketingul. În timp ce Rusia își perfecționează tacticile, combinând drone-kamikaze cu „nave-mamă” aeriene și folosind cabluri de fibră optică pentru a lovi orașe aflate la 30 km de front, o mare parte din tehnologia occidentală sofisticată, dar „sterilă”, eșuează lamentabil.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Imaginea unei Rusii „mari și puternice”, capabilă să producă mii de tancuri și rachete, este motorul propagandei de stat a Kremlinului. Această imagine este, parțial, o realitate trăită tragic de ucraineni, care înfruntă zilnic bombe ghidate, rachete balistice și drone de atac.
