DefenseRomania publică în premieră, o comparație a măsurilor economice luate de către două țări vecine României, în lupta lor cu epidemia Covid-19. Compediul pe care îl prezentăm poate fi studiat în detaliu AICI.
În Ungaria, primul caz a fost depistat pe 4 martie, iar numărul de pacienți infectați este în creștere. La 11 martie, guvernul ungar a declarat o stare de urgență, impunând: interdicția de intrare pentru resortisanții din țările cele mai afectate de COVID-19; închiderii tuturor unităților de învățământ superior; interzicerea adunărilor de peste 100 de persoane în interior și a 500 de persoane în afară. Ulterior numărul participanților a fost drastic redus. Pe 14 martie a fost anunțată închiderea tuturor școlilor. Începând cu 16 martie, materiile de învățământ sunt predate elevilor, aflați la domiciliu, de la distanță pentru toate nivelurile de învățământ.
Pe 16 martie, premierul a anunțat închiderea completă a granițelor Ungariei, numai cetățenii maghiari având libertatea de a intra în țară. În plus, aproape toate locurile publice au fost închise, inclusiv cinematografe, băile publice (o instituție din această țară), instituțiile culturale și restaurantele, barurile și cafenelele vor fi deschise doar până la 3 p.m. Doar magazinele alimentare, farmaciile și magazinele alimentare vor rămâne deschise mai mult timp.
Cu ocazia declarării stării de urgență, guvernul ungar a înființat grupul operațional care asistă pe primul ministru Orban și membrii cabinetului său pentru a face față epidemiei COVID-19. Astfel că la 14 martie 2020, guvernul Orban a creat grupul de lucru responsabil pentru supravegherea companiilor vitale maghiare („Task Force”) condus de ministrul apărării. Misiunea Task Force este de a identifica companii, atât de stat, cât și private, care sunt esențiale pentru funcționarea Ungariei („Companiile vitale”) și să pregătească etapele de preluare potențială a acestora de către statul ungar.
Până în prezent, Task Force a identificat 140 de companii vitale și mai mult de jumătate dintre ele au fost, de asemenea, numite „companii vitale numite, printre care Auchan Magyarország Kft. și Robert Bosch Korlátolt Felelősségű Társaság. Lista completă a acestor companii vitale denumite este accesibilă pe acest site web în limba maghiară al armatei ungare.
A doua etapă a venit pe 18 martie 2020, când guvernul ungar a înființat comitetul militar de management astfel că în conformitate cu decizia guvernului, acest comitet militar are sarcina de a facilita comunicarea și cooperarea între companiile desemnate vitale funcționării societății ungare, guvern, grupul operativ și grupul operațional.
Conform site-ului menționat mai sus, membrii comitetului militar au fost introdusi și prezentați companiilor clasificate ca fiind vitale începând cu 19 martie 2020. Ministerul Apărării Ungar a identificat 140 de întreprinderi vitale și fabrici al căror control ar putea fi preluat de către militari atunci când se consideră oportun și necesar de către statul ungar.
Măsurile de mai sus nu înseamnă că firmele desemnate ca fiind companii vitale sunt sub supravegherea sau se află sub autoritatea statului ungar. Condițiile acestei supravegheri sunt stabilite în Legea privind protecția împotriva dezastrelor care prevede că în cazul în care există un pericol iminent de deteriorare a stării de urgență, guvernul poate - pentru a evita o astfel de deteriorare - să ordone în decretul său ca funcționarea unei companii să fie plasată sub supravegherea statului ungar. Această supraveghere înseamnă că ministrul finanțelor sau comisarul guvernului examinează poziția financiară a companiei, aprobă și contrasemnează angajamentele financiare ale companiei și decide cu privire la problemele care intră în competența organului principal de conducere al companiei (de exemplu, adunarea generală, adunarea membrilor) în legătură cu prevenirea directă a situației care a dat naștere măsurii extraordinare sau atenuarea consecințelor a unei astfel de situații (adică în cazul de față, epidemia COVID-19).
Conform decretului din 18 martie, guvernul de la Budapesta a informat imediat în scris directorii executivi ai companiilor vizate și membrii consiliului de supraveghere cu privire la deciziile care intră în competența boardului de companiei ale companiilor. Este important de menționat că statul maghiar compensează compania sau proprietarul acesteia pentru pierderile reale suportate ca urmare a deciziilor luate de ministrul finanțelor (sau de comisarul guvernului) în competența sa precum și în respectarea perioadei în care decretul guvernamental este în vigoare. Alte măsuri economice impuse prin decretul guvernului ungar sunt:
• Moratoriu pentru plata contractelor de credit, împrumut și leasing;
• Plafonarea TAE a creditelor pentru consumatori; Leasinguri comerciale în sectoarele cele mai afectate, interdicția de reziliere și creșterea chiriilor;
• Suspendarea plății contribuțiilor la asigurările sociale pentru sectoarele cele mai afectate;
• Suspendarea plății impozitului forfetar destinat microîntreprinderilor (în limba maghiară: „KATA”);
• Norme extraordinare privind condițiile de muncă.
Bulgaria impune măsuri draconice pentru slavarea industriilor sale naționale, în special producția alimentară și turismul la Marea Neagră.
La 13 martie 2020, Parlamentul bulgar a declarat starea de urgență, permițând guvernului să impună măsuri rapide ca răspuns la epidemia cu virusul COVID-19. Aceste măsuri pot fi modificate și extinse la discreția guvernului. Legea privind măsurile luate în timpul stării de urgență încorporează măsurile de distanțare socială anunțate de ministrul Sănătății pe 13 martie și prevede, de asemenea, următoarele:
1) Instanțe, notari și executare
Toate procedurile judiciare, arbitrale, administrative și de executare executate - cu excepția procedurilor penale - sunt suspendate pe durata stării de urgență. Procedurile de execuție, cum ar fi licitațiile publice, sunt suspendate; atunci când starea de urgență este revocată, acestea trebuie reangajate și trebuie făcut un nou anunț. Comenzile pentru conturile bancare personale, salariile și pensiile și alte măsuri de executare sunt suspendate pe durata stării de urgență. Actele emise de notari trebuie să se limiteze la probleme urgente, iar Camera Notarilor trebuie să numească cel puțin un notar public pe regiune pentru a impune un flux normal de emitere de documente.
2) Măsuri sociale și economice
Proiectul de lege prevede instituirea unui depozit financiar electronic pentru a facilita plata asistenței sociale și finanțarea întreprinderilor cu fonduri europene disponibile.
Angajatorii au dreptul, pe durata stării de urgență, să:
- să își suspende total sau parțial activitățile - în acest caz, statul va împărți costurile cu angajatorul, acordând angajaților afectați o compensație de 50% din salariul lor (adică nu mai puțin de 75% din salariul minim, aproximativ 225 euro).
- să impună angajaților concedii plătite și/sau neplătite, precum și transferul la alte locații de activitate a locului de muncă sau a programului de lucru.
3) Documente personale
Valabilitatea documentelor personale ale cetățenilor bulgari, ale cetățenilor UE și ale străinilor (de ex. Cărți de identitate, permise de ședere, permise de conducere), care expiră între 1 ianuarie și 31 octombrie 2020 , este prelungit cu 6 luni.
Conform legii stării de urgență se instituie un stat major de operațiuni naționale, cu autoritate asupra întregului teritoriu național care este responsabil unic de coordonarea măsurilor împotriva epidemiei viruslui covid-19. Monitorizează progresul contaminării, oferă actualizări oficiale cu privire la numărul de cazuri detectate și recomandă guvernului măsuri adecvate. Ministerul Sănătății supraveghează toate măsurile de sănătate și restricțiile legate de izolarea socială și restricțiile de călătorie. Municipalitățile acționează la nivel local. Măsuri preventive impuse de către guvernul bulgar se referă la următoarele:
1) Distanțarea socială
La 13 martie 2020, la câteva ore după declararea stării de urgență, ministrul sănătății de la Sofia a anunțat următoarele măsuri, care se aplică imediat până la 29 martie 2020:
2) Restricții de călătorie
3) Carantina
Șoferii de camioane sunt scutiți de o anumită măsură de carantină - dacă sunt cetățeni bulgari și trebuie să se întoarcă la destinație, carantina este limitată la zilele petrecute în Bulgaria necesare procesării livrării; dacă șoferii sunt cetățeni străini, ei sunt obligați să-și limiteze șederea în Bulgaria la 24 de ore.
Începând cu 17 martie 2020, Bansko, principala stație de schi din Bulgaria, va fi închisă timp de 14 zile. O persoană pentru fiecare gospodărie are voie să iasă la mâncare sau să cumpere alte bunuri esențiale; livrările de produse trebuie să treacă printr-un singur punct de control.
Lucrătorii din spitale și cadrele medicale din unitățile de urgență vor primi o plată suplimentară de aproximativ 500 de euro până la sfârșitul lunii martie. Ministerul Sănătății a oferit aproximativ 10 milioane de euro în cadrul primei tranșe de ajutor și lucrează în prezent la un pachet de măsuri pentru a ajuta municipalitățile să furnizeze servicii de sănătate și servicii sociale.
Accesul la instanțe, la serviciile notariale și administrative este limitat. În timp ce mulți notari au ales să se închidă pe durata stării de urgență, Camera Notarilor a instituit un sistem de pază pentru fiecare regiune pentru a asigura procesarea certificărilor și a tranzacțiilor urgente. Autoritatea responsabilă de instanțe a ales să permită fiecăreia dintre ele să decidă asupra limitelor de timp și a domeniului de aplicare a restricțiilor care trebuie aplicate; în consecință, depunerea și înregistrarea cererilor, a apelurilor și a altor documente judiciare au prezentat unele probleme pentru avocați. Suspendarea procedurilor judiciare, arbitrale, administrative și de executare în curs - cu excepția procedurilor penale, pe durata stării de urgență este în discuție în Parlament, după cum am indicat mai sus.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Armata Ucrainei a reușit să stabilizeze situația pe frontul de est, a anunțat comandantul-șef al Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în timp ce ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că Rusia și-a crescut producția de obuze de 2,5 ori în ultimul an și a început producția de serie a unei noi bombe aeriene cu mare putere distructivă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
China își consolidează forțele armate, inclusiv arsenalul de arme nucleare, într-un ritm nemaiîntâlnit după cel de-al Doilea Război Mondial și va fi pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027, potrivit amiralului John Aquilino, comandantul Comandamentului Marinei americane din Pacificul Indian. De asemenea, China este în prezent singura țară care are atât capacitatea, cât și intenția de a "răsturna" actuala ordine mondială și, prin urmare, rămâne principala amenințare pentru Statele Unite în lume.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Regimul sirian consideră că presiunea israeliană asupra Iranului și vizarea pozițiilor liderilor Gărzii Revoluționare și a pozițiilor Hezbollah este o oportunitate importantă de a scăpa de povara iraniană.
Comitetul de Investigații (CI) din Federația Rusă a anunțat că, în seara zilei de 23.04.2024, adjunctul ministrului rus al apărării, Timur Ivanov, a fost reținut, sub suspiciunea de luare de mită. În urmă cu numai câteva ore, acesta participase la o ședință a Colegiului Ministerului Apărării.
Senatul SUA are în vedere un pachet de patru proiecte de lege care a fost adoptat anterior de Camera Reprezentanților. Adoptarea proiectelor de legi va debloca furnizarea de ajutor militar către Ucraina , Israel și Taiwan în valoare de 90 de miliarde de dolari.
Coreea de Sud se profilează unul dintre partenerii importanți ai României, în ceea ce privește cooperarea la nivel de industrie de apărare.
Ucraina pare mult mai încrezătoare în victorie, după veștile bune care au venit sâmbătă de peste Atlantic.
După o mobilizare exemplară în primele luni de după invazia din februarie 2022, valul inițial de voluntari patrioți care au răspuns ”prezent” chemărilor armatei s-a epuizat.
Oleksandr Musienko, șeful Centrului de Cercetări Juridice Militare, a declarat cum Forțele de Apărare ale Ucrainei folosesc baloanele în războiul împotriva Rusiei.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a precizat că anul acesta "vom avea vești bune" despre semnarea contractului pentru achiziţia avioanelor F-35. Aceste detalii au fost oferite ca răspuns la o întrebare adresată de DefenseRomania în cadrul vizitei oficiale pe care delegația română a efectuat-o în Coreea de Sud.
Hanwha Aerospace își propune să extindă cooperarea în domeniul apărării pentru modernizarea militară a României, în parteneriat cu industria locală, arată compania sud-coreeană, într-un comunicat remis DefenseRomânia.
Compania cehă Excalibur Army se află în discuții cu consortiul KNDS Deutschland, cunoscută anterior sub numele de Krauss-Maffei Wegmann, în vederea fabricării în comun a tancurilor Leopard 2A8. Această informație a apărut pentru prima dată pe 18 aprilie în ziarul ceh Echo24.
Indiferent ce se va întâmpla cu noul bombardier invizibil cu rază lungă de acțiune al Chinei, cunoscut sub numele de Xi'an H-20, oficialii americani sunt încrezători că acesta nu se va ridica la înălțimea proiectelor militare americane, potrivit unui oficial din cadrul Defense Intelligence Agency (DIA).
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a semnat marți, 23 aprilie, împreună cu omologul său coreean, Shin Wonsik, Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind cooperarea în domeniul apărării, primul document de acest fel încheiat între cele două părți.
