"În primul rând și înainte de pandemie relațiile dintre Statele Unite și Rusia au fost, se pare, la cel mai jos nivel după cel de al Doilea Război Mondial. Deci de la aceste premise trebuie să plecăm. S-au accentuat tensiunile în plan politic, bilateral, militar chiar după februarie 2014, Euromaidanul din Ucraina”, amintește diplomatul român.

În ciuda crizei prin care trec, rușii nu își vor abandona pozițiile din Ucraina și Siria

Cristian Diaconescu a subliniat că pandemia a generat probleme economice serioase Federației Ruse, considerând că Moscovei îi va fi greu „să păstreze politica și ambițiile privind proiecția forței”, dar este convins că rușii nu își vor abandona pozițiile din Ucraina și Siria. În acest sens trebuie să ne așteptăm la o reevaluare a politicilor la nivel mondial.

„După pandemie, sigur că va apărea o reevaluare a politicilor în întreaga lume, inclusiv sau mai ales în ceea ce privește marile puteri. Din această perspectivă, sigur că în prezent, Rusia a intrat în această criză încercând un proces de consolidare constituțională a mandatului președintelui Putin. Criza a generat probleme și pagube serioase economiei ruse, aceasta bazându-se pe energie și din această perspectivă, după părerea mea va exista o mare problemă ca Federația Rusă, în raportul de forțe de la nivel internațional, să păstreze politica și ambițiile privind proiecția forței având deficite economice foarte serioase, dar pe de altă parte, Federația Rusă nu își va abandona pozițiile din Ucraina și Siria, față de care și Statele Unite se vor poziționa", a precizat Cristian Diaconescu, pentru DefenseRomania.

Armamentul nuclear american, mutat în Polonia? Diaconescu nu crede în acest scenariu. „Polonia ar putea deveni vulnerabilă la o lovitură preventivă a Rusiei”

În ceea ce privește mutarea armamentului al Statelor Unite din Germania în Polonia, diplomatul român nu consideră că există șanse mari ca acest lucru să se concretizeze. Un astfel de transfer ar genera un răspuns din partea Federației Ruse, ar vulnerabiliza Polonia și, consideră Diaconescu, ar naște „linii de divizare” în NATO.

Amintim că Partidul Social-Democrat (SPD) din Germania, partener de coaliţie alături de conservatorii cancelarului (CDU), se opun prezenței nucleare americane pe teritoriul german. 

Disputa are loc în jurul schimbării aeronavelor Tornado, care pot transporta armament nuclear american în cadrul NATO. Până la urmă nemții vor achiziționa atât F/A-18, capabile să transporte armament nuclear american, cât și Eurofighter Typhoon. O soluție de compromis.

"După părerea mea nu cred că mutarea armamentului nuclear din Germania în Polonia are șanse mari de concretizare. Din câte îmi amintesc ideea a apărut pe 15 mai, a fost un mesaj pe Twitter al ambasadorului Statelor Unite la Varșovia generat de o discuție din Germania, o discuție politică. Deoarece armamentul nuclear în Europa este staționat în Germania și în alte patru state. Sunt bombe B-61. În Bundestag s-a declanșat o discuție în ceea ce privește înlocuirea avioanelor de transport a acestor capabilități, a avioanelor Tornado, cu avioane ceva mai noi, F/A-18 din câte am înțeles. Și în acest moment dezbaterea a devenit publică, zona de stânga din politica germană a fost evident, cum e în general, împotriva achiziției de tehnică militară, dar s-a opus în special pe acest subiect. Situația a rămas din punct de vedere al mesajului incertă fiind foarte recentă", a mai spus fostul ministru de externe.

"Dintr-o evaluare preliminară făcută în zona Alianței Nord-Atlantice rezultă o serie de inconveniente extrem de serioase în legătură cu un astfel de transfer. În primul rând este necesară construcția unor instalații speciale în Polonia pentru găzduirea armamentului nuclear ceea ce este o investiție foarte scumpă. Polonia ar putea deveni vulnerabilă la o lovitură preventivă a Rusiei. În orice caz, apropierea ogivelor nucleare americane de granițele Federației Ruse în mod clar ar fi considerată o provocare foarte gravă și ar genera un anumit tip de răspuns. Pot să vă mai spun că o astfel de idee în acest  moment creează linii de divizare în Alianța Nord-Atlantică, adică nu este susținută omogen", ne-a mai mărturisit analistul de politică externă.

Retragerea SUA din Cer Deschis. Washingtonul dorește expres prezența Chinei în „hora” neproliferării

Cristian Diaconescu vorbit și despre retragerea SUA din tratatul Cer Deschis, precizând că partea americană acuză Moscova că nu permite survolarea Kaliningradului, Osediei de Sud și Abhaziei. Pe de altă parte diplomatul subliniază dorința expresă a Washingtonului ca la masa negocierilor să se așeze un alt „jucător” nuclear: China. 

"În ceea ce privește tratatul Cer Deschis procedurile de ieșire din tratat se întind pe durata a șase luni. A fost făcut anunțul de Administrația americană în acest sens. Tratatul Cer Deschis, semnat în 1992, după Războiul Rece prevedea în esență posibilitatea ca statele membre să poată efectua zboruri de observare pe teritoriul celorlalte state și evident pentru verificarea notificărilor și alertelor în ceea ce privește activități militare, instalații militare în vederea întăririi credibilității unuia față de celălalt.

Astăzi, Statele Unite spun, pentru că s-au interzis zborurile de recunoaștere deasupra Kaliningradului, exclava dintre Polonia și Lituania, ca de altfel și peste Osetia de Sud și Abhazia, zonele separatiste de Georgia.

Partea americană consideră că nu mai este necesar să fie parte în acest tratat. Să vedem cum vor evolua lucrurile pentru că într-adevăr dialogul post pandemie va fi unul foarte intens și foarte interesant de urmărit. Pe de altă parte, nu trebuie uitat un lucru. În cazul în care Statele Unite s-ar retrage din acest proiect, strict în parametrii tratatului Cer Deschis, Rusia rămâne cu dreptul de a face inspecții aeriene în statele care rămân parte. Deci se creează o problemă în rândul Alianței Nord-Atlantice. Speranța americană este ca Federația Rusă să revină la masa negocierilor. De altfel se poartă discuții și în ceea ce privește tratatul START. În egală măsură mai există un jucător așteptat la orice fel de negociere și dorit expres de americani, China, în ceea ce privește controlul armamentelor și a măsurilor de neproliferare", a conchis Cristian Diaconescu.