Astfel observăm că umanitatea, în întregul său, a intrat într-o eră a naționalismului nativist (deja aflat în creștere înainte de explozia pandemiei), a ideologiilor care promovează autarhia și a revenirii la marile rivalități de putere dintre actori locali, regionali sau globali.
Aceste fenomene, folosite propagandistic ca răspuns la imensa panică instalată odată cu pandemia de coronavirus, au potențialul de a amplifica și de a globaliza tendințele distructive existente deja în limbajul politic mondial. Numai ieri, la întâlnirea virtuală a șefilor de stat și de guvern ale țărilor membre ale UE, Italia, secondată de către Spania, a refuzat efectiv programul de sprijin financiar oferit de către noul imperiu de la Bruxelles. Limbajul dur al primului ministru italian, creat de către drama medicală și umană care are loc în peninsulă, a reliefat exact pericolul fundamental pe care pandemia il propaga odată cu virusul. Și anume creșterea exponențială a sentimentelor naționaliste și izolaționiste, care după cum știm cu toții sunt expresia emoțiilor fundamentale umane de apartenență la un trib, la un grup național, la o limbă comună și la un teritoriu unic.
În acel refuz ferm, acid și extrem de bine articulat al Italiei avem primul exemplu concret că orice organizație, oricăt de puternică ar fi, se poate prăbuși dacă nu găsește un limbaj real de a se adresa mulțimilor aflate sub șoc și în durere. UE pare a nu fi găsit acest limbaj, dicționarul european corect politic sec și aseptizat, plin de cuvinte scoase din paginile limbii de lemn moderne oferind puțină speranță celor suferinzi.
Dacă, după cum exprimă expresia englezească (greu de tradus în limba română) „a friend in need is a friend indeed” adică „un prieten în suferință este într-adevăr un prieten”, atunci multele prietenii europene sau globale ar trebui să rămână forjate în oțel sau reînnoite în timpul acestei crize.
Cu toate acestea, având în vedere tensiunile geopolitice dintre SUA și China create de utilizarea greșită a definiției virusului Covid-19, cel mai probabil că mulți dintre cei mai puternici membrii ai grupului G20 vor acționa doar pentru interesele lor naționaliste și locale, mai ales în faza de criză acută. Ca atare geopolitica va juca un rol de definire a noilor relații, care atenție, vor dura și după dispariția crizei Covid-19.
Pentru ca nu există un fundal mai puternic emoțional atunci când construiești relații între națiuni decât cel oferit pe timp de suferință și lacrimi. Este un proces organic de jos în sus care are loc și care își lasă amprenta în spațiul emoțional pentru cel puțin o generație. Iar transmisia acestui fond emoțional, prin celulele familiei, de fapt a legendei create și curățate de elementele negative, devine parte a folclorului cu care fiecare copil crește și se formează. Astfel se creează amiciții de lungă durată, dar și dușmănii la fel de adânci și perene.
Asistăm astfel la apariția unui triplu șoc, geopolitic, de liber schimb și de propagandă, care s-a abătut fără milă asupra tuturor guvernelor din lume.
Fără precedent și aproape instantaneu, acest triplu șoc a furnizat fiecărei facțiuni social-politice muniție pentru a lupta cu adversarii săi. O criză fundamentală a cererii și ofertei (cu un dezechilibru total creat de către necesitatea imediată a unor produse care nu erau profitable până mai ieri), o atriție a lichidității financiare care pare a cuprinde economiile naționale determină o contracție fără precedent a producției și consumului global. FMI a prevăzut că efectele vor fi cel puțin la fel de severe ca recesiunea din 2008/09.
Aceasta, însă, se poate dovedi doar o predicție optimistă. Datele din China arată că producția industrială a scăzut cu 13,5% în primele două luni ale anului, cea mai gravă scădere din Asia, în timp ce PIB-ul țării în ansamblu s-a contractat cu 13%. Aceste cifre reprezintă cea mai drastică inversare a evoluției PIB de-a lungul ultimilor decenii din China. Deși există semne de redresare în economia chineză, acestea se vor confrunta cu recesiunile puternice, deja în curs, pe principalele sale piețe externe.
Goldman Sachs a prezis că Statele Unite vor înregistra o contracție de 24% a PIB în al doilea trimestru, în plus față de o scădere a primului trimestru de 6%. Astfel de predicții nu au nicio comparație istorică. De asemenea, UE se îndreaptă către un teritoriu similar, cu toți membrii săi aflați în închidere sitemică, precum a treia și a patra economie ca mărime, Italia și Spania,care sunt practic în blocaj economic total. Singurele speranțe par a fi rata mult redusă a noilor infecții din China, Coreea de Sud, Hong Kong și Singapore, după o perioadă de distanțare socială intensă și blocaj economic drastic, ceea ce arată că aceste metode funcționează pe termen scurt pentru a obține o aplatizarea a curbei expansiunii bolii.
La toate aceste realități trebuie să adăugăm reacțiile virulente ai unor actori sociali secundari, așa cum s-a întâmplat în România, Serbia, Albania sau Polonia, care au fost panicați de întoarcerea unor mase de migranți sezonieri care au rămas fără locurile de muncă ca urmare a brutalei contracții economice din țările bogate.
La nivel de state, putem suplimenta lungul șir de semnale periculoase cu exemplul dat de către Ungaria, Philipine sau de curând Norvegia, unde echilibrul puterilor democratice naționale a fost înlocuit practic cu preluarea de către un minuscul grup de persoane a conducerii statale. Avem astfel tabloul sumbru al tripului asalt la adresa societății contemporane pe care pandemia l-a provocat, lasând spațiu scenariilor apocaliptice ale dezagreagării societăților globalizate și revenirea la autarhia națională, economică, politică și teritorială.
Însă cea mai mare provocare, apărută în această perioadă, este incapacitatea de prognoza corect dinamica evenimentului pandemic.
La întrebarea cu privire la durata situației, nimeni nu știe sigur cât timp vor trebui guvernele să facă față acestei situații. Mai mult, nici un specialist nu poate răspunde dacă vor fi valuri suplimentare de infecții atunci când se vor ridica restricțiile actuale și nici un politician nu poate să prognozeze revenirea la „normalitatea” de dinainte de pandemie.
A spune că ne aflăm pe un teritoriu nemarcat este un eșec al cuvintelor. Situația actuală este cu mult dincolo de orice scenariu catastrofal pe care cineva și l-a imaginat într-o eră post atomică. Iată că nu a fost nevoie de nici o bombă atomică să explodeze ca realitatea să ne fie schimbată în numai cîteva ore. Toate modelele predictive cu privire la consecințele acestei pandemii sunt depășite, cei care se aventurează în spațiul prognozei devenind, în mare parte, ghicitori de coșmar.
Un principiu este relevant în analiza noastră și anume că guvernele naționale sunt obligate legal să asigure în primul rând securitatea cetățenilor săi. Ne aflăm într-un moment de criză care atacă fundamentul tutror normelor civilizației moderne.
Nicio țară nu va fi imună la acest atac. Niciun cetățean nu va ierta o poziție de principiu cu privire la comerțul liber, ceea care are ca rezultat ca guvernul lui național să trimită consumabile medicale în țări îndepărtate (sau în apropiere). În perioada de criză post-mortem, dovada unor astfel de acțiuni ar submina în continuare credința cetățenilor în propriile lor guverne și autorități.
Ca un exemplu, vom analiza pe scurt, ultimile evenimente dintre SUA și China. Pe măsură ce virusul s-a răspândit în restul lumii, în special în Statele Unite, tensiunile geopolitice existente între cele mai mari două puteri globale s-au inflamat la cote periculoase. SUA și China s-au angajat într-o bătălie a cuvintelor pentru a controla narativul Covid-19.
Trump a criticat China pentru că nu a acționat suficient de repede în timpul focarului inițial din Wuhan în noiembrie 2019 și a inflamat tensiunile prin permanenta referire la Covid-19 ca fiind „virusul chinez”. În contradicție totală cu politicle lingvistice ale lumii, locatarul de la Casa Albă, conștient și fără prea multe remușcări a construit un narațiuni care anunță răzbunare.
Aflat în logică electorală și cu o economie care începe să se contracte ca urmare a măsurilor draconice de distanțare socială și celor sanitare, președintele american are nevoie de un dușman. Pe aceat dușman dorește să îl prezinte electoratului său năucit de lovitura Covid-19, deflectând astfel orice propagandă care i-ar pune în discuție deciziile din timpul crizei. Este metoda clasică de a arăta că nu este el de vină, dar riscul enorm pe care îl presupune o astfel de abordare pur propagandistică poate duce la dezechilibre geopolitice fundamentale. Căci în baza emoțiilor exarcerbate, a fricii naturale de moarte, electoratul lui Trump poate avea reacții grave față de comunitățile asiatice, în special cele chineze, din SUA.
Exemplul trimiterii cetățenilor americani cu descendență japoneză în domicilii forțate, fapt petrecut în timpul celui de-al doilea război mondial, prin aplicarea unor măsuri aprobate democratic de către Congresul american, ne atrage atenția asupra derapajelor de tip autarhic și extremist de care societatea democratică americană poate da dovadă în timpul unei situații limită.
La rândul său, printr-o mișcare cel puțin simetrică, dar extrem de virulentă, China a declanșat mecanismul propagandei de tip maoist.
Nu numai pentru a dialoga cu SUA, dar și pentru a împiedica dialogul intern, și el contondent, cu privire la măsurile luate de conducerea de la Beijing.
Exact ca și Trump, China a declanșat propria sa strategie narativă. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al RPC, Zhao Lijian, a acuzat SUA de apariția virusului în Wuhan, adus conform acestuia de către militarii americani care au participat la jocurilor militare mondiale din 2019.
Acest extremism propagandistic, care a împins teoriile conspirative la un nivel extrem de periculos a produs o mutație geopolitică cu consecințe în viitor. Jucându-se cu sentimentele mulțimii, ambele superputeri au declanșat un incediu al cuvintelor care va fi folosit, după stingerea acestuia, ca argument major în viitoare momente tensionate regionale sau globale. Practic, cele doua superputeri astăzi se găsesc aliniate pe un front invizibil, asimetric acum, dar care în scurt timp poate devenii simetric și extrem de militarizat.
În realitatea strategiei, ambele superputeri își pregătesc argumentele pentru momentul în care, după ce se va trage linia, cel care declanșează răzbunarea să fie și cel care va plătii nota de plată. Pentru amândoi leaderii, de la Washington și de la Beijing, supraviețuirea politică este mai importantă decât pericolele pe care le presupune această escaladă propagandistică. Problema este că lumea va fi extrem de fragilă atunci când va trebui să își aleagă tabăra, iar națiunile vor suferi de o pandemie a dezinformării care le va forța să își adâncească tendințele autarhice și cele protecționist-izolatoare.
Pe măsură ce tensiunile cresc, ambele părți au început să își expulzeze jurnaliștii celuilalt, gest care, tradițional, numai acum un secol, anunța fără greș declanșarea unui război între două state, analiștii spunând că rivalitatea SUA-China trece într-o nouă fază de „război rece” și de separare deplină.
Această etapă poate devenii o barieră de neînvins pentru orice eforturi multilaterale de combatere a recesiunii economice globale pe care o vedem instalându-se, precum și un instrument sigur de distrugere a capacităților instituțiilor multilaterale, cum ar fi G20, de reducere a tensiunilor între membri. Acesta va fi un alt efect negativ geopolitc care se va transfera la nivel regional, cu consecințe imediate asupra relațiilor locale dintre state si națiuni. Iar acolo unde există teritoriii locuite de comunități tip ”blană de tigru”, efectul poate fi distrugător pentru echilibrele sensibile și greu obținute de către organizațiile internaționale.
O altă tendință amplificată de criza Covid-19 este cea nativ-protecționistă. Observată la nivel mondial începând cu criza din 2008/2009 această tendință s-a manifestat rapid în lunile de expansiune a virusului. După cum a raportat Global Trade Alert în raportul său „Tackling Covid-19 Together”, din 1 ianuarie până la 21 martie 2020, 54 de guverne au decis 46 de măsuri restrictive de export a consumabilelor medicale produse pe teritoriul lor, 33 dintre aceste decrete fiind decise de la inceputul unei singure luni, și anume martie 2020.
Chiar și pe piața comună a UE, țări precum Franța, Germania, România, Polonia, Republica Cehă etc, toți producători de materiale medicale, au impus la începutul lunii martie limitări la export asupra unor echipamente medicale cruciale în lupta împotriva răspîndirii Covid-19.
Prima consecință a fost imediat resimțită căci aceste măsuri locale au afectat capacitatea Italiei de a răspunde crizei medicale care a cuprins-o. A doua victimă directă a fost Spania , care după cum vedem, riscă să devină nefericit competitor al dramei italiene.
La 15 martie, Comisia UE a intervenit pentru a anula restricțiile naționale în favoarea măsurilor la nivelul UE, asigurând astfel Italia și Spania să poată avea acces la consumabilele medicale în cadrul UE.
Cu toate acestea, Italia și Spania nu vor uita prea curând și nici prea ușor eliminarea lor din spațiul clamat al solidarității europene.
Atunci când erau invadate de imigranții ilegali ceruți de către Germania și Franța, aceste două țări au fost acuzate că nu sunt europene. Acum când au devenit la propriu bolnave, primul gest al celorlalti a fost să îi izoleze la nivel continental, considerându-i ciumati. Am asistat mai degrabă la implementarea de către liga hanseatică, în special Germania, Austria și Olanda, a unei politici primitiv nativiste, aparținând tendințelor imperialiste din perioada pre nazistă, decât la mult clamată Europă a valorilor comune.
La celebra video-conferință a leaderilor europeni, s-a propus emiterea de bonduri, așa numitele corona bonduri, care să finanțeze refacerea economica a statelor cu bugetele cel emai slăbite de pandemie. Cancelarul Merkel, conducătorul de facto al ligii, s-a opus ferm pretextând că nu dorește ca plătitorii de taxe germani să finanțeze aceste bonduri.
Bondurile permiteau finanțarea imenselor datorii pe care țările europene cu finanțe mult mai precare, decăt cei trei hanseatici, le-au făcut pentru a lupta cu covid-19 și ar fi permis startul economiile secătuite de criza medicală. Este clar că din partea germanică a zisei UE nici măcar sentimentul de solidaritate nu își are locul. Latinii săraci, zgomotoșii și recalcitranții Europei reprezentați de către italieni și spanioli trebuie să învețe sărăcia financiară. Adică, cine va supraviețui virusului trebuie să învețe să supraviețuiască mizeriei create de către recesiunea economică post pandemie.
Primitivismul nativist al acestei poziții este cel mai probabil și revanșard, așa cum Merkel a obișnuit pe toată lumea atunci când vrea să pedepsească teutonic pe cei care i se opun ei în Europa, demonstrând inadecvarea Berlinului la proiectul comun european. Practic, prin refuzul de ieri al lui Merkel, vorbim de două Europe, una a banilor agonisiți prin exploatatrea țărilor mai sărace ale Europe și desigur cea pedepsită de Merkel. România nu se află departe de politica hanseatică, măsurile economice propuse de către guvernul minoritar Orban fiind doar îndreptate spre protejarea intereselor băncilor private dominate, așa cum se știe, de către investitori austrieci, germani și ruși. Ca și în cazul Italiei sau Spaniei, guvernul Ludovic Orban nu a propus măsuri financiare care să apere economia locală ci doar interesele ligii hanseatice.
Iată o lecție amarnic învățată de catre Italia, urmată de Spania și care va avea efecte de viitor extrem de importante pentru soliditatea proiectul comun european. Pe acest teren al protecționismului exarcerbat, Rusia a intervenit imediat, trimițând ajutoare (care conform surselor italiene s-au dovedit în majoritate inutilizabile), scriind astfel un nou narativ prin care s-a subliniat falsitatea declarațiilor de unitate europeană. Proiectul rusesc de slăbire a Uniunii Europene își găsește oxigen tocmai prin politica de atriție financiară și cinică a Berlinului.
Această unilateralitate din cadrul UE și restricțiile la nivel național/local vor răni grav atât UE cât și țările implicate. Căci în timp ce Berlinul refuza ajutorul cerut de Italia, o discuție telefonică la numai 24 de ore diferență, dintre Merkel și președintele Xi, asigura că interesele germane nu vor fi lovite de reacția chineză față de susținătorii europeni ai pozițiilor propagandistice americane. România asigură, prin sacrificarea economiei românești, că poate executa, în același timp și ordinele de la Washington și executa interesele Berlinului.
O politică duplicitară dar falimentară care lasă deschise porțile unor mai mari eșecuri pe care puterea actuală de la București la va cunoaște în viitorul apropiat. Pe ambele planuri, lupta cu pandemia și salvarea din recesiunea care va prăbuși firava economie românească, nici dominanta ligă hanseatică și nici PNL nu au prevăzut soluții reale pentru a salva cetățenii români.
În acest spațiu socio-economic și politic pulverizat de către virus, ironia istoriei, dar și expresia autismului politic al multor conducători produși în laboratoarele neo-marxismului modern, a făcut ca multe state să se îndrepte spre China pentru ajutor, redescoperind statutul acesteia de atelier al lumii. Tocmai statul cel mai blamat pentru această pandemie devine actor fundamental în stoparea bolii.
Și nu prin tratamente minune, care nu există, ci prin simplul fapt că este singura economie din lume capabilă să raspundă necesarului enorm de produse necesare înfrîngerii pandemiei. Fără ajutor de la nici un aliat tradițional, cu un Washington intrat în spirala conspiraționistă și nativist naționalistă, cu accente deseori și dăunător belicoase, mari sau mici actori statali s-au văzut aruncați la nivel propagandistic, spre periferia luptei împotriva bolii, având impresia că viața cetățenilor lor nu este importantă și egală cu a altora în fața invaziei de teorii barbare ideologice și distructive cultural.
Cu ambasadori care decid că virusul este chinez și că alte țări nu au voie să mai aibă relații cu țara acuzată, SUA au devenit, peste noapte, practic al doilea element de anxietate socială la o scara monumentală. Dacă UE nu ajută, dacă SUA nu o face sentimentul multor națiuni este acela de însigurare, care devine pregnant și atotputernic. Acest sentiment va dicta nativismul disperat al viitoarelor măsurilor economice naționale. De aceea Covid-19, devine pe zi ce trece, nu numai un virus genetic primitiv care va fi învins numai de către solidaritatea umană și știința medicală, dar și un complex de efecte negative la adresa societății contemporane. Fără a înțelege triplul atac care acum are loc, generat de aceasta pandemie, nu vom putea găsii soluții reale care să asigure atât nevoile naționale, cât și să sprijine necesarul altor națiuni. Numai înțelegând, leaderii naționali pot ajuta la cultivarea unui mediu geopolitic pozitiv departe de nativismul distrugător și rasial care se profilează în viitorul imediat.
Notă DefenseRomania: Analiza și opinia aparțin integral autorului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Atacurile intense cu drone și rachete rusești din iunie au provocat un număr record de victime civile în mai bine de trei ani de la invadarea Ucrainei de către Moscova. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat joi (10.07.2025) despre acest lucru, scrie agenția de presă slovacă TASR, preluând o știre de la AFP.
Pe 26 iunie 2025, la White Sands Missile Range (WSMR), US Army (forțele terestre ale SUA) și Lockheed Martin au efectuat o misiune critică de testare de zbor, demonstrând capabilitatea în evoluție a PAC-3 MSE în cadrul sistemului PATRIOT.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat oficial, în prima sa apariție publică de la preluarea mandatului, că firma israeliană Rafael a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru furnizarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) destinate apărării aeriene a României.
Grupul de luptă românesc Getica, parte a Legiunii Internaționale ce operează în Ucraina, a dezvăluit un incident care s-ar fi putut termina tragic petrecut în data de 17 iunie, în apropierea liniei frontului din regiunea Zaporizhia, mai exact în zona Orikhiv. Doi dintre membrii ai eroicei unități românești care ține piept în Ucraina ocupantului rus, au fost la un pas de moarte în timpul unei misiuni de extragere a unei echipe de infanterie aliată, după ce un dispozitiv exploziv improvizat activat de la distanță (remotely activated IED), mai exact o dronă FPV (first-person view) folosită pe post de mină, a fost detonată direct sub motorul vehiculului în care se aflau aceștia.
Parlamentul European a acordat pe 10 iulie votul de încredere președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și celor 26 de comisari europeni aflați sub coordonarea sa. Din cei 720 de europarlamentari, 553 au fost prezenți în sală, 360 au votat în favoarea menținerii încrederii în von der Leyen, 175 au fost împotrivă, iar 18 s-au abținut.
Un grup format din 16 generali americani în retragere, printre care șase foști șefi ai Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, au apelat la un gest rar pentru un avertisment public fără precedent, printr-o scrisoare către Congresul american, solicitând oprirea planurilor Pentagonului de a reduce drastic achizițiile de avioane F-35A și de a opri programul E-7 Wedgetail AWACS. Scrisoarea, semnată în numele Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale (AFA), avertizează că aceste măsuri ar compromite grav capacitatea de descurajare și superioritatea aeriană a SUA într-o perioadă marcată de tensiuni globale și competiție strategică. Mai mult, pune în pericol capacitatea SUA de a învinge într-un ipotetic viitor conflict militar.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, într-un interviu recent, a declarat că au fost puse în transparență de către Ministerul Apărării Naționale (MApN) două mari licitații: E vorba de înzestrarea cu armament individual de ultimă generație și mașinile de luptă ale infanteriei (MLI). În ambele proceduri va fi o competiție teribilă căci marile companii deja și-au manifestat interesul.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri că există un risc tot mai mare ca Rusia şi China să convină să se coordoneze astfel încât Beijingul să atace Taiwanul, în timp ce Moscova ar lansa o ofensivă împotriva teritoriului Alianţei Atlantice, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat joi că unul dintre agenţii lor a fost ucis la Kiev, un incident relativ rar în Ucraina.
Președintele american Donald Trump a trimis miercuri o nouă serie de scrisori către șase țări, printre care Republica Moldova, pentru a anunța tarifele vamale suplimentare ce ar urma să se aplice asupra produselor lor care intră în SUA, informează Agerpres și AFP.
În repetate rânduri, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că războiul ruso-ucrainean nu este al lui, aruncând vina pe fostul președinte, Joe Biden, și chiar pe Barack Obama, acesta din urmă pentru că nu a trimis arme ucrainenilor și pentru că nu a fost trașant la vremea când Rusia anexa Crimeea și o parte din Donbass.
O nouă investigație detaliată relevă o dependență critică a celor mai moderne avioane de luptă rusești de tehnologia occidentală și aliată, expunând lacune semnificative în regimurile de sancțiuni menite să sugrume mașinăria de război a Kremlinului. Conform unui raport publicat de International Partnership for Human Rights (IPHR) și Independent Anti-Corruption Commission (NAKO), aproape toate componentele electronice din avioanele Su-34 și Su-35S provin din țări care au impus sancțiuni Rusiei.
În timp ce unele state membre NATO cu armate mult mai mari dezbat luni de zile livrările de armament, un aliat din Balcani al Ucrainei, Macedoniei de Nord, şi-a donat către Armata ucraineană întreaga sa flotă de tancuri. Dar ceea ce pare un gest de sacrificiu este, în realitate, obiectivul unei transformări complete a forțelor armate ale Macedoniei de Nord, un pariu strategic care ar putea deveni un model pentru națiunile mici din Alianță.
Ucraina a reținut doi cetățeni chinezi pentru presupusa tentativă de a fura secretele celebrului său sistem de rachete Neptun, o acțiune care aruncă o nouă lumină dură asupra rolului ambiguu al Beijingului în război și complică relația diplomatică delicată a Kievului cu puterea globală.
Într-o demonstrație remarcabilă a capacității industriale și a reorientării strategice, linia de producție a tancului principal de luptă K2 Black Panther de la Hyundai Rotem funcționează la capacitate maximă, asamblând peste 10 unități pe lună, exclusiv pentru a onora comenzile Poloniei. Această realocare completă a producției, confirmată de imagini dintr-un trailer documentar publicat de Agenția Media a Apărării din Coreea de Sud (KFN) pe 5 iulie, subliniază importanța critică a contractelor de export pentru baza industrială de apărare a Seulului.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu mai are voie să intre în România. Acestuia i-a fost interzis accesul pe teritoriul României, dar și în tot spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani.
Taiwanul a lansat miercuri cele mai ample exerciții militare din istoria sa, începând cu simulări de atacuri asupra sistemelor de comandă și infrastructurii, în contextul unui posibil scenariu de invazie chineză, au declarat oficiali din domeniul apărării.
Pentru mii de soldați francezi și aliați urmează la Cincu „testul brigăzii” unde Grupul de Luptă condus de Franța va face o demonstrație de proiecție de forță care va implica zeci de tancuri Leclerc și altă tehnică grea. Va fi de asemenea și o provocare logistică a Alianței. E vorba de exercițiul ”Dacial Fall 2025” despre care a vorbit Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, în exclusivitate într-un interviu acordat DefenseRomania.
Agenția franceză pentru achiziții în domeniul apărării (DGA) și Forțele Aeriene Franceze au lansat cu succes, pe 23 iunie, două rachete MICA IR de pe un avion Rafale și un Mirage 2000, împotriva unor baloane aflate la altitudini de peste 20 de kilometri.
Iranul a achiziționat un sistem avansat de apărare aeriană HQ-9B din China. Acestea sunt vești proaste nu doar pentru Israel, ci și pentru Rusia, care pierde din ce în ce mai multe piețe pentru armele sale în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Ineficiența S-300 împotriva avioanelor F-35 forțează Teheranul să-și refacă apărarea cu sisteme antiaeriene chinezești HQ-9. Nici viitorul Su-35 iraniene nu e sigur.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat miercuri Rusia pentru multiple încălcări ale drepturilor omului care au avut loc în urma operaţiunilor desfăşurate din 2014 în regiunea Donbas din Ucraina şi a războiului declanşat în februarie 2022, şi pentru doborârea zborului MH17 în iulie 2014, relatează Agerpres și AFP.
România a preluat miercuri, 9 iulie, comanda Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (Mine Countermeasures Black Sea Task Group – MCM BS TG), în cadrul unei ceremonii care a avut loc în portul Constanța.
Președintele SUA, Donald Trump, este convins că războiul ruso-ucrainean ar fi fost „foarte scurt”, dar ucrainenii, în primele zile ale invaziei la scară largă, au primit cele mai bune arme americane. El s-a referit la sistemele americane Javelin și a făcut totodată o aluzie care a ridicat multe sprâncene: Vorbind de Ucraina, Trump a lăudat rachetele Tomahawk.
Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a oferit o perspectivă amplă asupra rolului Franței în arhitectura de securitate europeană și euroatlantică, subliniind implicarea activă a Parisului în conturarea direcțiilor strategice ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene. El a vorbit inclusiv de dimensiunea descurajării nucleare.
Finlanda şi Lituania intenţionează să înceapă de anul viitor producţia de mine antipersonal pentru uzul propriu şi pentru a aproviziona şi Ucraina, notează Agerpres.
Rusia a lansat un număr record de 728 de drone şi 13 rachete împotriva Ucrainei în noaptea de marţi spre miercuri, au anunţat miercuri forţele aeriene ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters.
CNN a publicat o înregistrare audio în care Donald Trump le spunea donatorilor, în campania sa de realegere din luna mai a anului trecut, că, dacă Rusia ar invada Ucraina sau China ar invada Taiwanul, ar bombarda Moscova și Beijingul.
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
Sistemele antiaeriene franceze Mistral 3, sisteme de tip MANPAD (portabile), sunt printre cele mai performante din lume. România face parte dintr-un grup format din mai multe state europene care achiziționează astfel de sisteme. Doar că în jurul acestui proces de achiziție care urmează să fie parafat au apărut numeroase dezinformări și fake news-uri. Mistral 3 a devenit un subiect de război politic intern și sunt obligatorii câteva precizări în acest sens, lucru pe care l-a făcut și Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a purtat discuții cu președintele american Donald Trump pentru a doua oară într-o perioadă scurtă de timp, în timpul vizitei sale în Statele Unite. Subiectele abordate au fost situația din Fâșia Gaza și Iranul.
După zile de confuzie și apeluri la nivel înalt, Trump ar fi aprobat trimiterea a 10 interceptoare Patriot, condiționând sprijinul viitor de o implicare financiară și militară mai mare din partea aliaților europeni. Într-o răsturnare de situație caracteristică, președintele american Donald Trump a decis să reia livrările de armament defensiv către Ucraina, promițând trimiterea imediată a 10 interceptoare Patriot, esențiale pentru apărarea aeriană a țării.
