În esență, Europa a dormit în fața evoluției războiului modern. Deși conflictul din Ucraina a demonstrat de aproape patru ani rolul crucial al vehiculelor aeriene fără pilot (UAV-uri), blocul comunitar recunoaște că încă îi lipsesc mijloacele de a le opri.
Principala îngrijorare exprimată de Kubilius este decalajul uriaș dintre țintele stabilite de NATO și capacitățile actuale de producție și apărare ale statelor membre UE. Deși la summitul de la Haga din iunie s-au stabilit noi obiective, Comisarul a dezvăluit un procent șocant:
„Se pare că acum avem doar 50% din capacitățile de care avem nevoie până în 2030'', a recunoscut Kubilius.
Această neputință este cu atât mai alarmantă cu cât survine în contextul unor incursiuni aeriene provocatoare care au vizat spațiul aerian al mai multor state membre UE și NATO, inclusiv Polonia și România, alături de survolarea cu avioane rusești a Estoniei și numeroase cazuri de UAV-uri neidentificate deasupra aeroporturilor și facilităților militare din nordul continentului. Amenințarea nu mai este doar teoretică, ci una palpabilă, ce necesită un răspuns rapid.
Unul dintre cele mai grave semnale de alarmă trase de Kubilius se referă la ritmul de producție militară al Rusiei, care este mult superior celui combinat al Occidentului.
„Rusia produce mai multă muniție în doar trei luni decât produc toate statele membre NATO, inclusiv Statele Unite și toți europenii, într-un an întreg. Așadar, de circa patru ori mai mult'', a subliniat Comisarul.
Această cifră a fost folosită pentru a demonta iluzia timpului rămas și a sublinia necesitatea unei mobilizări industriale imediate.
Obiectivul stabilit anterior, de a atinge capacitatea de pregătire colectivă până în 2030, a devenit un lux pe care Europa nu și-l mai poate permite.
Potrivit lui Kubilius, Vladimir Putin nu dorește pacea, iar etalonul capacităților și ambițiilor europene trebuie să fie, inevitabil, cel al Rusiei. Amenințarea este prezentată ca fiind omniprezentă: Rusia ar putea lansa drone de pe navele de marfă către „oricare dintre coastele europene”.
Într-un alt exemplu de lentoare birocratică ce ar putea fi fatală, Comisarul a criticat lipsa de mobilitate militară eficientă în UE:
„În prezent, avem nevoie de un preaviz de 45 de zile pentru a solicita și autoriza deplasarea convoaielor militare între statele membre: Putin nu va aștepta până noi ne dăm autorizații'', a insistat acesta, subliniind faptul că un răspuns imediat, prevăzut de Articolul 5 al Tratatului NATO, nu este posibil în acest moment.
Prin urmare, Comisarul Kubilius face presiuni pentru o accelerare puternică a producției industriale militare. Timpul nu mai este de partea Europei. „Trebuie să fim gata înainte de 2030, deoarece [președintele rus Vladimir] Putin va fi gata” până atunci.
Înaltul oficial european a invocat două principii istorice pentru a susține apelul la rearmare: primul, de inspirație romană, "Si vis pacem, para bellum" (Dacă vrei pace, pregătește-te de război), și al doilea, din istoria celui de-Al Doilea Război Mondial, "Bătăliile sunt câștigate de generali, dar războaiele sunt câștigate de industrie."
Cu un substrat care, așa cum notează La Repubblica, ar putea fi considerat orwellian, Comisia von der Leyen pare să-și asume o nouă pagină în care „Războiul este pace” și „Tăria este putere” devin mantre pentru o Europă decisă să meargă înainte în noua cursă a înarmărilor, dar care, pentru moment, încă nu poate trage în dronele rusești.
Kubilius a promis că va prezenta „în curând” o propunere pentru o mobilitate militară UE adecvată, dar până atunci, avertismentul rămâne sumbru: statele europene nu se pot apăra eficient astăzi, iar obiectivul de mâine este deja o iluzie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
După ce o serie de incursiuni cu drone au închis marile aeroporturi din Copenhaga și Oslo, totul după ce România și Polonia au fost ţinta unor incursiuni cu drone, Europa se confruntă cu o nouă fază a agresiunii ruse. Premierul Mette Frederiksen avertizează că asistăm la un război hibrid menit să testeze, să intimideze și să spargă coeziunea NATO.
Un alt oficial european de rang înalt avertizează asupra pericolului în creștere ca NATO să fie atacată de Rusia în următorii câțiva ani. Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, consideră că până în 2030, Rusia vrea să fie pregătită pentru o confruntare la scară largă cu NATO. Kremlinul se îndreaptă deja pe „calea militară”. Brekelmans a ținut pe 25 septembrie un discurs la Forumul European pentru Inovare în Apărare (EDIF) desfășurat la Haga.
Încălcările repetate ale spațiului aerian al NATO, inclusiv în România și Polonia, au adus pe masa oficialilor militari cea mai dură opțiune: doborârea avioanelor rusești. Un fost ambasador american cere „fermitate militară” pentru NATO, în timp ce Moscova avertizează: ar fi un act de război.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 26 septembrie 2025, de la ora 11:00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe măsură ce Rusia își intensifică tacticile de război hibrid pe teritoriul european, cele mai recente incursiuni ale dronelor în spatiul aerian al Poloniei și Romaniei marchează o nouă escaladare a tensiunilor. Pentru ucrainenii care trăiesc cel mai sângeros conflict militar din Europa de după al Doilea Război Mondial, mesajul este clar: și alte țări sunt amenințate, iar o cooperare mai strânsă poate garanta securitatea colectivă.
Orașul-port Tuapse, un hub logistic vital pentru exporturile rusești de petrol, cărbune și cereale, a fost atacat din nou de drone, iar exploziile au fost auzite clar de localnici. Martori oculari au distribuit pe rețelele de socializare imagini cu fum ridicându-se deasupra portului. Atacul este cu atât mai important cu cât vizează infrastructura petrolieră. Analiza realizată de CyberBoroshno, un proiect OSINT ucrainean, a confirmat că o dronă a lovit unul dintre pilonii de încărcare a petrolului, un punct nevralgic al portului.
Un an de la demararea ofensivei ucrainene în regiunea rusească Kursk, o operațiune considerată de mulți o premieră strategică, fostul comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene, Valeri Zalujnîi, rupe tăcerea. Într-un editorial publicat de publicația ucraineană ,,Oglinda Săptămânii'' (Mirror of the Week), Zalujnîi, acum ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, oferă o evaluare lucidă și, pe alocuri, dură a costurilor umane și tactice rezultate în urma desfăşurării acestei ofensive. Comentariile sale contrastează puternic cu optimismul oficial al succesorului său, Oleksandr Sîrskîi.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a participat marți la o reuniune a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite la sediul ONU din New York. Urmând cea mai recentă abordare lansată de președintele Trump, cea de avertizare directă a Rusiei, Rubio a sugerat Moscovei să încheie războiul pe liniile actuale.
Forțele ucrainene au executat, la sfârșitul lunii august, un atac un puternic atac cu drone asupra poligonului militar rusesc de la Molkino, aflat în regiunea Krasnodar, reușind să distrugă mai multe componente ale sistemului de rachete tactice Iskander. Acesta este considerat a fi un succes major pentru Kiev, mai ales că sunt primele imagini confirmate ale unor astfel de distrugeri.
Declarațiile recente ale secretarului de stat american Marco Rubio au adus clarificări importante în dezbaterea privind reacția NATO la incursiunile aeriene rusești. Într-o perioadă marcată de tensiuni crescute în Europa de Est, cu avioane rusești care testează frecvent granițele Alianței, Rubio a explicat că răspunsul standard rămâne interceptarea, nu doborârea.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur a precizat că țara sa este deschisă desfășurării de avioane de vânătoare britanice F-35A cu capacități nucleare.
Generalii comandanți ai forțelor armate române și ucrainene au vorbit telefonic despre contracarea comună a dronelor rusești la frontiera dintre cele două țări. Informația despre discuții a fost publicată, pe 22 septembrie, de comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene (CincAFU), generalul Oleksandr Sirski.
Forțele pentru Operații Speciale (SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă operațiune militară în noaptea de 5 septembrie, distrugând componente esențiale ale unui sistem avansat de apărare aeriană rusesc S-400 "Triumf". Lovitura, confirmată de SSO pe 22 septembrie, a vizat atât un lansator de rachete, cât și o stație radar din regiunea rusă Kaluga, aflată la o distanță de 150-250 de kilometri de granița cu Ucraina.
Tensiunile diplomatice dintre Venezuela și Statele Unite s-au transformat într-o demonstrație de forță militară, după ce Venezuela a desfășurat un exercițiu de amploare, denumit „Caraibe Suverane 200”. Pe 18 septembrie 2025, ministrul venezuelean al Apărării, Vladimir Padrino, a confirmat personal că în cadrul manevrelor a fost folosit un arsenal rusesc de top, având ca piesă centrală avioanele de vânătoare Su-30MK2 echipate cu rachete supersonice anti-navă Kh-31.
Cuvinte aspre de la Varșovia, la adresa Kremlinului. Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a avertizat, în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, că Rusia nu ar trebui să se „plângă” dacă avioanele sale vor fi doborâte în spațiul aerian NATO, în urma unor noi încălcări ale suveranității aeriene a statelor membre.
Rusia este dispusă să prelungească tratatul de dezarmare nucleară New START, care stabilește limite pentru armele strategice și sistemele lor de lansare, cu un an, dacă Statele Unite fac același lucru. Vladimir Putin a făcut o declarație în acest sens astăzi (22.09.2025), în urma unei întâlniri cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate. Acordul ruso-american urmează să expire pe 05 februarie anul viitor.
Tratatul a fost semnat de președinții american și rus, Barack Obama și Dmitri Medvedev, la Praga, în 2010. Este vorba despre ultimul acord de reducere a armelor nucleare între cele mai mari două puteri nucleare. Acesta stipulează că Rusia și Statele Unite nu trebuie să desfășoare mai mult de 1.550 de focoase nucleare strategice pe 700 de rachete balistice intercontinentale, submarine și bombardiere. Rusia și-a suspendat participarea la acord în februarie 2023, dar nu s-a retras din acesta.
Germania intenționează să formeze două noi brigăzi de recunoaștere de luptă, echipate cu tehnică de luptă grea, inclusiv tancuri Leopard 2, o mișcare care marchează o reorientare strategică majoră a armatei germane. Informația, citată de publicația Hartpunkt, indică un efort masiv de modernizare și adaptare la noile planuri de apărare ale NATO.
Un regiment rusesc de tancuri a rămas fără drone și muniții după ce militarii ucraineni au distrus depozite aflate la 50 de km în spatele frontului. Lovitura ucraineană, care a vizat aceeași locație, a fost aplicată în două etape, la un interval de timp de trei săptămâni între ele, reușind să surprindă planificatorii ruși.
Exercițiul militar Iron Defender-25, condus de Polonia, a adus în prim-plan o întrebare esențială: Este Alianța Nord-Atlantică pregătită să-și apere flancul estic în fața agresivității tot mai mari a Rusiei? Cu peste 30.000 de soldați și 600 de echipamente grele, manevrele s-au desfășurat în paralel cu exercițiile rusești Zapad 2025, creând un climat de tensiune fără precedent în regiune. Evenimentele recente, cum ar fi incursiunile aeriene rusești în spațiul aerian al Poloniei, României şi Estoniei, sugerează că testul de rezistență al NATO a început deja.
De ce vorbim despre o lovitură istorică? Pentru că pe 21 septembrie, o unitate de forţe pentru operaţii speciale a serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR), denumită „Prymary” (Fantomele), a reușit o performanță nemaiîntâlnită până acum. A lovit și a distrus două aeronave amfibii rusești Be-12 Chayka în Crimeea, peninsula anexată ilegal.
Emmanuel Macron a tras un semnal de alarmă, afirmând categoric că incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al NATO nu au fost o eroare, ci o acțiune de agresiune premeditată, menită să testeze și să scoată în evidență „slăbiciunea” Alianței. Declarațiile președintelui francez, făcute publice într-un interviu pentru CBS News, contrastează puternic cu poziția, evocată în presă, a administrației americane a lui Donald Trump, care ar fi catalogat incidentele drept „accidentale”.
Apropierea alegerilor parlamentare din 28 septembrie a scos la lumină un tablou tulburător al ingerințelor externe în politica moldovenească. O investigație de amploare realizată de BBC, prin intermediul unei operațiuni sub acoperire, a dezvăluit existența unei rețele secrete, finanțate din Rusia, al cărei scop explicit este de a perturba procesul democratic și de a submina imaginea partidului pro-european aflat la guvernare, PAS, fondat de președinta Maia Sandu.
În vremuri de pace, existența noastră de zi cu zi pare a se derula într-o zonă perfect sigură, delimitată de granițe care, pentru mulți, sunt simple linii pe o hartă. Geopolitica, cu toate complexitățile ei, este percepută ca un domeniu abstract, un joc de șah al elitelor, cu mize atât de înalte încât par complet deconectate de realitatea cotidiană a omului de rând.
Primarul din Mîkolaiv a fost unul dintre speakeri la Aspen European Strategic Forum 2025, eveniment la care DefenseRomania a fost partener media. În cadrul panelului „Ukraine Security and Resilience towards Reconstruction”, primarul orașului Nikolaev, Oleksandr Syenkevych, a transmis un apel către partenerii occidentali și către opinia publică internațională: „Nu obosiți. Ce ni se întâmplă nouă vi se poate întâmpla și vouă.”
Serbia a organizat în aceast weekend una din cele mai mari parade militare din istoria sa. Într-o demonstrație de forță, Serbia a prezentat tancuri, sisteme de artilerie de ultimă generație și avioane de vânătoare. Peste 10.000 de militari au defilat prin cartierul Novi Beograd, marcând direcții multiple ale politicii externe sârbe, care concomitent cu aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană, se înarmează masiv din Franța, China, Emiratele Arabe Unite (EAU), Israel și Rusia.
Forțele Aeriene ale Japoniei (JASDF) au realizat în acest weekend o premieră istorică. Mai exact prima dislocare de avioane de luptă pe continentul european, în întreaga existență de 71 de ani acestora. Două aeronave F-15J, sprijinite de avioane de realimentare KC-767, KC-46A și aeronave de transport C-2, au ajuns la baza RAF Coningsby din Regatul Unit, ca parte a misiunii „Atlantic Eagles”, alături de aproximativ 180 de militari japonezi.
Aspen European Strategic Forum 2025, desfășurat la București, eveniment la care DefenseRomania a fost partener media, a adus în prim-plan o temă de importanță vitală: protejarea infrastructurii critice și securitatea lanțurilor de aprovizionare într-o lume marcată de războaie, tensiuni geopolitice și competiție tehnologică.
România are șansa de a valorifica resurse unice (grafen) și de a reconstrui o industrie de apărare modernă (prin fabrica de drone).
Președintele Consiliului de Supraveghere al Bursei de Valori din Moscova, Serghei Șvetov, a îndemnat oamenii să se pregătească pentru un buget federal militarizat mulți ani de acum înainte, deoarece Rusia va trebui să reconstruiască rezervele și infrastructura și să se angajeze în reînarmare.
Revenim la incidentul din 10 septembrie, când un val de drone rusești au încălcat spațiul aerian al Polonie, pentru a atrage atenția asupra unui aspect mai puțin mediatizat: rolul jucat de Belarus.
La doar câțiva kilometri de granița cu Ucraina, o nouă amenințare se profilează la orizont. O serie de imagini din satelit, publicate recent de analistul OSINT Brady Africk, dezvăluie o bază de lansare a dronelor, construită de Rusia într-un ritm alarmant de rapid. Complexul, aflat în regiunea Briansk, la doar 35 km de teritoriul ucrainean, a apărut din senin pe un câmp gol, pe parcursul acestei veri. Este cea mai recentă dovadă a modului în care Rusia își intensifică atacurile aeriene și adaptează constant strategia de război.
Uniunea Europeană se confruntă cu o realitate inconfortabilă și care cere o implicare urgentă în domeniul apărării: nu este pregătită să contracareze amenințarea tot mai complexă și iminentă a dronelor rusești, iar termenul autoimpus pentru atingerea capacității de apărare, anul 2030, este deja depășit și nerelevant. Avertismentul a venit din partea Comisarului European pentru Apărare, Andrius Kubilius, în cadrul celei de-a cincea Conferințe Europene pentru Securitate și Apărare de la Bruxelles, citat de publicația italiană La Repubblica.
Dificultatea de a aduce și menține tinerii pe front este o provocare majoră și comună cu care se confruntă deopotrivă Ucraina și Rusia, în contextul războiului de uzură. Ambele state se luptă cu fenomenul de sustragere de la datorie, dar modul în care gestionează această criză dezvăluie o diferență fundamentală în ceea ce privește valorizarea vieții umane.
Pe harta strategică a Europei Centrale, Ungaria se poziționează tot mai ferm ca un jucător esențial în industria de apărare. Nu mai este vorba doar despre achiziții, ci despre o dezvoltare robustă și integrată a capacităților locale, susținută de giganți din industria de armament. Anunțul recent al Rheinmetall Hungary Zrt. privind extinderea masivă a centrelor de dezvoltare și inginerie din Zalaegerszeg nu este un simplu comunicat de presă, ci o bornă care marchează ambiția Budapestei de a deveni un pol regional de excelență în tehnologia militară.
În contextul unei escaladări nucleare retorice fără precedent, generată, în principal, de războiul Rusiei din Ucraina, NATO a dat startul, la 13 octombrie, exercițiului său nuclear anual, Steadfast Noon 2025. Deși liderii Alianței insistă că este un antrenament de rutină, fără legătură cu evenimentele curente, amploarea și sincronizarea sa trimit un semnal clar și nuanțat oricărui potențial adversar: descurajarea nucleară a NATO este credibilă, sigură și efectivă.
Guvernul rus a aprobat un proiect de lege care îi conferă președintelui Vladimir Putin autoritatea de a chema rezerviștii nu doar în timp de război sau mobilizare formală, ci și pe timp de pace. Analiza arată că Moscova creează o portiță legală pentru a susține "operația militară specială" din Ucraina cu noi forțe, fără a declanșa impopulara mobilizare generală. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că sistemul de recrutare pe bază de contract se prăbușește, iar acest pas marchează o schimbare majoră în strategia Kremlinului de mobilizare a forțelor sale armate.
Institutul Kiel din Germania a atras atenția, într-un raport publicat pe 14 octombrie, că ajutorul militar pentru Ucraina a scăzut dramatic în ultimele luni. Astfel, în perioada iulie-august, ajutorul militar destinat Ucrainei a scăzut puternic, în pofida introducerii Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), care le permite aliaților europeni ai Ucrainei din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA.
Elicopterul Black Hawk este pe cale să primească o variantă fără pilot. Prin eliminarea cabinei de pilotaj și a componentelor interne, U-Hawk are cu 25% mai mult spațiu de încărcare decât UH-60L Black Hawk.
Compania Patria, partenerul strategic-cheie al Forțelor Armate Finlandeze, a bifat o etapă crucială în programul F-35: finalizarea și preluarea oficială a noii uzine de asamblare și mentenanță a motoarelor F135, inima aeronavelor de generația a cincea F-35 Lightning II. Amplasată strategic la Linnavuori, în Nokia, această facilitate reprezintă un pilon al cooperării extinse în domeniul apărării între Finlanda și Statele Unite.
Washingtonul ar putea transfera Ucrainei între 20 și 50 de rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune.
Decizia României de a achiziționa 216 tancuri noi a creat vâlvă atât în țară, în contextul în care programul se ridică la nu mai puțin de 6.5 miliarde de euro fără TVA, dar și în presa internațională.
Serviciile de securitate estoniene au anunțat zilele trecute că un punct de trecere a frontierei din partea de sud-est a țării a fost închis după ce a fost observată în apropiere o unitate armată, ai cărei militari nu purtau uniforme cu elemente de identificare.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care a câştigat alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, îl va propune pe profesorulul universitar şi om de afaceri Alexandru Munteanu pentru funcţia de prim-ministru. Anunţul a fost făcut marţi de preşedintele PAS, Igor Grosu, potrivit Agerpres, care citează Radio Moldova.
Centrul Național de Securitate Cibernetică (CNSC) din Marea Britanie a înregistrat o creștere cu 50% a incidentelor cibernetice de gravitate ridicată față de anul precedent, a relatat Reuters, marți seară.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că va călători la Washington "săptămâna aceasta" pentru a se întâlni cu omologul său american, Donald Trump, precum şi cu alţi oficiali din domeniul energiei şi apărării, transmite Agerpres.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat pe 12 octombrie un decret prin care suspendă reducerile subvențiilor pentru combustibil până în mai 2026, într-o tentativă disperată de a stabiliza piața rusă a benzinei. Această mișcare vine în contextul în care atacurile ucrainene cu drone, susținute de informații americane, au avariat 16 din cele 38 de rafinării ale Rusiei, declanșând penurii generalizate.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că va călători la Washington "săptămâna aceasta" pentru a se întâlni cu omologul său american, Donald Trump, precum şi cu alţi oficiali din domeniul energiei şi apărării, transmit Agerpres și AFP.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ridiculizat public capacitatea navală a Rusiei, transformând avaria recentă a unui submarin din Flota Mării Negre, Novorossiysk, într-o metaforă a slăbirii prezenței militare a Moscovei în Marea Mediterană. Incidentul, care a forțat submarinul să iasă la suprafață în largul coastelor Franței și a necesitat remorcarea sub supravegherea marinei olandeze, a generat controverse, Moscova negând orice defecțiune majoră.
În fața atacurilor necontenite cu drone, soluția apărării antiaeriene a Ucrainei nu mai este doar o problemă de capacitate militară, ci și una de cost. Anunțul companiei germane Rheinmetall aduce pe linia frontului din Ucraina un sistem de ultimă generație, dar mai ales o premieră cu o puternică încărcătură simbolică: armele vor fi plătite cu banii rezultaţi din activele înghețate ale Rusiei. O întrebare rămâne, însă: este acesta începutul unei noi etape în materie de sprijin european acordat Kievului?
Turcia și România își consolidează cooperarea strategică printr-o nouă etapă care va include o vizită oficială în țara noastră efectuată de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit potențiale ținte pe teritoriul rusesc pentru atacurile cu rachetele cu rază medie de acțiune Tomahawk. Precizările au fost făcute într-un interviu acordat Fox News și publicat pe 12 octombrie.
În timp ce războiul de la granițele NATO continuă să fie o ameninţare, Polonia și-a mobilizat cele mai puternice unităţi de blindate într-un test de foc pentru mobilitatea Alianței. Exercițiul DZIELNY BÓBR-25 (Castorul Curajos), lansat oficial pe 11 octombrie, nu trebuie privit ca o simplă manevră, ci o repetiție strategică esențială: traversarea unui obstacol acvatic, sub amenințare înaintării trupelor inamice.
Luni, pe fondul unei euforii politice rar întâlnite în tumultuoasa scenă israeliană, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a marcat ceea ce susține că este o victorie istorică: încetarea focului în Gaza, după doi ani de confruntări violente, și eliberarea ultimilor 20 de ostatici israelieni în viață deținuți de Hamas.
Armata României nu dorește elicoptere multirol H215M, deși compania franceză Airbus e dispusă să ofere licență pentru linia de producție în țară, la Brașov. Modelul pe care l-ar dori Armata e H225M, dar pentru care francezii nu sunt dispuși să ofere producția în țara noastră.
Timpurile se schimbă, iar harta lumii în materie de securitate este redesenată nu doar de conflicte, ci și de ascensiunea discretă, dar puternică, a unor jucători globali. O dovadă elocventă a acestei mutații vine dinspre Asia: Coreea de Sud, odinioară un client al tehnologiei militare occidentale, bate acum la poarta celei mai mari piețe de apărare a lumii, Statele Unite ale Americii, nu doar cu produse competitive, ci și cu o ofertă de parteneriat industrial greu de refuzat.
Germania, sub conducerea cancelarului Angela Merkel, colabora îndeaproape cu Moscova în domeniul militar, cu puțin timp înainte de anexarea Crimeei de către Rusia în februarie și martie 2014.
La poligonul de antrenament Altmark, la nord de Magdeburg, militarii Bundeswehr antrenau pe ruși cum să poarte război eficient, în timp ce compania de armament Rheinmetall spera la acorduri importante cu Rusia.
Planurile includeau accesul ofițerilor ruși la unele documente interne, discuții strategice și schimburi de informații la nivel de comandă, procese rezervate de obicei aliaților NATO.
În cursul nopții de 13 octombrie, Ucraina și-a demonstrat din nou capacitatea de a lovi cu precizie infrastructura vitală a invadatorilor, declanșând un incendiu masiv la cel mai mare depozit de carburanți din Crimeea.
Acest atac, desfășurat de forțele ucrainene tot prin utilizarea dronelor, reprezintă un răspuns curajos și strategic la agresiunea rusă, erodând continuu capacitatea economică și militară a Moscovei.
Într-o evaluare a campaniei ofensive rusești, publicată pe 11.10.2025, Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) a semnalat faptul că industria de apărare rusă implementează eforturi pe termen lung pentru a crește producția de tancuri T-90 și pentru a reface rezervele de tancuri de dinainte de război. În acest fel, Rusia intenționează să reprezinte o amenințare pe termen lung pentru Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
După o scurtă prezență în Israel, Donald Trump ajunge la Sharm el-Sheikh, în Egipt, pentru a coprezida împreună cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi un 'summit pentru pace' în Fâșia Gaza, în prezența liderilor din peste 20 de țări și a secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
Guvernul danez și partidele semnatare ale Acordului de Apărare au convenit să achiziționeze încă 16 avioane de vânătoare F-35, aducând flota daneză la un total de 43 de avioane F-35.
La fel cum Hitler anunța, pe bandă rulantă, în ultimul an de război, arme minune cu care să câștige confruntarea armată, acum liderul Rusiei încearcă aceeași stratagemă pentru a susține moralul armatei sale și pe cel popular, să sperie Occidentul și să-și impresioneze aliații.
Un submarin rusesc care transportă rachete Kalibr a ieșit la suprafață în largul coastei Franței.
Președintele american Donald Trump a declarat că este pregătit să trimită rachete de croazieră Tomahawk în Ucraina dacă războiul cu Rusia nu se încheie.
