DCBusiness.ro
Poți descărca aplicația:
Momentul în care Ankara va pune în funcţiune sistemele S-400 şi le va declara complet operaţionale, se apropie, iar acest demers ar putea strica şi mai mult relaţiile dintre Turcia şi Occident.
Astfel, publicaţia turcă Ahval News a decis să găsească un prim răspuns la întrebarea: Ce se va întâmpla atunci când Turcia activează sistemele S-400 pe care oficialii din NATO și SUA le consideră o amenințare?
La două zile după ce Turcia a sărbătorit 68 de ani ca stat membru NATO, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a dat asigurări că Turcia va activa sistemele S-400, în următoarele câteva luni, după ce procesul de instruire și instalarea va fi complet finalizat.
Turcia și Rusia au semnat în 2017 un acord de finanțare a achiziționării unor sisteme antirachetă S-400, în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Acordul de împrumut, în vederea achiziționării a patru baterii de rachete sol-aer de tip S-400, a provocat îngrijorarea statelor membre NATO. Unele state și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că sistemul de tip S-400 nu este compatibil cu sistemele de apărare ale Alianței Nord-Atlantice, iar Statele Unite au încercat să contracareze achiziţia prin a oferii Ankarei sisteme de rachete Patriot.
„Cunoaştem narațiunea Turciei despre cumpărarea sistemelor S-400: nu-și puteau cumpăra sisteme Patriot, deoarece nu ar fi beneficiat şi de transfer de tehnologie'', a declarat într-un podcast pentru Ahval News, Marc Pierini, cercetător şi expert pentru think-tenk-ul Carnegie Europe, dar și fost ambasador al Uniunii Europene în Turcia.
Pierini a mai precizat că Turcia susține că beneficiază şi de transfer de tehnologie de pe urma acordului de achiziţie a sistemelor S-400, dar acest lucru nu ar fi adevărat.
Turcia a primit din Rusia primul sistem de rachete de S-400 în iulie, ceea ce a determinat Washingtonul, la momentul respectiv, să suspende participarea Ankarei la programul avionului de vânătoare F-35, să blocheze livrarea a 100 de astfel de aeronave şi să înceapă procedurile de sancționare în conformitate cu legea CAATSA (Counter America's Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice împotriva oricărei entităţi sau ţări care încheie contracte pentru achiziţia de armament cu companiile ruseşti din domeniul industrie de apărare.
Washingtonul i-a transmis în repetate rânduri Turciei că sistemele S-400 nu sunt compatibile cu sistemele NATO şi că reprezintă o ameninţare pentru secretele tehnologice ale avionului F-35, avertizând Ankara că va suporta sancţiuni dacă nu renunţă la sistemele de fabricaţie rusească.
Turcia are a două cea mai mare armată din NATO după cea a Statelor Unite și rol de apărător al graniței Alianței, la Marea Neagră şi în estul Mediteranei. Astfel, analiștii au considerat că puterea și unitatea acestui front ar fi subminată prin desfășurarea unor sisteme S-400. În toată această perioadă, foşti şi actuali oficiali de rang înalt ai SUA au ajuns până în punctul de a pune sub semnul întrebării apartenența Turciei la NATO.
Concluzia la care se ajunge este că, din păcate, Rusia a ajuns să aibă, pe teritoriul unui stat membru NATO, cel mai sofisticat sistem antirachetă.
Astfel, Marc Pierini a descris acest lucru ca fiind un câștig major pentru Rusia, care are acum tehnicieni care calibrează radarele S-400 să fie compatibile cu avioanele turceşti F-16, fabricate în SUA, dar și cu alte avioane de luptă. Aceast lucru reprezintă o problemă majoră, nu doar pentru Statele Unite, ci și pentru NATO.
Susținerea pe care Federația Rusă i-o acordă mareșalului Khalifa Haftar în Libia nu e un secret. Moscova ajută trupele lui Haftar inclusiv cu tehnică militară, iar acum e posibil să fi dislocat în Libia inclusiv un sistem de apărare S-400.
Secretarul de stat american Mike Pompeo urmează să semneze un contract privind creşterea cu 1000 de militari a prezenţei militare a SUA în Polonia, cu prilejul vizitei sale la Varşovia, unde este aşteptat la 15 august, au indicat surse apropiate de biroul preşedintelui, citate sâmbătă de dpa.
Implementarea inteligenței artificiale în aviație este un obiectiv pentru marile puteri.
Forţele de ordine libaneze au lansat sâmbătă gaze lacrimogene asupra manifestanţilor adunaţi în faţa Parlamentului pentru a protesta împotriva clasei politice pe care o consideră responsabilă de explozia de marţi, relatează Agerpres, potrivit Reuters, dpa şi AFP.
Maria Zakharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, a avut o reacție virulentă la adresa Belarusului, ca urmare a reținerii celor 33 de mercenari din Wagner Group.
Într-un interviu acordat agenției de presă turce Demirören, prim-adjunctul ministrului de externe al Ucrainei, Emine Djaparova, a declarat că țara sa intenționează să creeze Platforma Crimeea, deoarece militarizarea peninsulei și politica agresivă a Kremlinului în zonă privește toate țările din regiunea Mării Negre.
Biroul de reprezentare al guvernului chinez în Hong Kong a calificat sâmbătă drept "barbare şi grosiere" sancţiunile impuse de Statele Unite la adresa mai multor lideri din acest teritoriu.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat reluarea de către Turcia a explorărilor de hidrocarburi într-o zonă disputată din Mediterana orientală, anunţul său intervenind la o zi după semnarea unui acord maritim între Grecia şi Egipt, dar care a fost contestat de către Ankara, informează AFP.
