,,Una peste alta, scuturate bine şi privite lucid, sprijinul, ajutoarele din partea Rusiei n-au fost la un nivel extrem de înalt şi s-a văzut foarte clar în ziua alegerilor că secţiile de votare de la ambasadele Republicii Moldova din Federaţia Rusă au fost goale. Asta înseamnă şi o neimplicare a Moscovei", a declarat analistul pentru AGERPRES.
El afirmă că rămâne de văzut în ce măsură dezbaterea dinaintea turului doi al alegerilor "va deveni geopolitică cu adevărat".
,,În pofida a tot ce s-a spus, mai ales în presa de la Bucureşti, care citeşte extrem de reducţionist realitatea din Republica Moldova, adică e un soi de bătălie între Federaţia Rusă şi pro-europenii de la Chişinău, Federaţia Rusă nu a punctat major, pentru că nu a dorit. Nu i-a dat lui Igor Dodon niciun sfanţ din cele 200 de milioane de dolari promise, nu i-a dat nici măcar un litru de motorină din cele 50.000 de litri promişi pentru fermierii moldoveni", afirmă Dan Dungaciu.
Potrivit lui Dungaciu, "lui Dodon nu i s-a dat din partea Moscovei, cum Moscova ar fi putut să dea dacă îl îmbrăţişa la modul absolut pe Igor Dodon ca şi candidatul ei".
Dungaciu apreciază ca presa are o percepţie simplificată asupra situaţiei din ţara vecină, potrivit căreia "Moscova vrea să câştige toată puterea în Republica Moldova".
Potrivit analistului, "Federaţia Rusă nu vrea să câştige toată puterea în Republica Moldova, pentru că asta ar presupune o gestionare inclusiv economică a Republicii, ceea ce Moscova nu vrea să facă". Federaţia Rusă vrea să câştige pârghiile strategice în Republica Moldova, lăsând pârghiile economice pe seama Uniunii Europene. Adică ea e cu controlul, Uniunea Europeană e cu banii", arată Dungaciu.
Dungaciu face şi o comparaţie cu alegerile prezidenţiale din 2016 şi apreciază că de data aceasta "Maia Sandu are prima şansă". ,,Atunci a avut un adversar mult mai periculos, pentru că Dodon avea un patron redutabil, adică pe Vladimir Plahotniuc (...), care l-a ajutat cu toată reţeaua sa financiară, umană, mediatică să câştige alegerile", arată analistul.
Mai mult, el arată că ipoteza pentru scrutinul din 15 noiembrie ar trebui să fie că "turul doi este o altă alegere".
,,Nu se distribuie voturile matematic din turul întâi spre turul doi, pentru că miza principală este a acelui electorat care nu a participat la turul întâi", arată Dungaciu.
Totodată, el vorbeşte şi de o eventuală împărţire a voturilor candidatului care s-a clasat al treilea la alegerile de duminică.
"Eu cred că, indiferent ce va spune Renato Usatîi, voturile lui nu merg toate la Dodon sau nu merg automat. Sondajele ne spun că merg cam 75% la Dodon. Restul sau nu se duc la Dodon sau se pot duce la Maia Sandu", arată Dungaciu.
În privinţa unui eventual sprijin acordat lui Igor Dodon, analistul de politică externă vorbeşte de "acordul Federaţiei Ruse".
,,Mesajele care vor fi date de către Renato Usatîi vor fi influenţate de maniera în care acesta se va relaţiona cu Moscova şi cu gruparea Plahotniuc-Şor. Dacă aceştia vor bate palma (...) pentru a-l sprijini pe Igor Dodon în turul al doilea, atunci vom vedea mesaje în consecinţă (...) pentru că se va face totul evident şi cu acordul Federaţiei Ruse", spune Dan Dungaciu.
El afirmă că în turul doi trebuie urmărit ce se va întâmpla la votul din diaspora din Federaţia Rusă şi dacă va exista o mobilizare în Transnistria.
Dungaciu arată că discursul celor doi candidaţi este unul "fără geopolitică".
,,Niciunul dintre ei nu vorbeşte un limbaj geopolitic. Maia Sandu, pe de o parte vorbeşte despre un Igor Dodon care e corupt, incompetent şi puţin unealtă a Moscovei. Igor Dodon vorbeşte şi el foarte împăciuitorist, aproape 'la două capete', vorbind despre Republica Moldova aşezată între Est şi Vest, fabulând un pic, este o mireasă frumoasă pentru care se luptă şi Occidentul şi Rusia. E o aiureală, nu se luptă nimeni până la capăt pentru Republica Moldova, dar fabulaţia asta prinde foarte bine pentru a întări naraţiunea moldovenistă", arată Dungaciu.
Expertul afirmă că "e foarte interesant dacă o să apară, în această agendă de dezbatere, tema unionistă şi tema Federaţiei Ruse, pentru că există publicuri pe care Maia Sandu nu le poate rata".
,,Cred că aceste mesaje vor trebui să fie spuse, mai ales dacă vom simţi sau vom vedea că există o intruziune a Federaţiei Ruse tot mai apăsată în turul doi din Republica Moldova. Repet, în turul întâi n-a existat la dimensiunile pe care o bună parte a presei din România şi nu numai din România a sugerat-o", afirmă Dan Dungaciu.
Candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a câştigat, duminică, primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, potrivit datelor preliminare publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC), după numărarea voturilor din 99,95% din secţiile de votare din ţară.
Maia Sandu a obţinut victoria în alegeri cu 36,15% de voturi, devansându-l pe preşedintele în exerciţiu, socialistul Igor Dodon, care a fost votat de 32,62% din electorat. Pe următoarele locuri s-au clasat Renato Usatîi (Partidul Politic "Partidul Nostru"), cu 16,90%, Violeta Ivanov (Partidul Politic "Şor"), cu 6,49%, Năstase (Partidul Politic "Platforma Demnitate şi Adevăr"), cu 3,26%, Octavian Ţîcu (Partidul Politic "Partidul Unităţii Naţionale"), cu 2,01%, Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), cu 1,37%, şi Dorin Chirtoacă (Blocul electoral Unirea) 1,20%.
CEC a centralizat, de asemenea, voturile din 99,28% din cele 139 de secţii de votare din străinătate. Candidatul PAS s-a impus detaşat în diasporă, obţinând 70,10% din voturi, în timp ce Igor Dodon s-a clasat doar al treilea cu 3,65% din voturi. Pe poziţia a doua s-a situat candidatul Renato Usatîi (Partidul Politic "Partidul Nostru"), cu 17,27%.
Pentru că niciunul dintre candidaţi nu a întrunit 50% + 1 din voturi, Maia Sandu şi Igor Dodon se vor înfrunta în turul al doilea, care va fi organizat pe 15 noiembrie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Europarlamentarul Vasile Dîncu a fost ales vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO).
Cinci membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) construiesc o Cortină de Fier modernă la granițele lor cu Rusia pentru a descuraja o posibilă invazie rusească. Măsurile, care erau de neconceput acum câțiva ani, ar putea include milioane de mine antipersonal.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, la Bruxelles, că interesele României la Consiliul European vizează Republica Moldova, regiunea Mării Negre şi Ucraina.
Răspunsul Poloniei la manevrele ruso-belaruse Vest-2025 (Zapad-2025), care vor avea loc în septembrie, va consta în organizarea de exerciții militare NATO de amploare, pe teritoriul polonez.
Uniunea Europeană se transformă într-un pact militar anti-rus, iar aderarea Ucrainei la UE ar reprezenta un pericol direct pentru Rusia, a declarat astăzi (miercuri, 25.06.2025) fostul președinte și prim-ministru rus Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, un organism consultativ al președintelui Vladimir Putin.
Președintele român Nicușor Dan și cel turc Recep Tayyip Erdogan au avut o discuție bilaterală în marja summitului NATO de la Haga.
Comunitatea ucraineană din București organizează un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2025, în fața Teatrului Odeon, pe Calea Victoriei 40–42, București, începând cu ora 17:00. Această acțiune are scopul de a atrage atenția asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Excelența Sa Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, a deschis evenimentul dedicat zilei Sfântului Ioan Baptistul cu un discurs plin de semnificație istorică și de recunoștință. El a exprimat bucuria de a celebra această zi importantă, care nu doar că onorează patronul Ordinului, ci și istoria de aproape 1000 de ani a acestuia, începută în Ierusalim. "Noi nu doar că am construit, la acea vreme, o unitate medicală, dar am intrat într-un acord corect între entități suverane," a subliniat el, evidențiind astfel legătura strânsă dintre Ordin și comunitățile în care activează.
Țările NATO au convenit miercuri, 25 iunie, asupra comunicatului final al summitului de două zile care are loc în orașul olandez Haga. Documentul reafirmă angajamentul față de articolul 5 și precizează că membrii Alianței se angajează să-și crească contribuțiile în domeniul apărării, dar și să sprijine Ucraina prin contribuții directe la apărarea țării.
Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Rușii încep să folosească nave militare pentru a escorta petrolierele “flotei din umbră” care traversează Canalul Mânecii, cu ajutorul cărora sunt eludate sancțiunile internaționale.
Statele membre NATO au convenit, înaintea unui summit care începe marți, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Spania, însă, este singura țară care spune că nu trebuie să respecte acest angajament.
Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.
Preşedintele american Donald Trump a adus în discuţie duminică ideea unei "schimbări de regim" în Iran, în timp ce mai mulţi oficiali de rang înalt din administraţia sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează agențiile Agerpres și AFP.
După cum se poate observa în imaginea din satelit, craterele nu sunt deloc mari și nu există daune majore vizibile la suprafață.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Statele Unite au atacat trei instalații nucleare iraniene, a anunțat președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social duminică seară. Iranienii au confirmat atacurile. Potrivit lui Trump, instalațiile au fost complet distruse.
Pe fondul avertismentelor privind un posibil conflict major cu Rusia, Germania va găzdui la sfârșitul lunii septembrie unul dintre cele mai importante exerciții militare ale NATO din ultimii ani.
“Într-o săptămână au fost folosite 1.800 de drone și 83 de rachete", arată președintele Ucrainei.
Utilizarea eficientă de către Rusia a rachetelor cu rază lungă de acțiune în războiul său din Ucraina i-a convins pe oficialii militari occidentali de importanța acestora pentru distrugerea posturilor de comandă, a centrelor de transport și a lansatoarelor de rachete aflate mult în spatele liniilor inamice.
Kim Jong Un s-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în orașul portuar Wonsan. Întâlnirea a avut loc în contextul în care analiștii sugerează că Coreea de Nord va trimite mai multe trupe pentru a lupta alături de Rusia în cadrul ofensivei sale împotriva Ucrainei.
În timpul unei operațiuni speciale, angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au eliminat agenți ai serviciilor speciale rusești care, în numele FSB-ului rus, uciseseră un colonel SBU la Kiev.
În timp ce Australia se pregătește să înceapă cele mai mari exerciții militare cu SUA, ministrul interimar australian al apărării, Pat Conroy,a declarat că Armata sa este pregătită și se așteaptă ca navele spion chineze să monitorizeze exercițiul Talisman Sabre. Cu toate acestea, oficialul a refuzat să se pronunțe asupra modului în care Australia ar reacționa în cazul unui conflict între China și SUA.
Rachetele vor fi livrate încă de la sfârșitul lunii iulie și vor veni într-un număr mare, a declarat generalul Freuding, responsabilul pentru coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina.
Prezența militară franceză la Cincu și sprijinul diplomatic pentru Republica Moldova ajută la consolidarea celor două țări din estul Europei, iar asta deranjează teribil la Moscova.
Într-un material analitic al Institutului Polonez pentru Relații Internaționale (IPRI), care a fost preluat de mai multe surse de pe rețelele de socializare, se arată faptul că Ucraina obține miliarde de dolari prin exploatarea coridorului de transport maritim prin Marea Neagră, ”recucerit” de la ruși.
Produsele importate din Uniunea Europeană şi Mexic vor avea taxe vamale de 30% de la 1 august, a anunţat preşedintele american Donald Trump sâmbătă, în scrisori postate pe social media, relatează agențiile de știri.
Pe 10 iulie, forțele Direcției Principale de Informații (GUR) a Ucrainei au provocat distrugerea unui gazoduct rus situat la peste 3.000 km de linia frontului, în districtul autonom Hanti-Mansi din regiunea Tyumen, o conductă principală care furnizează gaze naturale instalațiilor de producție de tehnică militară din regiunile Orenburg, Celiabinsk și Sverdlovsk.
Regatul Unit și Franța vor comanda mai multe rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP. În același timp, vor fi intensificate lucrările de înlocuire a acestui model de armament, ca parte a acordului Lancaster House 2.0, un nou acord Lancaster House, în domeniul apărării, semnat inițial în 2010.
Țările NATO dezvoltă o nouă modalitate de a furniza Ucrainei arme americane esențiale pentru lupta sa împotriva Rusiei, potrivit unui articol din 11 iulie al New York Times (NYT).
Rusia a lansat în noaptea de 11 spre 12 iulie un nou val masiv de atacuri cu drone și rachete asupra vestului Ucrainei, vizând zone îndepărtate de liniile frontului, au relatat sâmbătă presa și oficialii ucraineni.
Taiwan desfășoară, de câteva zile, cele mai ample exerciții militare din istorie. Ca răspuns, postul de televiziune de stat chinez CCTV a publicat imagini cu manevrele militare chineze din strâmtoarea Taiwan.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a început o vizită planificată de trei zile în Coreea de Nord comunistă (RPDC). Asta, în timp ce Rusia taie comunicare cu statele occidentale.
Antrenarea piloților ucraineni pentru F-16 Fighting Falcon e un obiectiv pentru aliații Ucrainei, într-o coaliție din care fac parte mai multe state aliate și în care România are un rol primordial în contextul în care aici, la Baza 86 Aeriană Borcea, a fost ridicat singurul Centru de pregătire pentru F-16 din Europa. Însă mai multe state europene pun umărul în acest proces. Chiar dacă, paradoxal, nu dispun de F-16.
Într-un recent interviu acordat publicației ruse Expert, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a recunoscut existența unei „cenzuri militare” în Federația Rusă, precum și intențiile Moscovei de a menține acest regim pe termen nedeterminat.
Comisia pentru forţele armate a Senatului american a aprobat o asistenţă de securitate în valoare de 500 milioane de dolari pentru Ucraina, ca parte a proiectului său la Legea de autorizare a apărării naţionale (NDAA) pentru anul fiscal 2026, transmit Agerpres și Reuters.
Moscova a desemnat Franța drept 'principalul său adversar în Europa', a declarat vineri șeful Statului Major al armatei franceze Thierry Burkhard, explicând această atitudine a Rusiei prin sprijinirea de către Paris a Ucrainei invadate de Rusia, potrivit Agerpres și AFP.
O analiză a Israelului concluzionează că o parte din stocurile iraniene de uraniu îmbogățit au supraviețuit atacului american și ar putea fi, în teorie, utilizat de inginerii iranieni.
Guvernul german intenționează să cumpere încă 15 avioane de vânătoare F-35, crescând comanda de la 35 inițial la 50 de avioane americane. Citând mai multe surse, Politico a relatat joi că acest lucru este rezultatul dezacordurilor dintre Germania și Franța cu privire la proiectul comun FCAS, pentru avionul european de generația a șasea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 iulie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Ucraina ar putea primi Patriot: Germania și Norvegia sunt gata să cumpere sisteme americane pentru Kiev. „Sprijinul nostru pentru țara dumneavoastră este neclintit”, a declarat Merz într-o conversație cu președintele Ucrainei.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Președintele american Donald Trump trimite arme în Ucraina pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă, folosind PDA (Presidential Drawdown Authority) - un instrument la care predecesorul său, Joe Biden, a a apelat în dese rânduri.
Atacurile intense cu drone și rachete rusești din iunie au provocat un număr record de victime civile în mai bine de trei ani de la invadarea Ucrainei de către Moscova. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat joi (10.07.2025) despre acest lucru, scrie agenția de presă slovacă TASR, preluând o știre de la AFP.
Pe 26 iunie 2025, la White Sands Missile Range (WSMR), US Army (forțele terestre ale SUA) și Lockheed Martin au efectuat o misiune critică de testare de zbor, demonstrând capabilitatea în evoluție a PAC-3 MSE în cadrul sistemului PATRIOT.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat oficial, în prima sa apariție publică de la preluarea mandatului, că firma israeliană Rafael a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru furnizarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) destinate apărării aeriene a României.
Grupul de luptă românesc Getica, parte a Legiunii Internaționale ce operează în Ucraina, a dezvăluit un incident care s-ar fi putut termina tragic petrecut în data de 17 iunie, în apropierea liniei frontului din regiunea Zaporizhia, mai exact în zona Orikhiv. Doi dintre membrii ai eroicei unități românești care ține piept în Ucraina ocupantului rus, au fost la un pas de moarte în timpul unei misiuni de extragere a unei echipe de infanterie aliată, după ce un dispozitiv exploziv improvizat activat de la distanță (remotely activated IED), mai exact o dronă FPV (first-person view) folosită pe post de mină, a fost detonată direct sub motorul vehiculului în care se aflau aceștia.
Parlamentul European a acordat pe 10 iulie votul de încredere președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și celor 26 de comisari europeni aflați sub coordonarea sa. Din cei 720 de europarlamentari, 553 au fost prezenți în sală, 360 au votat în favoarea menținerii încrederii în von der Leyen, 175 au fost împotrivă, iar 18 s-au abținut.
