Deschiderea unei noi direcții strategice de confruntare armată, mai ales a uneia considerate ca improbabile, este un schimbător de joc și aduce în cele mai multe cazuri victoria celui care o inițiază. Dar, mult mai important decât ideea în sine, este când și cum se face acest lucru.
Cele mai recente evoluții militare din Peninsulă – distrugerea unui important radar rusesc de supraveghere aeriană, debarcarea pentru scurt timp a unui grup ucrainean de cercetare, atacarea cu drone a bazelor de instruire a două mari unități de luptă rusești – indică faptul că Ucraina este în faza operațională de pregătire a unei debarcări în Crimeea.
Când ar putea fi făcută debarcarea? Teoretic, este nevoie de superioritate aeriană și navală. Rușii le-au avut pe amândouă la începutul războiului, dar nici măcar nu au încercat să debarce. Deci, cheia ar putea fi în altă parte.
În momentul de față, Rusia este slăbită în interior din punct de vedere militar și va avea dificultăți mari să se angajeze în confruntări terestre în altă parte decât în Ucraina.
Două evenimente cheie au demonstrat că Rusia este vulnerabilă în interior și nu are trupe capabile să lupte împotriva unor forțe regulate sau speciale care acționează la distanțe mari de frontul din Ucraina.
Primul dintre ele este incursiunea din mai – iunie 2023, în regiunea Belgorod, a forțelor paramilitare pro-ucrainene Legiunea pentru Libertatea Rusiei și Corpul Voluntarilor Ruși. Armatei ruse i-au trebuit aproape trei săptămâni să preia din nou controlul în zonele vizate de luptătorii paramilitari.
Al doilea eveniment este tentativa de lovitură de stat, din 23-24 iunie a lui Evgheni Prigojin. Atunci, mai multe unități paramilitare Wagner, echivalate ca dotare și personal cu una – două brigăzi mecanizate, au ocupat, Statul Major al Regiunii Militare Sud situat în Rostov-pe-Don, iar ulterior s-au deplasat cu mare lejeritate spre Moscova, reușind, într-o singură zi, să acopere o distanță de aproximativ 700 de km. Explicația plauzibilă a faptului că nimeni nu i s-a opus lui Prigojin este că în regiunile Rostov, Voronej și Lipetsk, precum și în cele învecinate lor, nu mai existau forțe terestre capabile să lupte, deoarece au fost trimise pe front.
Blindate ale Forțelor Armate / Ministerul rus al apărării
La puțin timp după incursiunea din regiunea Belgorod, armata ucraineană a lansat, în sfârșit, operația de contraofensivă. Anunțarea ei încă din iarnă-primăvară a permis forțelor ruse să se pregătească bine pentru apărare, inclusiv prin aducerea de efective numeroase și cantități mari de tehnică de luptă.
Contraofensiva ucraineană a fost descrisă lentă și sângeroasă de șeful Pentagonului. Forțele Kievului toacă sistematic, fără salturi spectaculoase, trupele ruse. Această strategie de luptă adoptată de ucraineni, dictată chiar de complexa apărare rusească, a solicitat la maximum moralul trupelor Moscovei, care de aproape trei luni au pierdut inițiativa și sunt sub o presiune constantă. Statul Major General rus a decis să trimită noi trupe pe front, lăsând Rusia și mai descoperită în interior, inclusiv în Crimeea.
Efectivele armatei ruse care pot fi folosite în operații terestre au ajuns la limită. Situația a fost remarcată de Serviciul britanic de Informații al Apărării care, în raportul său din 28 august, a precizat că Rusia a anulat, cel mai probabil, exercițiul strategic întrunit Vest-2023 datorită lipsei de trupe și echipamente militare disponibile.
Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 28 August 2023
— Ministry of Defence ???????? (@DefenceHQ) August 28, 2023
Find out more about Defence Intelligence's use of language: https://t.co/2pc3WQR0W6
???????? #StandWithUkraine ???????? pic.twitter.com/3JrjtnMvUS
La rândul său, Institutul pentru Studiul Războiului, un think-tank american care monitorizează și războiul ruso-ucrainean, a precizat în raportul său privind evoluțiile din 28 august că forțele ruse sunt folosite aproape în totalitate în oprirea contraofensivei ucrainene și nu mai au capacitatea să reia operațiile ofensive la scară mare, inclusiv datorită degradării forțelor de elită – trupele de desant.
Aparent, o debarcare ucraineană în Crimeea este o aventură, dar raidul ucrainean din 24 august a demonstrat că există o fereastră de oportunitate pentru forțe mici și agile, înalt tehnologizate, care acționează dispersat asupra obiectivelor strategice din peninsulă.
Rusia, nereușind să-și debarce forțele de invazie în regiunea Odesa, a considerat că Ucraina are și mai puține șanse să facă o astfel de operație în Crimeea. Bazându-se pe această concluzie, dar și obligată de evoluția războiului, Rusia a trimis unitățile luptătoare din peninsulă pe linia frontului.
Pentru apărarea litoralului și a obiectivelor importante a alocat personal insuficient pregătit, incapabil să lupte corespunzător împotriva unor forțe ucrainene de elită care ar fi folosite în caz de debarcare.
Amintim că în raidul din 24 august, ucrainenii au trimis doar un grup de cercetare al Direcției Principale de Informații Militare (GUR) care, într-o scurtă confruntare a eliminat în jur de 30 de militari ruși, fără să înregistreze nicio pierdere.
De altfel, GUR se pare că reușește să obțină, în timp real, informații de mare acuratețe și importanță privind situația forțelor ruse din Crimeea. Acest lucru a făcut posibile recentele succese și permite planificarea mai precisă a unei eventuale debarcări. Pe lângă informațiile obținute prin mijloace tehnice și de la NATO, se observă că GUR și celelalte agenții de informații ucrainene au o rețea de încredere formată din informatori locali, care le confirmă rapid mișcările trupelor ruse din peninsulă.
Capacitatea agenților locali, de a opera relativ liber, depinde și de sprijinul populației civile, nu doar de performanța aparatului rus de securitate. Acest lucru ar însemna că în cazul unei eventuale debarcări, militarii ucraineni, cel puțin, nu ar avea localnici ostili care să le îngreuneze misiunea. Se pare că pentru crimeeni a devenit tot mai clar dezavantajul de a trăi sub tensiune alături de instituțiile de securitate ruse, comparativ cu un statut de autonomie într-o Ucraină consolidată, ulterior, de statutul de membru NATO.
Având aceste câteva atuuri de partea lor, forțele speciale ucrainene, ajutate poate și de rachetele cu rază lungă de acțiune occidentale, ar avea unele șanse să distrugă anumite obiective prioritare (radare, aerodromuri, căi de comunicație etc.), facilitând aducerea ulterioară a unei forțe de debarcare mai mari.
Sunt șanse mari ca debarcarea să nu reușească, iar forța de elită ucraineană să fie distrusă, dar, uneori, dintr-o operație eșuată se învață mai multe decât dintr-una reușită.
Se pune, întemeiat, problema scenariului cel mai rău: debarcarea nu reușește și forțele de elită ucrainene sunt eliminate. Pentru scurt timp, apărarea și ofensiva ar funcționa și fără ele. Însă, aceste forțe au impact strategic. Efectul acțiunilor se face simțit în prima linie după un timp mai mare, dar cu un impact devastator.
De aceea, forțele speciale care ar fi distruse trebuie înlocuite cât de repede posibil întrucât, în absența aviației și a rachetelor cu rază lungă de acțiune, sunt singurele care pot face incursiuni în adâncimea apărării inamicului pentru a-i distruge obiectivele strategice, contribuind la limitarea severă a acțiunilor acestuia.
Soluția la un astfel de scenariu ar putea veni de la NATO, care după ce a demonstrat că a pregătit și echipat în trei – patru luni cel puțin 10 brigăzi de luptă ucrainene, ar putea lua în calcul să facă acest lucru și pentru una–două brigăzi de forțe speciale, dacă nu cumva a făcut-o până acum.
Desigur, există și aici câteva limitări importante. Prima este timpul de pregătire evident mai mare, iar cea de-a doua este natura umană, deoarece persoanele cu calitățile necesare – forță morală și fizică și stare de sănătate foarte bune - sunt extrem de rare.
În plus, chiar dacă debarcarea nu își va atinge obiectivul principal, forțele ruse, pentru a respinge o altă tentativă, vor fi obligate să riște și să-și aducă navele de luptă mai aproape de rachetele antinavă și dronele ucrainene și să mute trupe din zona actuală a frontului în Crimeea, pentru că nu mai are de unde să aducă din altă parte. Iar fortificațiile din zona Zaporojie nu vor putea rezista fără oameni care să lupte în ele.
Reamintim că din raidul aliat nereușit de la Dieppe (august 1942, în cel de-al doilea război mondial) s-au învățat lecții importante care au fost aplicate în celebra debarcare din Normandia. Desigur, detaliile diferă, armele sunt altele, tacticile sunt altele, dar principiul a rămas același: Testează, învață din greșeli și apoi fă mai bine.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Șeful serviciului de securitate internă (Shin Bet) al Israelului, Ronen Bar, a afirmat că decizia anunțată duminică de Benjamin Netanyahu de a-l demite 'nu are legătură' cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023, el evocând 'așteptările prim-ministrului de loialitate personală', transmit Agerpres și AFP.
Houthi din Yemen au revendicat duminică un atac împotriva portavionului american USS Harry Truman în Marea Roşie, ca ripostă la loviturile lansate sâmbătă de Statele Unite şi care, potrivit Washingtonului, au ucis mai mulţi lideri ai rebelilor, transmit Agerpres și AFP.
Un pod important, parțial funcțional, situat la trei kilometri sud de marele pod rutier peste Nipru de la Herson, a fost lovit, recent, cu aviația, ducând la secționarea totală a podului.
Loviturile lansate sâmbătă de forțele americane asupra Yemenului au vizat ''mai mulți lideri houthi și i-au eliminat'', a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, duminică la postul ABC, potrivit Agerpres și AFP.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, preconizează că o ipotetică forţă de menţinere a păcii în Ucraina ar fi formată din "câteva mii de oameni pentru fiecare ţară" şi nu ar avea nevoie de aprobarea Rusiei, transmit Agerpres și EFE.
Cotidianul italian Corriere della sera a informat, în ediția de vineri, 14.03.2025, că cele două baterii de rachete antiaeriene Samp-T, pe care Franța și Italia le-au livrat armatei ucrainene, și-au epuizat practic stocurile de rachete. Prin urmare, în curând, acestea vor deveni inutilizabile.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
Într-o postare devenită virală, președintele SUA, Donald Trump, anunța vineri că „mii de soldaţi ucraineni sunt complet încercuiţi de armata rusă şi sunt într-o situaţie foarte rea şi vulnerabilă"”, în regiunea rusă Kursk.
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Kremlinul a confirmat astăzi (14.03.2025) că trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steven Witkoff, a vizitat reședința președintelui rus cu o seară înainte, unde a primit informații de la Putin pentru liderul american. Acest lucru a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri că există "o şansă foarte bună" ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Rusia nu vrea încetarea focului de 30 de zile propusă pentru că ar ajuta armata ucraineană, pentru care ar fi un „moment de respiro”, a declarat de Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin.
Rusia a revendicat joi eliberarea orașului Sudja (Sudzha), principala cucerire a Kievului în regiunea rusă Kursk, ceea ce constituie o lovitură grea dată ofensivei trupelor ucrainene, informează Agerpres, AFP și Xinhua.
Ucraina a acuzat joi Rusia că a executat cinci soldaţi ucraineni capturaţi de armata rusă şi a denunţat înmulţirea unor asemenea incidente, informează Agerpres și AFP.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Maxar a reluat furnizarea către Ucraina a imaginilor comerciale obținute prin mijloace satelitare.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA solicită Rusiei să înceteze acțiunile sale ostile împotriva Ucrainei, potrivit The Guardian.
Experții militari de la National Interest analizează o posibilă informație care dacă se va confirma ar fi îngrijorătoare și ar afecta mult prestigiul Americii: Șase bombe ghidate JDAM - printre cele mai avansate sisteme de armament trimise Ucrainei - ar fi fost interceptate de sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir-S1.
Șefii armatelor din peste 30 de țări s-au reunit marți la Paris pentru discuții privind crearea unei forțe internaționale care să descurajeze viitoarea agresiune rusă, odată ce încetarea focului este stabilită.
Statele Unite și Ucraina au ajuns la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile, conform unui anunț oficial al Departamentului de Stat american.
Ucraina are nevoie de rachete aer-aer cu rază lungă de acțiune pentru aeronave, precum și diverse alte sisteme, pentru o utilizare mai eficientă a F-16.
Nu doar că a încălcat dreptul internațional, dar a încălcat și distrus ordinea europeană de după război, spune Merkel despre Putin.
Șefii de stat major din numeroase țări care sprijină Ucraina se întâlnesc în cursul zilei de marți la Paris pentru a discuta despre desfășurarea de soldați pentru a securiza un posibil acord de pace între Kiev și Moscova, transmite Agerpres și DPA.
Statele Unite nu au încetat să ofere Ucrainei informațiile de informații necesare apărării acesteia, a declarat reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
Forțele Armate americane au desfășurat, recent, cele mai avansate avioane de luptă ale sale în Orientul Mijlociu, în timp ce continuă să lovească rebelii Houthi din Yemen, o grupare teroristă susținută de Iran care atacă nave comerciale în Marea Roșie, potrivit mai multor colaboratori ai Congresului.
Pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene Bulgare au marcat un moment istoric odată cu sosirea primului avion de vânătoare F-16 Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american, la Baza Aeriană Graf Ignatievo. Avionul a fost fabricat în SUA.
Ministerul danez al Apărării a făcut furori cu anunțul său din 30 martie referitor la un plan naval ambițios care vizează achiziționarea a cel puțin 26 de nave noi și trasează planuri pe termen scurt și lung pentru achizițiile, capacitățile și obiectivele strategice ale Royal Danish Navy și ale Naval Home Guard.
Trupele ruse au intrat joi (03.04.2025) în lupte grele cu forțele ucrainene în regiunea Kursk din vestul Rusiei, în încercarea de a le împinge afară din ultima parte a teritoriului ocupat pe teritoriul suveran al Rusiei, au declarat bloggeri de război citați de Reuters.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 04 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și noul ambasador al administrației Trump la NATO încearcă să reasigure aliații precauți ai NATO cu privire la angajamentul SUA față de alianță. Rubio a criticat joi „isteria și hiperbola” din mass-media cu privire la intențiile președintelui Donald Trump, în ciuda semnalelor persistente de la Washington că NATO, așa cum a existat timp de 75 de ani, ar putea să nu mai fie relevantă.
Inițiativa cehă privind muniția destinată Ucrainei a atras resurse financiare suplimentare din Canada, Norvegia, Danemarca și Țările de Jos. Astfel, livrările de muniție de artilerie vor putea continua cel puțin până în luna septembrie, a declarat astăzi (03.04.2025) ministrul de externe ceh, Jan Lipavský, la sediul NATO din Bruxelles, unde începe o întâlnire de două zile a șefilor diplomațiilor din țările membre ale alianței.
Inspectorul general al Departamentului Apărării va ancheta asupra utilizării de către şeful său, Pete Hegseth, a aplicaţiei de mesagerie criptată Signal, după încălcarea securităţii în ceea ce priveşte atacurile americane asupra rebelilor houthi din Yemen, potrivit unei note publicate joi, notează Agerpres și AFP.
În cazul unui atac asupra Poloniei, după aproximativ o lună, armata poloneză și-ar putea pierde capacitatea de a desfășura operațiuni, a apreciat generalul polonez Leon Komornicki. Într-un interviu acordat RMF FM, fostul adjunct al șefului Statului Major General a avertizat, de asemenea, cu privire la o criză la nivelul Alianței Nord-Atlantice. ,,Rușii vor testa NATO prin atacarea țărilor baltice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă la începutul anului viitor”, a prezis el.
Forțele Aeriene ale SUA își accelerează planurile de a utiliza inteligența artificială (AI) în spațiul aerian, utilizarea unor sisteme autonome fiind următorul front al războiului modern. Proiectul VENOM al U.S. Air Force își propune să dezvolte un singur software bazat pe inteligență artificială care ar putea fi utilizat pe o varietate de aeronave actuale și viitoare, în loc să investească în mai multe programe individuale pentru sisteme de zbor fără pilot pe anumite aeronave.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Cine și-ar fi imaginat la Moscova, în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când blitzkriegul rus împotriva Ucrainei trebuia să se termine în trei zile prin schimbarea conducerii politice și readucerea Ucrainei în sfera rusă de influență, că acțiunea Armatei Ruse va trezi din somn o putere economică și militară ca Germania, decenii la rând „adormită” după cataclismul cauzat de nemți împreună cu sovietici în 1939.
În urma anunțului de noi tarife de către SUA, care vor afecta și țările europene, diplomația ungară a criticat Uniunea Europeană.
Consilierul pentru securitate națională și echipa au împărtășit „informații sensibile” în chat-urile de grup din aplicație, spun sursele Politico.
Guvernul ungar a anunțat joi că a decis să se retragă din acordul privind Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care CPI a emis un mandat de arestare, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
Finlanda îngroașă rândul țărilor care împart granița cu Rusia și care au anunțat un plan de retragere din Tratatul care interzice minele antipersonal. Practic, după retragerea balticilor și a Poloniei, Norvegia a rămas singurul stat NATO vecin cu Rusia care încă nu s-a retras din Tratat.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.
Secretarul de stat Marco Rubio este la Bruxelles, Belgia, în perioada 2-4 aprilie. Washingtonul își reafirmă angajamentul pentru Europa, dar în același timp, pentru prima dată, SUA nu vor participa săptămâna viitoare la formatul Ramstein pentru Ucraina.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Ministerul ucrainean al Apărării se pregătește să desfășoare 15.000 de sisteme robotizate în luptă în acest an. Locul lor va fi în primul rând pe prima linie.
Donald Trump şi-a lansat miercuri războiul comercial total, anunţând ceea ce el a numit "tarife reciproce" la nivel mondial, cu scopul de a face "să renască" industria americană şi a pune capăt "jefuirii" Statelor Unite, transmit Agerpres, Reuters şi AFP.
Un bombardier rus cu rază lungă de acțiune Tupolev Tu-22M3 s-a prăbușit în regiunea Irkutsk din Rusia la 2 aprilie 2025, ceea ce a determinat o operațiune imediată de căutare și salvare.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr a participat în zilele de 2 și 3 aprilie, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din țările membre ale Uniunii Europene, care a avut loc la Varșovia, în Polonia.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Canada și Australia manifestă din nou interes pentru participarea la Global Combat Air Programme (GCAP), o inițiativă trilaterală între Regatul Unit, Japonia și Italia pentru dezvoltarea unui avion de luptă multirol de generația a VI-a până în 2035. Declarațiile recente ale oficialilor din domeniul apărării și ale factorilor de decizie politică din cele două țări indică faptul că discuțiile, deși încă preliminare, încep să prindă contur.
O imagine cu un sistem american de rachete M901 Patriot, instalat pe un camion ucrainean KrAZ-260, a apărut pe platforma X, se arată pe site-ul Bulgarian Military. Este o fotografie rară care „arată ingeniozitate și adaptabilitate” din partea ucrainenilor.
Olanda e una din cele mai implicate țări europene atât în sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse, cât și în întărirea Flancului Estic și implicit dezvoltarea Armatei României. Iar acest lucru e confirmat, dacă mai era cazul, de transferul către România a cel puțin 18 avioane de luptă F-16. Cu alte cuvinte primim avioane care ar putea forma o nouă escadrilă iar obiectivul Olandei e de a întări capacitățile Forțelor Aeriene Române, precum și continuarea pregătirii în țara noastră a piloților ucraineni de F-16.
Alte două avioane de vânătoare F-16 C/D Block 70 aparținând Forțelor Aeriene ale Republicii Slovace au aterizat miercuri, pe 02.04.2025, pe aeroportul militar din Kuchyňa de lângă Malacky. În acest fel, Slovacia dispune deja de cinci din cele 14 avioane de acest tip comandate la compania americană Lockheed Martin.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Ca parte a unei acțiuni militare majore, Statele Unite au prelungit desfășurarea USS Harry S. Truman în Orientul Mijlociu și au trimis USS Carl Vinson în regiune. Această escaladare vine în contextul în care Washingtonul urmărește să contracareze posibilele amenințări din partea Iranului și să sprijine operațiunile militare în curs împotriva rebelilor din Yemen.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.
