Deschiderea unei noi direcții strategice de confruntare armată, mai ales a uneia considerate ca improbabile, este un schimbător de joc și aduce în cele mai multe cazuri victoria celui care o inițiază. Dar, mult mai important decât ideea în sine, este când și cum se face acest lucru.
Cele mai recente evoluții militare din Peninsulă – distrugerea unui important radar rusesc de supraveghere aeriană, debarcarea pentru scurt timp a unui grup ucrainean de cercetare, atacarea cu drone a bazelor de instruire a două mari unități de luptă rusești – indică faptul că Ucraina este în faza operațională de pregătire a unei debarcări în Crimeea.
Când ar putea fi făcută debarcarea? Teoretic, este nevoie de superioritate aeriană și navală. Rușii le-au avut pe amândouă la începutul războiului, dar nici măcar nu au încercat să debarce. Deci, cheia ar putea fi în altă parte.
În momentul de față, Rusia este slăbită în interior din punct de vedere militar și va avea dificultăți mari să se angajeze în confruntări terestre în altă parte decât în Ucraina.
Două evenimente cheie au demonstrat că Rusia este vulnerabilă în interior și nu are trupe capabile să lupte împotriva unor forțe regulate sau speciale care acționează la distanțe mari de frontul din Ucraina.
Primul dintre ele este incursiunea din mai – iunie 2023, în regiunea Belgorod, a forțelor paramilitare pro-ucrainene Legiunea pentru Libertatea Rusiei și Corpul Voluntarilor Ruși. Armatei ruse i-au trebuit aproape trei săptămâni să preia din nou controlul în zonele vizate de luptătorii paramilitari.
Al doilea eveniment este tentativa de lovitură de stat, din 23-24 iunie a lui Evgheni Prigojin. Atunci, mai multe unități paramilitare Wagner, echivalate ca dotare și personal cu una – două brigăzi mecanizate, au ocupat, Statul Major al Regiunii Militare Sud situat în Rostov-pe-Don, iar ulterior s-au deplasat cu mare lejeritate spre Moscova, reușind, într-o singură zi, să acopere o distanță de aproximativ 700 de km. Explicația plauzibilă a faptului că nimeni nu i s-a opus lui Prigojin este că în regiunile Rostov, Voronej și Lipetsk, precum și în cele învecinate lor, nu mai existau forțe terestre capabile să lupte, deoarece au fost trimise pe front.
Blindate ale Forțelor Armate / Ministerul rus al apărării
La puțin timp după incursiunea din regiunea Belgorod, armata ucraineană a lansat, în sfârșit, operația de contraofensivă. Anunțarea ei încă din iarnă-primăvară a permis forțelor ruse să se pregătească bine pentru apărare, inclusiv prin aducerea de efective numeroase și cantități mari de tehnică de luptă.
Contraofensiva ucraineană a fost descrisă lentă și sângeroasă de șeful Pentagonului. Forțele Kievului toacă sistematic, fără salturi spectaculoase, trupele ruse. Această strategie de luptă adoptată de ucraineni, dictată chiar de complexa apărare rusească, a solicitat la maximum moralul trupelor Moscovei, care de aproape trei luni au pierdut inițiativa și sunt sub o presiune constantă. Statul Major General rus a decis să trimită noi trupe pe front, lăsând Rusia și mai descoperită în interior, inclusiv în Crimeea.
Efectivele armatei ruse care pot fi folosite în operații terestre au ajuns la limită. Situația a fost remarcată de Serviciul britanic de Informații al Apărării care, în raportul său din 28 august, a precizat că Rusia a anulat, cel mai probabil, exercițiul strategic întrunit Vest-2023 datorită lipsei de trupe și echipamente militare disponibile.
Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 28 August 2023
— Ministry of Defence ???????? (@DefenceHQ) August 28, 2023
Find out more about Defence Intelligence's use of language: https://t.co/2pc3WQR0W6
???????? #StandWithUkraine ???????? pic.twitter.com/3JrjtnMvUS
La rândul său, Institutul pentru Studiul Războiului, un think-tank american care monitorizează și războiul ruso-ucrainean, a precizat în raportul său privind evoluțiile din 28 august că forțele ruse sunt folosite aproape în totalitate în oprirea contraofensivei ucrainene și nu mai au capacitatea să reia operațiile ofensive la scară mare, inclusiv datorită degradării forțelor de elită – trupele de desant.
Aparent, o debarcare ucraineană în Crimeea este o aventură, dar raidul ucrainean din 24 august a demonstrat că există o fereastră de oportunitate pentru forțe mici și agile, înalt tehnologizate, care acționează dispersat asupra obiectivelor strategice din peninsulă.
Rusia, nereușind să-și debarce forțele de invazie în regiunea Odesa, a considerat că Ucraina are și mai puține șanse să facă o astfel de operație în Crimeea. Bazându-se pe această concluzie, dar și obligată de evoluția războiului, Rusia a trimis unitățile luptătoare din peninsulă pe linia frontului.
Pentru apărarea litoralului și a obiectivelor importante a alocat personal insuficient pregătit, incapabil să lupte corespunzător împotriva unor forțe ucrainene de elită care ar fi folosite în caz de debarcare.
Amintim că în raidul din 24 august, ucrainenii au trimis doar un grup de cercetare al Direcției Principale de Informații Militare (GUR) care, într-o scurtă confruntare a eliminat în jur de 30 de militari ruși, fără să înregistreze nicio pierdere.
De altfel, GUR se pare că reușește să obțină, în timp real, informații de mare acuratețe și importanță privind situația forțelor ruse din Crimeea. Acest lucru a făcut posibile recentele succese și permite planificarea mai precisă a unei eventuale debarcări. Pe lângă informațiile obținute prin mijloace tehnice și de la NATO, se observă că GUR și celelalte agenții de informații ucrainene au o rețea de încredere formată din informatori locali, care le confirmă rapid mișcările trupelor ruse din peninsulă.
Capacitatea agenților locali, de a opera relativ liber, depinde și de sprijinul populației civile, nu doar de performanța aparatului rus de securitate. Acest lucru ar însemna că în cazul unei eventuale debarcări, militarii ucraineni, cel puțin, nu ar avea localnici ostili care să le îngreuneze misiunea. Se pare că pentru crimeeni a devenit tot mai clar dezavantajul de a trăi sub tensiune alături de instituțiile de securitate ruse, comparativ cu un statut de autonomie într-o Ucraină consolidată, ulterior, de statutul de membru NATO.
Având aceste câteva atuuri de partea lor, forțele speciale ucrainene, ajutate poate și de rachetele cu rază lungă de acțiune occidentale, ar avea unele șanse să distrugă anumite obiective prioritare (radare, aerodromuri, căi de comunicație etc.), facilitând aducerea ulterioară a unei forțe de debarcare mai mari.
Sunt șanse mari ca debarcarea să nu reușească, iar forța de elită ucraineană să fie distrusă, dar, uneori, dintr-o operație eșuată se învață mai multe decât dintr-una reușită.
Se pune, întemeiat, problema scenariului cel mai rău: debarcarea nu reușește și forțele de elită ucrainene sunt eliminate. Pentru scurt timp, apărarea și ofensiva ar funcționa și fără ele. Însă, aceste forțe au impact strategic. Efectul acțiunilor se face simțit în prima linie după un timp mai mare, dar cu un impact devastator.
De aceea, forțele speciale care ar fi distruse trebuie înlocuite cât de repede posibil întrucât, în absența aviației și a rachetelor cu rază lungă de acțiune, sunt singurele care pot face incursiuni în adâncimea apărării inamicului pentru a-i distruge obiectivele strategice, contribuind la limitarea severă a acțiunilor acestuia.
Soluția la un astfel de scenariu ar putea veni de la NATO, care după ce a demonstrat că a pregătit și echipat în trei – patru luni cel puțin 10 brigăzi de luptă ucrainene, ar putea lua în calcul să facă acest lucru și pentru una–două brigăzi de forțe speciale, dacă nu cumva a făcut-o până acum.
Desigur, există și aici câteva limitări importante. Prima este timpul de pregătire evident mai mare, iar cea de-a doua este natura umană, deoarece persoanele cu calitățile necesare – forță morală și fizică și stare de sănătate foarte bune - sunt extrem de rare.
În plus, chiar dacă debarcarea nu își va atinge obiectivul principal, forțele ruse, pentru a respinge o altă tentativă, vor fi obligate să riște și să-și aducă navele de luptă mai aproape de rachetele antinavă și dronele ucrainene și să mute trupe din zona actuală a frontului în Crimeea, pentru că nu mai are de unde să aducă din altă parte. Iar fortificațiile din zona Zaporojie nu vor putea rezista fără oameni care să lupte în ele.
Reamintim că din raidul aliat nereușit de la Dieppe (august 1942, în cel de-al doilea război mondial) s-au învățat lecții importante care au fost aplicate în celebra debarcare din Normandia. Desigur, detaliile diferă, armele sunt altele, tacticile sunt altele, dar principiul a rămas același: Testează, învață din greșeli și apoi fă mai bine.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Mult timp s-a crezut crezut că armele nucleare sunt pentru descurajarea strategică între marile puteri mondiale iar aducerea în discuție a acestui subiect într-o confruntare dintre o putere nucleară și una non-nucleară era ceva tabu și de neconceput.
Așa cum ne-am obișnuit, cea mai mare parte a informațiilor veridice privind prezența și implicarea trupelor nord-coreene în războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei provin din Coreea de Sud.
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a avertizat marți că Statele Unite vor înceta să medieze dacă Rusia și Ucraina nu fac 'propuneri concrete' pentru a pune capăt războiului, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, relatează Agerpres și AFP.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni o 'tentativă de manipulare' după ce omologul său rus Vladimir Putin a anunțat o încetare a focului în Ucraina între 8 și 10 mai pentru a marca victoria sovietică asupra Germaniei naziste, relatează Agerpres și AFP.
În noaptea de 28 spre 29 aprilie, forțele ruse au executat o serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, de lângă frontiera cu România.
Forțele ucrainene care operează sisteme de apărare aeriană NASAMS au doborât 11 rachete de croazieră rusești în mai puțin de două minute în timpul unui masiv atac aerian efectuat de ruşi, a declarat locotenent-colonelul ucrainean Kirilo Peretiatko într-un videoclip publicat pe 27 aprilie.
Vladimir Putin a anunțat un nou „ armistiu” în războiul cu Ucraina , care va dura trei zile — de la 00:00 pe 8 mai până la 00:00 pe 11 mai, au scris propagandiștii ruși luni, 28 aprilie, citând Kremlinul.
Într-o rară luare de poziție, oarecum în favoarea Ucrainei, Departamentul de Stat al SUA din administrația Trump condamnă implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune lansat de Rusia împotriva Ucrainei.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat duminică seară că liderul ucrainean Volodomir Zelenski este dispus să renunţe la recuperarea Peninsulei Crimeea ocupată de Rusia, în contradicţie totală cu declaraţiile preşedintelui ucrainean, transmit Agerpres și AFP.
Trump a declarat că întâlnirea sa cu Zelenski la înmormântarea Papei Francisc a mers bine și că Zelenski este gata să renunțe la Crimeea.
Trupele ucrainene continuă să lupte în regiunile Kursk și Belgorod din vestul Rusiei, a scris președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe rețelele de socializare, pe 27.04.2025, după ce s-a consultat cu comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Syrsky. Declarația lui Zelenski contrazice afirmația Moscovei de sâmbătă despre “eliberarea completă” a regiunii Kursk, a notat AFP. Militarii ucraineni au intrat regiunea de vest a Rusiei în urmă cu aproape nouă luni, la începutul lunii august a anului trecut.
Un comandant militar rus i-a spus preşedintelui rus Vladimir Putin că "rămăşiţele împrăştiate" ale armatei ucrainene din regiunea rusă Kursk vor fi în curând distruse, relatează duminică agenţia de ştiri rusă RIA, preluată de Agerpres și Reuters.
Rusia plănuiește să își schimbe tactica pentru o nouă ofensivă în vara și toamna anului 2025. Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Federația Rusă se pregătește să treacă la utilizarea sistematică a motocicletelor în operațiuni ofensive, pentru a contracara dronele ucrainene.
Președintele SUA, Donald Trump, a pus un mare semn de întrebare asupra intențiilor pe care liderul rus Vladimir Putin le are cu adevărat în ceea ce privește semnarea unui acord de pace. Trump a avut o poziție critică împotriva Rusiei pe care a amenințat-o cu un val de sancțiuni dure, la scurt timp după întâlnirea celebră tet-a-tet cu Volodimir Zelenski, în inima Vaticanului, chiar în Bazilica Sfântu Petru, cu câteva minute înainte de începerea funeraliilor Papei Francisc. Aceasta e prima ieșire mai „îndrăzneață” a lui Trump împotriva Rusiei, de la preluarea celui de-al doilea mandat.
Șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, a anunțat, pe 26.04.2025, că întreaga regiune Kursk a fost eliberată de Forțele Armate ale Ucrainei.
Donald Trump a spus că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de a ajunge la un acord”, menționând că „majoritatea punctelor importante au fost deja convenite”. El a cerut ambelor părți să organizeze urgent o întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a pune capăt războiului.
Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze temporar unele teritorii Rusiei, susține primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Textul integral al propunerilor de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, prezentat liderilor europeni la Paris pe 17 aprilie de către reprezentantul SUA Steve Witkoff, a fost acum publicat de Reuters.
La o întâlnire de miercuri la Londra, delegația ucraineană a prezentat SUA un set de cerințe pe care dorește să le includă în planul de pace american.
Prezența trupelor de menținere a păcii în Ucraina este „absolut inacceptabilă”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La fel vede situația și șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, spunând că acest pas ar declanșa al treilea război mondial.
În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat indignarea față de atacul rus de joi asupra Kievului, care a ucis nouă persoane și a rănit alte aproximativ 90. El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să oprească atacurile și să încheie un acord de pace.
În cursul nopții de 24.04.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, armele rusești au atacat facilitățile industriei militare din Kiev și din regiune. Coloane de fum negru formate după sosirile de drone și rachete au fost observate de locuitorii Kievului în diferite zone. Printre altele, incendiile au provocat daune unei întreprinderi implicate în producția de componente pentru vehiculele blindate ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.
Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, informează Agerpres și EFE.
O nouă înregistrare video a confirmat că Rusia utilizează în prezent sisteme nord-coreene de lansatoare multiple de rachete (MLRS) M1991 de 240 mm pe câmpul de luptă din Ucrainei. Imaginile, publicate de jurnalistul ucrainean Iurii Butusov, arată trupele ruse instalând ,,cuști antidrone'' improvizate pe aceste lansatoare de rachete nord-coreene în interiorul unui hangar militar.
Institutul japonez iQPS (Q-shu Pioneers of Space) din cadrul Universității Kyushu va furniza Direcției Principale de Informații a Forțelor Armate ale Ucrainei (GUR) imagini satelitare obținute prin tehnica de scanare cu radare cu apertură sintetică (SAR).
Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluționare pașnică a conflictului în Ucraina, relatează Agerpres și EFE.
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres, EFE și Reuters.
Finlandezii au o expresie când vine vorba de Armata rusă: ”rușii sunt mai slabi decât vor ei să credem și mai puternici decât credem noi”. Situația în care se află Rusia trebuie relatată echilibrat, fără a trece cu vederea anvergura uriașă a complexului militaro-industrial rusesc. Totuși, oricât de mult încearcă să ne convingă Kremlinul de invincibilitatea sa, războiul din Ucraina a arătat uriașele vulnerabilități ale armatei ruse și ale echipamentelor sale militare, iar Forțele Navale ruse nu fac excepție.
Ministrul polonez al apărării a dezvăluit astăzi (23.05.2025) că un bombardier tactic rusesc de tip Su-24 a fost interceptat de Forţele Aeriene ale Poloniei deasupra Mării Baltice noaptea trecută.
Dominanța aeriană a Americii se bazează pe capacitatea de a lovi orice țintă, în orice moment, de oriunde, și toate acestea fără a fi detectată. Ultimul element, adică capabilitățile de invizibilitate (stealth) sunt de fapt componenta-cheie a puterii aeriene americane care îi ține treji noaptea pe adversarii Statelor Unite. Iar când vorbim de avion „invizibil” referirea este semnătura radar redusă a acestora. F-35 precum F-22 sunt cele mai elocvente exemple.
În perioada 28 aprilie – 3 mai 2025, poligonul de instrucție Ādaži din Letonia a găzduit exercițiul militar „Iron Spear 2025”, o competiție complexă care a reunit echipaje de blindate din cadrul NATO pentru o serie de provocări tactice și trageri reale. Evenimentul a oferit atât oportunități de antrenament, cât și o demonstrație clară a capacității de apărare colectivă și a interoperabilității pe flancul estic al Alianței.
O campanie de dezinformare intensificată pe platforma TikTok propagă, în aceste zile, zvonuri nefondate despre o presupusă decizie a conducerii statului român de a trimite trupe în Ucraina. Aceste speculații, lipsite de orice bază reală, reprezintă o încercare clară de a amplifica teama și incertitudinea generate de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
Rusia și Ucraina au început schimbul de prizonieri în baza unui acord încheiat la Istanbul. Rusia a primit 270 de soldați și 120 de civili din captivitatea ucraineană. Același număr de militari și civili au fost predați Ucrainei.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Ucraina a fost victima unui nou atac aerian cu drone vineri seară. Explozii s-au auzit în regiunile Cernăuți, Zaporojie și Kiev, unde unitățile de apărare aeriană (ADF) intervin. În regiune Cernăuți, ținta atacului aerian a fost o linie de cale ferată.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
Forțele Aeriene ale SUA își schimbă fundamental strategia de achiziție pentru F-47, avionul de vânătoare de generația a 6-a, cunoscut anterior ca Next Generation Air Dominance (NGAD). Această nouă abordare, confirmată de șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul David Allvin, urmărește să ofere armatei o mai mare proprietate asupra tehnologiei avioanelor, deschizând calea pentru actualizări viitoare mai rapide și mai accesibile.
Președintele american Donald Trump a declarat că recomandă o taxă vamală de 50% pentru toate bunurile din Uniunea Europeană importate în Statele Unite.
Tactica de negociere a președintelui american este neobișnuită, cu atât mai mult cu cât inițial propusese un plafon de 20% pentru importurile din UE, iar oficialii europeni se abținuseră să escaladeze războiul comercial.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a participat, vineri, la cea de-a noua ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum (BSBSF), context în care a afirmat că regiunea Mării Negre este crucială pentru stabilitatea Flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 23.05.2025, portavionul USS Harry S. Truman (CVN-75) din clasa Nimitz a părăsit Marea Mediterană traversând Strâmtoarea Gibraltar în direcția Oceanului Atlantic. Nava se întoarce în portul său de origine din Norfolk, Virginia, în urma unei desfășurări extinse, care a inclus operațiuni în Marea Roșie și Marea Mediterană.
Polonia face pași importanți în direcţia modernizării capacităților sale militare, încercând să achiziționeze aproape 800 de rachete de apărare aeriană Patriot și 1 400 de bombe de înaltă precizie de la Statele Unite în cadrul unor acord care ar putea totaliza aproape 6 miliarde de dolari. Aceste vânzări propuse subliniază angajamentul Poloniei de a-și consolida securitatea națională și de a-și spori rolul în cadrul NATO.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Statele Unite colaborează cu partenerii săi NATO pentru a căuta sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut această declarație pe 20 mai, în timpul unei audieri în Senatul SUA, când se discuta propunerea privind bugetul apărării.
„Cu începere imediată, certificarea Universității Harvard pentru programul de schimb de studenți este revocată.”
După ce acumulase deja întârzieri serioase în programul de modernizare a avionului de antrenament IAR-99, în octombrie anul trecut directorul Avioane Craiova informa printr-un SMS că până la finalul anului va preda Armatei 5 din cele 10 avioane de antrenament. Se întâmpla în contextul în care jurnalistul Adelin Petrișor, cel care s-a interesat intens de programul IAR-99 de-a lungul timpului, publica un material despre situația celor 10 avioane care trebuiau modernizate. La șapte luni distanță, nici acesta precum nici liderul de sindicat al fabricii nu au răspuns apelurilor și solicitărilor lui Adelin Petrișor. Surpriză, niciun avion modernizat.
Ucraina intenționează să producă propriile rachete balistice pentru a-și spori capacitățile de apărare, dar asta nu se poate întâmpla peste noapte, chiar dacă mai multe facilități de pe teritoriul țării vecine au avut expertiză inclusiv în producția rachetelor intercontinentale.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon, din cele achiziționate de România de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 22 mai, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu" din Câmpia Turzii. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino", de la Mihail Kogălniceanu.
Rusia duce o campanie continuă de sabotaj, intimidare și propagandă împotriva statelor europene care susțin Ucraina, iar războiul cibernetic e folosit din plin.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.
La cererea publicului, Putin ar putea fi ”obligat” să meargă mai departe cu războiul din Ucraina. Mai exact, în timpul unei vizite în regiunea Kursk, președintele rus Vladimir Putin a fost abordat de oficialii locali, care i-au cerut să avanseze în regiunea ucraineană Sumî și să creeze o zonă tampon.
Un studiu recent de o echipă de cercetători şi experţi militari chinezi a stârnit controverse, identificând Boeing B-52 Stratofortress, un bombardier proiectat în anii 1950, drept cea mai semnificativă amenințare a Statelor Unite într-un eventual atac nuclear tactic împotriva Chinei. Publicat în revistei chinezi, Modern Defence Technology, cercetarea, condusă de Wang Bingqie de la Academia Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare din Wuhan, a simulat o operațiune aeriană de penetrare a Forțelor Aeriene ale S.U.A. care viza flote navale chineze sau situri interne.
Regatul Unit și Uniunea Europeană au semnat în mai 2025 un pachet de acorduri, marcând o resetare semnificativă a relațiilor bilaterale în domeniile comerțului, apărării și mobilității, la aproape un deceniu de la votul pentru Brexit.
Industriile Aerospațiale Turcești (TUSAŞ) lucrează la extinderea testelor de zbor și la accelerarea producției de prototipuri ale avionului de vânătoare de a cincea generație din Turcia.
Președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni în această săptămână că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit pentru pace în Ucraina, deoarece crede că câștigă războiul, a raportat Wall Street Journal pe 22 mai, citând trei surse confidențiale. Declarația lui Trump a marcat prima dată când acesta a recunoscut în fața liderilor europeni ceea ce ei și Kievul susțin de mult timp - Kremlinul nu are nicio intenție de a pune capăt războiului său la scară largă împotriva Ucrainei.
