Deschiderea unei noi direcții strategice de confruntare armată, mai ales a uneia considerate ca improbabile, este un schimbător de joc și aduce în cele mai multe cazuri victoria celui care o inițiază. Dar, mult mai important decât ideea în sine, este când și cum se face acest lucru.
Cele mai recente evoluții militare din Peninsulă – distrugerea unui important radar rusesc de supraveghere aeriană, debarcarea pentru scurt timp a unui grup ucrainean de cercetare, atacarea cu drone a bazelor de instruire a două mari unități de luptă rusești – indică faptul că Ucraina este în faza operațională de pregătire a unei debarcări în Crimeea.
Când ar putea fi făcută debarcarea? Teoretic, este nevoie de superioritate aeriană și navală. Rușii le-au avut pe amândouă la începutul războiului, dar nici măcar nu au încercat să debarce. Deci, cheia ar putea fi în altă parte.
În momentul de față, Rusia este slăbită în interior din punct de vedere militar și va avea dificultăți mari să se angajeze în confruntări terestre în altă parte decât în Ucraina.
Două evenimente cheie au demonstrat că Rusia este vulnerabilă în interior și nu are trupe capabile să lupte împotriva unor forțe regulate sau speciale care acționează la distanțe mari de frontul din Ucraina.
Primul dintre ele este incursiunea din mai – iunie 2023, în regiunea Belgorod, a forțelor paramilitare pro-ucrainene Legiunea pentru Libertatea Rusiei și Corpul Voluntarilor Ruși. Armatei ruse i-au trebuit aproape trei săptămâni să preia din nou controlul în zonele vizate de luptătorii paramilitari.
Al doilea eveniment este tentativa de lovitură de stat, din 23-24 iunie a lui Evgheni Prigojin. Atunci, mai multe unități paramilitare Wagner, echivalate ca dotare și personal cu una – două brigăzi mecanizate, au ocupat, Statul Major al Regiunii Militare Sud situat în Rostov-pe-Don, iar ulterior s-au deplasat cu mare lejeritate spre Moscova, reușind, într-o singură zi, să acopere o distanță de aproximativ 700 de km. Explicația plauzibilă a faptului că nimeni nu i s-a opus lui Prigojin este că în regiunile Rostov, Voronej și Lipetsk, precum și în cele învecinate lor, nu mai existau forțe terestre capabile să lupte, deoarece au fost trimise pe front.
Blindate ale Forțelor Armate / Ministerul rus al apărării
La puțin timp după incursiunea din regiunea Belgorod, armata ucraineană a lansat, în sfârșit, operația de contraofensivă. Anunțarea ei încă din iarnă-primăvară a permis forțelor ruse să se pregătească bine pentru apărare, inclusiv prin aducerea de efective numeroase și cantități mari de tehnică de luptă.
Contraofensiva ucraineană a fost descrisă lentă și sângeroasă de șeful Pentagonului. Forțele Kievului toacă sistematic, fără salturi spectaculoase, trupele ruse. Această strategie de luptă adoptată de ucraineni, dictată chiar de complexa apărare rusească, a solicitat la maximum moralul trupelor Moscovei, care de aproape trei luni au pierdut inițiativa și sunt sub o presiune constantă. Statul Major General rus a decis să trimită noi trupe pe front, lăsând Rusia și mai descoperită în interior, inclusiv în Crimeea.
Efectivele armatei ruse care pot fi folosite în operații terestre au ajuns la limită. Situația a fost remarcată de Serviciul britanic de Informații al Apărării care, în raportul său din 28 august, a precizat că Rusia a anulat, cel mai probabil, exercițiul strategic întrunit Vest-2023 datorită lipsei de trupe și echipamente militare disponibile.
Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 28 August 2023
— Ministry of Defence ???????? (@DefenceHQ) August 28, 2023
Find out more about Defence Intelligence's use of language: https://t.co/2pc3WQR0W6
???????? #StandWithUkraine ???????? pic.twitter.com/3JrjtnMvUS
La rândul său, Institutul pentru Studiul Războiului, un think-tank american care monitorizează și războiul ruso-ucrainean, a precizat în raportul său privind evoluțiile din 28 august că forțele ruse sunt folosite aproape în totalitate în oprirea contraofensivei ucrainene și nu mai au capacitatea să reia operațiile ofensive la scară mare, inclusiv datorită degradării forțelor de elită – trupele de desant.
Aparent, o debarcare ucraineană în Crimeea este o aventură, dar raidul ucrainean din 24 august a demonstrat că există o fereastră de oportunitate pentru forțe mici și agile, înalt tehnologizate, care acționează dispersat asupra obiectivelor strategice din peninsulă.
Rusia, nereușind să-și debarce forțele de invazie în regiunea Odesa, a considerat că Ucraina are și mai puține șanse să facă o astfel de operație în Crimeea. Bazându-se pe această concluzie, dar și obligată de evoluția războiului, Rusia a trimis unitățile luptătoare din peninsulă pe linia frontului.
Pentru apărarea litoralului și a obiectivelor importante a alocat personal insuficient pregătit, incapabil să lupte corespunzător împotriva unor forțe ucrainene de elită care ar fi folosite în caz de debarcare.
Amintim că în raidul din 24 august, ucrainenii au trimis doar un grup de cercetare al Direcției Principale de Informații Militare (GUR) care, într-o scurtă confruntare a eliminat în jur de 30 de militari ruși, fără să înregistreze nicio pierdere.
De altfel, GUR se pare că reușește să obțină, în timp real, informații de mare acuratețe și importanță privind situația forțelor ruse din Crimeea. Acest lucru a făcut posibile recentele succese și permite planificarea mai precisă a unei eventuale debarcări. Pe lângă informațiile obținute prin mijloace tehnice și de la NATO, se observă că GUR și celelalte agenții de informații ucrainene au o rețea de încredere formată din informatori locali, care le confirmă rapid mișcările trupelor ruse din peninsulă.
Capacitatea agenților locali, de a opera relativ liber, depinde și de sprijinul populației civile, nu doar de performanța aparatului rus de securitate. Acest lucru ar însemna că în cazul unei eventuale debarcări, militarii ucraineni, cel puțin, nu ar avea localnici ostili care să le îngreuneze misiunea. Se pare că pentru crimeeni a devenit tot mai clar dezavantajul de a trăi sub tensiune alături de instituțiile de securitate ruse, comparativ cu un statut de autonomie într-o Ucraină consolidată, ulterior, de statutul de membru NATO.
Având aceste câteva atuuri de partea lor, forțele speciale ucrainene, ajutate poate și de rachetele cu rază lungă de acțiune occidentale, ar avea unele șanse să distrugă anumite obiective prioritare (radare, aerodromuri, căi de comunicație etc.), facilitând aducerea ulterioară a unei forțe de debarcare mai mari.
Sunt șanse mari ca debarcarea să nu reușească, iar forța de elită ucraineană să fie distrusă, dar, uneori, dintr-o operație eșuată se învață mai multe decât dintr-una reușită.
Se pune, întemeiat, problema scenariului cel mai rău: debarcarea nu reușește și forțele de elită ucrainene sunt eliminate. Pentru scurt timp, apărarea și ofensiva ar funcționa și fără ele. Însă, aceste forțe au impact strategic. Efectul acțiunilor se face simțit în prima linie după un timp mai mare, dar cu un impact devastator.
De aceea, forțele speciale care ar fi distruse trebuie înlocuite cât de repede posibil întrucât, în absența aviației și a rachetelor cu rază lungă de acțiune, sunt singurele care pot face incursiuni în adâncimea apărării inamicului pentru a-i distruge obiectivele strategice, contribuind la limitarea severă a acțiunilor acestuia.
Soluția la un astfel de scenariu ar putea veni de la NATO, care după ce a demonstrat că a pregătit și echipat în trei – patru luni cel puțin 10 brigăzi de luptă ucrainene, ar putea lua în calcul să facă acest lucru și pentru una–două brigăzi de forțe speciale, dacă nu cumva a făcut-o până acum.
Desigur, există și aici câteva limitări importante. Prima este timpul de pregătire evident mai mare, iar cea de-a doua este natura umană, deoarece persoanele cu calitățile necesare – forță morală și fizică și stare de sănătate foarte bune - sunt extrem de rare.
În plus, chiar dacă debarcarea nu își va atinge obiectivul principal, forțele ruse, pentru a respinge o altă tentativă, vor fi obligate să riște și să-și aducă navele de luptă mai aproape de rachetele antinavă și dronele ucrainene și să mute trupe din zona actuală a frontului în Crimeea, pentru că nu mai are de unde să aducă din altă parte. Iar fortificațiile din zona Zaporojie nu vor putea rezista fără oameni care să lupte în ele.
Reamintim că din raidul aliat nereușit de la Dieppe (august 1942, în cel de-al doilea război mondial) s-au învățat lecții importante care au fost aplicate în celebra debarcare din Normandia. Desigur, detaliile diferă, armele sunt altele, tacticile sunt altele, dar principiul a rămas același: Testează, învață din greșeli și apoi fă mai bine.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina atacă Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune. Folosește arme produse pe plan intern și nu își coordonează țintele cu Statele Unite, potrivit The Kyiv Post.
Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunțat la Kiev, pe 24 august, că țara sa va transfera Ucrainei în septembrie un pachet de asistență militară în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei sale pentru a marca cea de-a 34-a aniversare a Zilei independenței Ucrainei.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a declarat, pe 24.08.2025, că armata ucraineană a eliberat trei sate din regiunea Donețk. Potrivit serverului Ukrainska Pravda, este vorba despre localitățile Mykhailivka, Zeleny Gay și Volodymyrivka. Potrivit aceluiași site, serviciul de informații militare ucrainean GUR a anunțat apoi capturarea satului Novomykhailivka din aceeași zonă. Ministerul rus al Apărării, pe de altă parte, a informat deespre capturarea localității Filiya din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS.
Norvegia va contribui cu aproximativ șapte miliarde de coroane norvegiene (aproape 700 de milioane de dolari) Ucrainei pentru sisteme de apărare aeriană, a anunțat duminică guvernul norvegian, care precizase deja cu o lună în urmă că Norvegia va contribui la sistemele de apărare aeriană Patriot, care vor fi furnizate Kievului de Germania. Prim-ministrul canadian Mark Carney a confirmat contribuția de peste un miliard de dolari canadieni în timpul unei vizite în Ucraina, duminică.
Avioanele de vânătoare Su-27 ale Forțelor Aeriene Ucrainene au fost echipate cu rachete de inducere în eroare americane ADM-160 MALD (Miniature Air-Launched Decoy), marcând prima utilizare documentată a acestor aeronave ca platforme de lansare pentru acest sistem.
Chiar înainte de sărbătorirea Zilei Independenței, ucrainenii le-au oferit rușilor o noapte excepțional de agitată.
Purtătorul de cuvânt al Grupării Operativ-Strategice „Dnipro” a forțelor armate ucrainene, Viktor Tregubov a prezentat, pe 24 august, o sinteză a evoluțiilor de pe front în zona de responsabilitate a grupării pe care o reprezintă.
Ucraina nu a câștigat încă războiul împotriva Rusiei, dar cu siguranță nu pierde, a susținut Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a transmis un mesaj de Ziua Independenței țării sale.
Săptămâna trecută, administrația președintelui american Donald Trump a aprobat vânzarea a 3.350 de rachete lansate din aer cu rază extinsă de acțiune (ERAM) către Ucraina.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
În noaptea de 20 august, trupele ruse au executat noi lovituri cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Un incident de o importanță strategică majoră a avut loc în teritoriile ocupate ale Ucrainei, demonstrând capacitatea forțelor ucrainene de a executa operațiuni complexe, adânc în spatele liniilor inamice. Pe 19 august 2025, un tren rusesc care transporta combustibil a fost lovit și distrus în regiunea Zaporojie, între localitățile Urozhaine și Tokmak. Această acțiune nu doar că a provocat o pierdere materială semnificativă, dar a și paralizat o rută logistică vitală pentru forțele de ocupație.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Vladimir Putin a fost de acord să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump pe 18 august.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Egiptul a decis să se alăture oficial programului turcesc KAAN, avion de generația a cincea dezvoltat de Turkish Aerospace Industries. E o apropiere militară majoră între două state cu relații complicate în istorie. În contextul în care Egiptul are în aviația militară „ADN occidental”, având flote mari de avioane de luptă occidentale, Cairo ar putea da un imbold important programului Kaan ce vizează dezvoltarea unui avion de generația a 5-a de către Turcia, ca urmare a excluderii din programul F-35 Lightning II.
Un avion Suhoi Su-27 s-a prăbușit joi după-amiază într-o parte a regiunii Zaporijia controlată de Ucraina.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a evaluat că Rusia s-a pregătit pentru o încălcare majoră a spațiului aerian polonez de câteva luni.
Camera Reprezentanților a aprobat un buget al apărării pentru anul viitor de 892,6 miliarde de dolari. Totuși, cele mai controversate prevederi politice (limitarea îngrijirii medicale pentru persoanele transgender sau încetinirea unor eforturi pentru energia regenerabilă) au puține șanse să treacă de Senat, unde este nevoie de sprijin bipartizan pentru a avansa legislația. Camera superioară analizează propriul proiect de lege bipartizan privind apărarea, care ar putea fi adoptat în următoarele zile.
Finlanda chiar își pregătește armele pentru flota de F-35, nu doar avioanele, ci infrastructura, muniția și facilitățile de mentenanță.
Ucraina ar putea rupe actualul blocaj militar prin lovirea a opt obiective strategice ale Rusiei, majoritatea pe teritoriul Federației, susține un raport publicat de Hudson Institute, un important think tank american cu sediul la Washington.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
În timp ce războiul din Ucraina a demonstrat deja impactul dronelor pe câmpul de luptă, devenid un etalon în acest domeniu, Statele Unite par să se afle într-o cursă contra cronometru pentru a-și adapta arsenalul. O evaluare recentă, realizată de pușcașii marini ai Corpului Expediționar I, în parteneriat cu Defense Innovation Unit (DIU), ridică o întrebare esențiala: Sunt Statele Unite pregătite pentru o confruntare majoră în care roiurile de drone chinezești ar putea copleși forțele sale armate?
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
În timp ce lumea asistă la o escaladare a tensiunilor geopolitice, Franța face un pas hotărât pentru a-și consolida poziția de putere nucleară. Anunțul recent al lui Sebastien Lecornu, Ministrul francez al Apărării, privind lansarea oficială a producției rachetei balistice strategice M51.4, nu a fost pentru experţii în securitate doar o știre tehnică, ci un semnal clar că Parisul nu mai face compromisuri în privința securității sale.
Incidentul din zorii zilei de miercuri, când drone rusești au pătruns adânc în spațiul aerian al Poloniei, a declanșat o alertă fără precedent, mobilizând forțe aeriene aliate și generând o nervozitate palpabilă la Varșovia. Deși nu este prima violare a granițelor NATO de la invazia rusă în Ucraina, amploarea și natura provocării arată un joc de-a șoarecele și pisica, în care Rusia își testează limitele și încearcă să afle cât de hotărât este Occidentul să se apere.
Întreaga lume a privit îngrozită cum atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au ucis aproape 3.000 de oameni la New York, Washington, D.C. și Shanksville, Pennsylvania. Azi se împlinesc exact 24 de ani de la atentatele care au schimbat lumea, inclusiv politic, social și militar.
În urma agresiunii rusești din noaptea de miercuri (10.09.2025), Republica Cehă va trimite o subunitate de elicoptere pentru operațiuni speciale, dotată cu trei elicoptere Mi-171Sh, pentru a ajuta Polonia. Acest lucru a fost anunțat de Ministerul ceh al Apărării într-un comunicat de presă dat publicității în cursul serii.
Unul dintre cele mai tensionate momente din Orientul Mijlociu s-a consumat nu în Gaza, nu în Ierusalim, ci în inima Qatarului, într-un raid aerian israelian de o precizie șocantă. E o lovitură care a zdruncinat fragilele negocieri pentru pace și a aruncat o umbră de îndoială asupra alianțelor tradiționale din regiune. La prima vedere, o operațiune de succes. Dar, pe măsură ce fumul se așterne, ies la iveală erori și întrebări fără răspuns.
Rusia a respins acuzațiile poloneze potrivit cărora dronele doborâte pe 10 septembrie, în timpul nopții, în spațiul aerian polonez erau de origine rusă, numind declarațiile Varșoviei „nefondate”.
Preşedintele american, Donald Trump, a denunţat încălcarea de către Rusia a spaţiului aerian polonez, în urma incursiunii a cel puţin 19 drone ruseşti, care au fost doborâte de forţele mai multor ţări europene aflate sub coordonarea NATO, transmit Agerpres și EFE.
La expoziția militară DSEI, care și-a deschis porțile la Londra, gigantul european MBDA prezintă Akeron MBT 120, un concept care se înscrie, un concept de ultimă generație. Mai exact este vorba de o rachetă care, dezvoltată pe baza familiei Akeron a MBDA, va putea fi lansată de tunul de 120 mm al unui tanc principal de luptă.
Ultimele aproxiamativ 24 de ore au fost un test important pentru Flancul Esic. Polonia a doborât în premieră drone ruse, după ce între 20 și 23 de drone ale Federației Ruse de tip Shahed/Geran și Gerbera au încălcat spațiul aerian polonez. Incidentul, petrecut în cursul nopții, marchează prima intervenție directă a aviației NATO împotriva unor ținte rusești de la începutul războiului din Ucraina, fiind folosite avioane F-16 Fighting Falcon și F-35 Lightning II poloneze și olandeze, dislocate în Polonia. Lucru remarcat și de corespondentul de război Radu Hossu, care remarcă într-o analiză că o astfel de utilizare, extrem de costisitoare, arată și unele lipsuri în ceea ce privește un sistem multi-stratificat de apărare aeriană. O problemă cu care se confruntă și România.
Celebrele rachete de croazieră aer-sol cu rază lungă de acțiune de tip Taurus au devenit în acest ultim an subiect unui „du-te, vino” în contextul discuțiilor despre posibile livrări ale rachetelor Taurus de către Germania, spre Ucraina. Dar o informație interesantă despre rachetele Taurus a publicat presa germană care anunță că industria de la Berlin pregătește deja noua generație de rachete. Și chiar dacă nu există momentan informații oficiale, experții militari germani oferă câteva indicii ale caracteristicilor noilor rachete Taurus NEO.
România este solidară cu Polonia, care a neutralizat în noaptea de marţi spre miercuri drone ruse în interiorul propriului spaţiu aerian, iar, dacă va fi cazul, procedurile sunt pregătite "pentru a reacţiona la fel" în România, a declarat, miercuri, preşedintele Nicuşor Dan.
Curtea de Apel Bucureşti a dispus miercuri arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova, acuzat de trădare şi transmiterea de informaţii secrete către KGB din Belarus.
Sau, ca să-l parafrazăm pe președintele Trump, „Ce naiba vor rușii cu atacul ăsta nesăbuit?”
Un număr mare de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez miercuri dimineață, unele dintre ele fiind doborâte de avioane de vânătoare aliate.
Șefa Comisiei Europene susține un discurs despre starea Uniunii Europene în fața sesiunii plenare a Parlamentului European în fiecare septembrie.
Republica Belarus spune că a doborât mai multe drone străine care i-au încălcat spațiul aerian. În plus, autoritățile de la Minsk au avertizat Polonia și Lituania de apropierea dronelor “pierdute”.
Vehiculele submarine autonome de mari dimensiuni (XL-AUV) pot fi desfășurate de pe nave de război sau lansate de pe coastă.
Forțele de Apărare Teritorială (WOT) a Armatei Poloniei au redus considerabil timpul de prezentare în unități pentru militarii profesioniști și voluntari, după incidentul fără precedent în care drone ruse au încălcat spațiului aerian polonez și au fost doborâte. Concomitent au fost activate echipe terestre de căutare și identificare a UAV-urilor ruse doborâte.
Noaptea grea pe întreg Flancul Estic, unde Rusia recurge la provocări fără precedent în timpul atacurilor masive asupra infrastructurii critice a Ucrainei. În timp ce Polonia a doborât în premieră drone rusești, în celălalt capăt al Flancului, două avioane F-16 Fighting Falcon ale României au fost ridicate după ce un grup de drone opera în imediata apropiere a spațiului nostru. Trebuie subliniat că în comparație cu situația din Polonia, rușii nu au intrat în spațiul aerian al României.
Polonia şi-a mobilizat miercuri propriile sisteme de apărare aeriană şi cele ale NATO pentru a doborî drone în spaţiul său aerian, după un atac aerian rus asupra Ucrainei, Varşovia, numind încălcarea spaţiului său aerian drept "un act de agresiune", informează DefenseRomania.
Congresmanul republican Joe Wilson a reacționat dur după ce Polonia, stat membru NATO, a fost supusă unor provocări și incursiuni fără precedent cu drone ruse de producție iraniană de tip Shahed, la mai puțin de o săptămână de la vizita președintelui polonez Andrzej Nawrocki la Casa Albă. Ca urmare a incidentului Polonia a doborât în premieră drone ruse. În același mesaj membrul Camerei Reprezentanților din Partidul Republican îi cere lui Donald Trump o poziție mult mai incisivă împotriva Rusiei, considerând acțiunile ruse în Polonia ca „act de război”.
În timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei, dronele au încălcat în mod repetat spațiul aerian polonez. Acest lucru a fost anunțat miercuri (10.09.2025), cu puțin înainte de ora 4:00 a.m. CEST, de către armata poloneză și ulterior de către prim-ministrul Donald Tusk. Comandamentul operațional al armatei a ordonat utilizarea armelor împotriva UAV-urilor. Armata a îndemnat locuitorii din unele zone să nu iasă din case.
Într-un interviu acordat publicației germane ZDF-Magazin WISO, directorul executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, a confirmat planurile de a livra Ucrainei sisteme mobile performante de apărare antidronă chiar înainte de sfârșitul anului 2025.
