Şefii de stat şi de guvern participanţi la summit asigură că rămân "ferm angajaţi faţă de Tratatul de la Washington" (fondator al NATO), inclusiv în privinţa faptului că "un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor, aşa cum este înscris în Articolul 5" al tratatului.
"Ne confruntăm cu ameninţări cu mai multe faţete, cu o concurenţă sistemică din partea puterilor autoritare care încearcă să se afirme, precum şi cu provocări în creştere pentru securitatea ţărilor noastre şi a cetăţenilor noştri, din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice; terorismul în toate formele şi manifestările sale rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi. Actori statali şi nestatali subminează ordinea internaţională bazată pe reguli şi încearcă să submineze democraţia din întreaga lume. Instabilitatea observată dincolo de graniţele noastre favorizează, de asemenea, migraţia neregulată şi traficul de persoane", constată participanţii la summit, potrivit Agerpres.
Comunicatul enumeră între provocări "influenţa crescândă şi politicile internaţionale ale Chinei", asigurând că aliaţii vor "interacţiona cu China pentru a apăra interesele de securitate ale Alianţei", precum şi "ameninţări cibernetice şi hibride, alte ameninţări asimetrice, inclusiv campanii de dezinformare, utilizarea rău intenţionată a tehnologiilor emergente şi a unor tehnologii perturbatoare din ce în ce mai sofisticate".
În acelaşi timp, "progresele rapide în spaţiu ne afectează securitatea", proliferarea armelor de distrugere în masă şi "erodarea arhitecturii de control al armelor subminează, de asemenea, securitatea noastră colectivă", iar "schimbările climatice sunt un factor de multiplicare a ameninţărilor cu implicaţii asupra securităţii Alianţei", notează participanţii la summit.
În acest context, liderii NATO anunţă aprobarea "astăzi, în cadrul NATO 2030, a unei agende transatlantice pentru viitor", care "completează şi extinde adaptarea politică şi militară în curs, consolidează capacitatea noastră de a îndeplini cele trei sarcini esenţiale şi contribuie la consolidarea Alianţei noastre şi la pregătirea pentru viitor".
Participanţii îşi reiterează "angajamentul de a menţine un mix adecvat de capabilităţi nucleare, convenţionale şi de apărare antirachetă pentru descurajare şi apărare, precum şi faţă de angajamentul de investiţii în apărare din 2014, în totalitate".
Liderii se angajează de asemenea să crească "rezilienţa, care rămâne o responsabilitate naţională", şi să adopte "o abordare mai integrată şi mai bine coordonată, în concordanţă cu angajamentul nostru colectiv în temeiul articolului 3 din Tratatul Atlanticului de Nord, de a reduce vulnerabilităţile şi de a ne asigura că militarii noştri pot opera eficient pe timp de pace, criză şi conflicte".
"Agenda NATO 2030 stabileşte un nivel mai înalt de ambiţie pentru NATO şi oferă orientări clare privind continuarea adaptării pentru a aborda ameninţările şi provocările existente, noi şi viitoare, pe baza adaptării politice şi militare continue a Alianţei. Pentru a implementa agenda NATO 2030, cele trei sarcini esenţiale şi următorul Concept Strategic necesită resurse adecvate, prin cheltuieli naţionale pentru apărare şi finanţare comună. Pe baza cerinţelor, suntem de acord să majorăm aceste resurse, inclusiv dacă este necesar prin finanţarea comună NATO, începând cu 2023, ţinând cont de sustenabilitate, accesibilitate şi responsabilitate. Când ne vom întâlni în 2022, vom conveni, alături de Conceptul Strategic, asupra cerinţelor specifice de finanţare suplimentară până în 2030 şi implicaţiilor în materie de resurse pentru bugetul militar al NATO, a programului NATO de investiţii în securitate şi a bugetului civil, şi vom identifica eventuale măsuri de eficientizare", se arată în comunicat.
Participanţii la summit menţionează pe de altă parte că "de mai bine de 25 de ani NATO se preocupă de construirea unui parteneriat cu Rusia, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia (NRC), iar în timp ce NATO îşi respectă angajamentele internaţionale, Rusia continuă să încalce valorile, principiile, încrederea şi angajamentele stipulate în documentele convenite şi care stau la baza relaţiei NATO-Rusia".
"Ne reafirmăm deciziile faţă de Rusia convenite la summitul din Ţara Galilor din 2014 şi la toate reuniunile noastre ulterioare ale NATO. Am suspendat orice cooperare practică civilă şi militară cu Rusia, rămânând în acelaşi timp deschişi dialogului politic. Până când Rusia nu va demonstra respectarea dreptului internaţional şi a obligaţiilor şi responsabilităţilor sale internaţionale, nu poate exista o revenire la 'business as usual'. Vom continua să răspundem la deteriorarea mediului de securitate prin întărirea poziţiei noastre de descurajare şi apărare, inclusiv printr-o prezenţă avansată în partea de est a Alianţei. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia. Deciziile pe care le-am luat sunt pe deplin în concordanţă cu angajamentele noastre internaţionale şi, prin urmare, nu pot fi considerate de nimeni ca fiind în contradicţie cu Actul fondator NATO-Rusia", se subliniază în comunicat.
Acesta mai arată că "dezvoltarea dispozitivului militar în mai multe domenii de către Rusia, postura sa mai asertivă, capacităţile sale militare inovatoare şi activităţile provocatoare, inclusiv în apropierea graniţelor NATO, precum şi exerciţiile sale de mare anvergură fără preaviz, continuarea întăririi militare în Crimeea, desfăşurarea de rachete moderne cu capacitate duală în Kaliningrad, integrarea militară cu Belarus şi încălcările repetate ale spaţiului aerian al aliaţilor NATO ameninţă din ce în ce mai mult securitatea zonei euro-atlantice şi contribuie la instabilitate de-a lungul frontierelor NATO şi nu numai".
Comunicatul insistă că "Rusia a continuat să-şi diversifice arsenalul nuclear, inclusiv prin implementarea unei game de sisteme de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune destinate să exercite o acţiune coercitivă asupra NATO. Rusia şi-a recapitalizat aproximativ 80% din forţele strategice nucleare şi îşi extinde capacităţile nucleare, urmărind să se doteze cu arme noi şi destabilizatoare şi o gamă diversă de sisteme cu dublă capacitate. Rusia continuă să folosească o retorică nucleară agresivă şi iresponsabilă şi a sporit importanţa pe care o acorda deja exerciţiilor convenţionale destabilizatoare, care includ sisteme cu capacitate duală. Strategia nucleară a Rusiei şi modernizarea, diversificarea şi extinderea sistemelor de arme nucleare, inclusiv creşterea calitativă şi cantitativă a armelor sale nucleare non-strategice, contribuie tot mai mult la o postură mai agresivă de intimidare strategică. Vom continua să conlucrăm îndeaproape pentru a aborda toate ameninţările şi provocările ridicate de Rusia", conchid participanţii la summit.
Aceştia îşi reiterează în acelaşi timp "sprijinul pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în cadrul graniţelor lor recunoscute la nivel internaţional" şi cer Rusiei, "în conformitate cu angajamentele sale internaţionale, să retragă forţele pe care le-a staţionat în cele trei ţări fără acordul lor".
"Condamnăm cu tărie şi nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi nelegitimă a Rusiei la Crimeea şi denunţăm ocuparea temporară a acesteia. Abuzurile şi încălcările drepturilor omului împotriva tătarilor din Crimeea şi a membrilor altor comunităţi locale trebuie să înceteze. Recenta întărire a dispozitivului său militare şi activităţile de destabilizare ale Rusiei în Ucraina şi în jurul acesteia au intensificat şi mai mult tensiunile şi au subminat securitatea. Facem apel la Rusia să pună capăt acestei întăriri a dispozitivului său militar şi să nu mai restricţioneze navigaţia în anumite părţi ale Mării Negre", notează liderii NATO.
Ei cer de asemenea Rusiei "să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluţionare a problemei Transnistriei", exprimându-şi hotărârea de a "sprijini reformele democratice ale Republicii Moldova şi de a-i oferi asistenţă prin iniţiativa NATO de întărire a capacităţilor de apărare şi de securitate".
Comunicatul aminteşte că "după aproape 20 de ani, operaţiunile militare ale NATO în Afganistan se apropie de sfârşit". "I-am privat pe terorişti de un sanctuar de unde să planifice atacuri împotriva ţărilor noastre, am ajutat Afganistanul să îşi construiască instituţiile de securitate şi am instruit, consiliat şi asistat Forţele Naţionale Afgane de Apărare şi Securitate; aceştia îşi asumă acum întreaga responsabilitate pentru securitatea din ţara lor", afirmă participanţii la summit, care aduc totodată "un omagiu celor care şi-au pierdut viaţa sau au fost răniţi" şi îşi exprimă "profunda recunoştinţă pentru toţi bărbaţii şi femeile care au slujit sub stindardul NATO, precum şi familiilor lor".
"Descurajarea şi apărarea sunt în centrul Alianţei, susţinute de articolul 5 din Tratatul de la Washington şi de o legătură transatlantică durabilă. Suntem uniţi şi hotărâţi în capacitatea şi angajamentul nostru de a ne apăra reciproc. Vom menţine şi vom dezvolta în continuare întreaga gamă de forţe şi capacităţi pregătite necesare pentru a asigura o descurajare şi apărare credibile şi vom oferi Alianţei o gamă largă de opţiuni pentru a ne adapta răspunsul la circumstanţe specifice şi pentru a răspunde oricăror ameninţări, din partea unor actori statali şi nestatali, de oriunde şi oriunde ar apărea", insistă participanţii.
Comunicatul mai consemnează între altele că NATO nu are "intenţia de a lansa rachete nucleare terestre în Europa" şi că aliaţii "salută înfiinţarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă în România".
Documentul face referire şi la cazurile de război hibrid, în care "Consiliul ar putea decide să invoce articolul 5 din Tratatul de la Washington, ca în cazul unui atac armat. NATO şi aliaţii vor continua să se pregătească, să descurajeze şi să se apere împotriva ameninţărilor hibride", scriu participanţii la summit.
Similar, aceştia consideră că "atacurile înspre, din sau în spaţiu prezintă o provocare clară pentru securitatea Alianţei, al cărei impact ar putea ameninţa prosperitatea, securitatea şi stabilitatea naţională şi euro-atlantică şi ar putea fi la fel de nocive pentru societăţile moderne ca un atac convenţional" . "Astfel de atacuri ar putea duce la invocarea Articolului 5", atenţionează liderii, o decizie cu privire la momentul în care astfel de atacuri ar duce la invocarea articolului 5 "urmând a fi luată de Consiliul Nord-Atlantic de la caz la caz".
Participanţii la summit îşi reafirmă "angajamentul de a continua să asigure o capacitate NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (BMD), de a continua asigurarea misiunii principale a Alianţei de apărare colectivă şi de a conferi protecţie completă tuturor populaţiilor, teritoriului şi forţelor europene ale NATO împotriva ameninţării tot mai mari pe care o reprezintă proliferarea rachetelor balistice". Comunicatul subliniază în acest sens că apărarea antibalistică a NATO este "pur defensivă, iar scopul şi principiile sale politice rămân neschimbate de la summitul de la Lisabona din 2010". "Apărarea antirachetă poate completa rolul armelor nucleare în descurajare, nu le poate substitui", amintesc aliaţii.
Apărarea antibalistică a NATO "se bazează pe contribuţii naţionale voluntare, în special mijloacele SUA din România, Turcia, Spania şi Polonia înscriindu-se în abordarea adaptivă pe etape pentru o apărare antirachetă a Europei, precum şi pe sistemul său de comandă şi control, singura componentă eligibilă pentru finanţare comună", notează comunicatul, care mai insistă că BMD a NATO "nu este îndreptată împotriva Rusiei şi nu va submina descurajarea strategică a Rusiei", fiind "destinată să asigure apărarea împotriva potenţialelor ameninţări care provin din afara zonei euro-atlantice".
"Salutăm şi susţinem pe deplin acordul dintre Statele Unite şi Federaţia Rusă de prelungire a noului Tratat START pentru cinci ani. Aliaţii NATO consideră că noul Tratat START contribuie la stabilitatea internaţională, iar aliaţii îşi exprimă din nou sprijinul ferm pentru punerea sa în aplicare şi pentru dialogul timpuriu şi activ cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a stabilităţii strategice", afirmă participanţii.
În acelaşi timp, aceştia menţionează că "Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP) rămâne bastionul esenţial împotriva proliferării armelor nucleare, piatra de temelie a arhitecturii globale de neproliferare nucleară şi dezarmare, precum şi cadrul pentru cooperare internaţională în distribuirea beneficiilor utilizării paşnice a energiei, ştiinţei şi tehnologiei nucleare. Aliaţii rămân ferm angajaţi faţă de implementarea integrală a TNP în toate aspectele sale, ca platformă de neînlocuit".
Comunicatul "salută discuţiile substanţiale dintre participanţii la Planul de Acţiune Comprehensivă Comună (JCPoA) şi separat cu Statele Unite pentru o revenire reciprocă la respectarea JCPoA de către Statele Unite şi Iran". "Este vital ca Iranul să menţină spaţiul pentru aceste discuţii evitând orice nouă escaladare", notează participanţii.
Aliaţii rămân profund preocupaţi de evoluţiile din Belarus din august 2020, afirmând că "politicile şi acţiunile Belarusului au implicaţii asupra stabilităţii regionale şi au încălcat principiile care stau la baza parteneriatului nostru" şi asigurând că "NATO va rămâne vigilentă şi va monitoriza implicaţiile asupra securităţii Alianţei".
"Devierea inacceptabilă a unui avion civil în mai 2021 şi arestarea ulterioară a unui jurnalist şi a partenerei sale care călătoreau la bord au pus în pericol siguranţa civililor şi au constituit un afront grav în ce priveşte disidenţa politică şi libertatea presei. Susţinem investigaţiile independente, inclusiv de către Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI). Susţinem măsurile luate de aliaţi individual şi colectiv ca răspuns la acest incident. Facem apel la Belarus să respecte dreptul internaţional, să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi să elibereze imediat şi necondiţionat toţi deţinuţii politici, inclusiv pe cei care aparţin Uniunii polonezilor din Belarus. Un Belarus democratic, suveran şi stabil este în interesul nostru al tuturor", subliniază participanţii la summit.
"Ambiţiile declarate ale Chinei şi comportamentul asertiv prezintă provocări sistemice pentru ordinea internaţională bazată pe reguli şi pentru domeniile relevante pentru securitatea Alianţei", consemnează totodată comunicatul, care mai notează că "China îşi extinde rapid arsenalul nuclear", este "opacă în implementarea modernizării sale militare" şi "cooperează militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciţii ruse în zona euro-atlantică". "Rămânem preocupaţi de lipsa frecventă de transparenţă a Chinei şi de utilizarea dezinformării. Solicităm Chinei să îşi respecte angajamentele internaţionale şi să acţioneze responsabil în sistemul internaţional, inclusiv în domeniile spaţial, cibernetic şi maritim, în concordanţă cu rolul său de putere majoră", scriu aliaţii.
Aceştia adaugă că "NATO menţine un dialog constructiv cu China, acolo unde este posibil". "Pe baza intereselor noastre, salutăm oportunităţile de a interacţiona cu China în domenii relevante pentru Alianţă şi în ce priveşte provocările comune, cum ar fi schimbările climatice. Aliaţii îndeamnă China să se angajeze în mod real în dialog, consolidarea încrederii şi măsuri de transparenţă cu privire la capacităţile şi doctrina sa nucleară. Transparenţa şi înţelegerea reciprocă ar fi benefice atât pentru NATO, cât şi pentru China", notează comunicatul.
Aliaţii remarcă de asemenea că "schimbările climatice sunt una dintre provocările definitorii ale vremurilor noastre" şi afirmă că pentru a spori gradul de conştientizare, NATO va efectua evaluări anuale ale impactului schimbărilor climatice asupra mediului său strategic, precum şi asupra misiunilor şi operaţiunilor". Pentru a se adapta la schimbările climatice, NATO va include consideraţii privind schimbările climatice în întregul său spectru de lucru, de la planificarea apărării şi dezvoltarea capacităţilor până la pregătirea civilă şi exerciţii, se arată în comunicat.
Aliaţii îşi reafirmă, în fine, angajamentul faţă de politica NATO a uşilor deschise, în temeiul articolului 10 din Tratatul de la Washington, "care a fost un succes istoric" şi reiterează "decizia luată la Summitul de la Bucureşti din 2008 conform căreia Georgia şi Ucraina vor deveni membre ale Alianţei, prin Planul de acţiune pentru aderare (MAP) ca parte integrantă a procesului", "fiecare partener fiind judecat după propriile sale merite".
"Prin deciziile noastre de astăzi, am deschis un nou capitol în relaţia transatlantică şi am stabilit direcţia pentru adaptarea continuă a Alianţei către 2030 şi mai departe. Aşteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim din nou în Spania în 2022, iar apoi în Lituania", conchid aliaţii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Berlinul intenționează să cumpere 3.500 de vehicule blindate (tancuri și transportoare blindate) pentru Bundeswehr. Această comandă importantă este destinată echipei noilor unități NATO.
Suedia a semnat acorduri în valoare de peste 5 miliarde de coroane suedeze (526,02 milioane de dolari) cu companiile Rheinmetall din Germania şi Nammo din Norvegia pentru livrarea de muniţie de artilerie, a anunţat marţi Ministerul Apărării de la Stockholm, transmit Agerpres și Reuters.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a sosit luni la Casa Albă pentru o întrevedere cu preşedintele american, Donald Trump, căruia i-a adus ceea ce a devenit cadoul suprem pentru președintele Trump: o scrisoare prin care îl nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace.
HUR/GUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei) a publicat un ordin rusesc de refacere cu personal a bazei militare rusești din Armenia.
În cursul zilei de 07.07.2025, Roman Starovoitz s-a sinucis după ce președintele rus, Vladimir Putin, l-a demis din funcția de ministru al transporturilor. Acest lucru a fost raportat pentru prima dată de o sursă anonimă a ziarului Izvestia, care a fost citată de alte mass-media rusești. Starovoitz a fost găsit mort în mașina sa în Odintsovo, lângă Moscova, a confirmat ulterior Comitetul de Investigații al Rusiei.
SBU a reținut un agent al FSB care dirija bombardamentele rusești asupra Hersonului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un 'schimb bun' de opinii în cursul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump în problema tarifelor vamale, a declarat luni unul dintre purtătorii de cuvânt ai executivului european, citat de Agerpres, AFP și Reuters.
Numărul copiilor ucraineni uciși, în perioada martie – mai, a crescut semnificativ.
Liderii din BRICS, grupul celor 11 mari ţări emergente, au cerut duminică o "încetare imediată a focului" şi o "retragere completă" a Israelului din Fâşia Gaza, într-o declaraţie comună publicată în timpul unui summit la Rio de Janeiro, relatează AFP.
Sesiunea din iulie a Parlamentului European care începe luni va avea drept principale puncte pe agendă dezbaterea și votarea unei moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, pregătirea summitului UE-China și dezbaterea celor mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, iar prim-ministrul danez Mette Frederiksen va prezenta prioritățile președinției daneze a Consiliului UE, care a început săptămâna trecută.
Ministrul de Externe declară că sutudiasă posibilitatea redeschiderii în siguranţă a Consulatului României din Odesa.
Două agenții de informații olandeze au declarat vineri că Rusia își intensifică utilizarea armelor chimice interzise în Ucraina, inclusiv a gazului toxic cloropicrină, din perioada Primului Război Mondial.
Comentariile lui Wang vin într-un moment în care sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina slăbește. Marți, Departamentul Apărării al SUA a suspendat livrările către Ucraina de sisteme de armament cheie, posibil, chiar și rachete de apărare aeriană Patriot.
Așa cum bine remarca și postarea MApN, pregătirea de azi este siguranța de mâine.
În epoca actuală, marcată de schimbări accelerate și riscuri suprapuse, noțiunea de securitate națională nu mai poate fi privită exclusiv prin prisma aparatelor de apărare sau a granițelor fizice. Securitatea a devenit un concept fluid, profund interconectat cu politicile economice, sociale, educaționale și demografice ale statelor. Așa cum a susținut Școala de la Copenhaga, securitatea poate fi discutată și apărată în termeni economici, societali, ecologici sau identitari. În această arhitectură conceptuală extinsă, România are nevoie de instituții care, dincolo de mandate tehnice, contribuie la stabilitate, coeziune și dezvoltare durabilă. Iar una dintre cele mai importante este Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Președintele rus Vladimir Putin va discuta telefonic joi cu omologul său american Donald Trump, a anunțat liderul de la Kremlin pe neașteptate în timpul vizitei sale la forumul de afaceri al Agenției pentru Inițiative Strategice.
Ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că Europa se confruntă cu mai multe provocări, dar niciuna dintre ele nu este cauzată de China.
Danemarca a introdus recrutarea obligatorie pentru toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani. Totuși, numărul foarte mare de voluntari, raportat la numărul de locuri din Armată, face ca nu nu toată lumea să fie nevoită să efectueze stagiul militar.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
Împrumuturile comune pentru apărare ar putea impulsiona perspectivele pentru Europa şi moneda euro pe două fronturi: ar crea activele mari şi lichide necesare pentru funcţionarea lină a sectorului financiar şi ar îmbunătăţi capabilităţile de apărare, o necesitate pentru orice bloc care ar emite o importantă monedă de rezervă.
În trecut, Iranul a mai ameninţat cu închiderea Strâmtorii Ormuz, dar nu a pus niciodată în practică o astfel de acţiune.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Germania este cel mai important susținător european al Ucrainei, o demonstrează și noua serie de anunțuri, făcute în ultimele zile.
Merz a declarat că a acceptat oferta Franței de a purta discuții privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare.
Membrii grupării Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) vor începe să depună armele în cadrul unei ceremonii de dezarmare care va avea loc în Kurdistanul irakian în prima parte a acestei luni, după cum a relatat publicația kurdă Rudaw.
Președintele american Donald Trump a declarat că va lua în considerare deportarea lui Elon Musk în Africa de Sud, țara în care s-a născut și a crescut miliardarul.
Un bombardier supersonic Su-34 s-a prăbușit în regiunea Nijni Novgorod din Federația Rusă, a confirmat Ministerul rus al Apărării.
Conflictul dintre Rusia și Azerbaidjan s-a adâncit și mai mult după ce anchetatorii din orașul industrial rusesc Ekaterinburg au efectuat săptămâna trecută o serie de raiduri asupra etnicilor azeri suspectați de implicare în crime nerezolvate din trecut, inclusiv crime în serie.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Prin noua sa inițiativă, „Pariul Tehnologic”, anunțată pe 25 iulie, Ucraina își propune o consolidare radicală a apărării sale aeriene. Elementul central al acestui efort este directiva președintelui Volodimir Zelenski adresată industriei de apărare: atingerea unei capacități zilnice de producție de cel puțin 1.000 de drone interceptoare, menite să anihileze amenințarea reprezentată de atacurile masive ale Rusiei.
Saga rușinoasă a unicului portavion al Rusiei, Amiral Kuznetsov, pare să se apropie de finalul său inevitabil. Andrei Kostin, șeful corporației de stat care gestionează șantierele navale, a confirmat că se ia în considerare vânzarea sau casarea navei, o admitere publică a faptului că această relicvă a puterii navale sovietice a devenit o povară financiar și industrial pe care Rusia nu și-l mai poate permite. Decizia marchează nu atât o reorientare strategică, cât recunoașterea unui eșec prelungit.
Într-o lume civilizată, prima noapte dintr-un weekend în Ucraina ar trebui să decurgă în liniște, animată doar de efuziunile tinerilor. În schimb, la 80 de ani după cel de-al Doilea Război Mondial, când se presupune că s-au învățat toate lecțiile ororilor de atunci, ucrainenii își petrec nopțile în adăposturi antiaeriene, încercând să se ferească de rachetele și dronele ucigașe lansate de forțele ruse.
Ucraina își extinde rapid câmpul de luptă împotriva agresiunii ruse, mutând conflictul din tranșeele fizice în domeniul cibernetic. Cea mai recentă și mai îndrăzneață operațiune a sa, un atac cibernetic masiv care a paralizat timp de mai multe zile administrația instalată de Rusia în Crimeea, demonstrează o escaladare strategică: utilizarea capabilităților ofensive digitale nu doar pentru a se apăra, ci pentru a destabiliza controlul rusesc din interior.
Statele Unite și-au reafirmat angajamentul de a consolida pilonul estic al NATO, semnând ieri, 25 iulie, un acord pentru a oferi Poloniei garanții în valoare de 4 miliarde de dolari prin programul de Finanțare Militară Externă (FMF). Deși oficial fondurile sunt destinate „modernizării forțelor armate poloneze”, surse americane citate de publicația Defence24.pl indică faptul că finanțarea este direct legată de ambițiosul program de modernizare a flotei de avioane F-16C/D la standardul avansat F-16V.
Aviația tactică ucraineană a efectuat cu succes un atac cu bombe asupra unei facilități aparținând Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei din regiunea învecinată Bryansk.
Pentru prima dată a fost prezentată versiunea în configurație românească a blindatului 4x4 Cobra II, la IDEF 2025, cea mai mare expoziție de tehnică militară care a avut loc la Istanbul, în Turcia, și la care a participat și DefenseRomania. Din discuțiile purtate cu producătorul Otokar, se pare că blindatul Cobra II al României a întors multe priviri.
Ca răspuns direct la lecțiile învățate din Ucraina și la nevoia critică de interoperabilitate pe flancul estic al NATO, Armata SUA presează agresiv pentru o „platformă de lansare comună”, capabilă să tragă atât muniții ofensive, cât și defensive, provenite de la orice națiune aliată. Obiectivul, potrivit unui general de top al Armatei SUA în Europa, este un sistem unic, menit să depășească obstacolele birocratice de utilizare și să faciliteze accesul la rezervele de muniție ale alianței.
În ciuda unui istoric marcat de depășiri de buget și întârzieri, F-35 Lightning II a devenit, de facto, avionul de luptă preferat al Alianței Nord-Atlantice. Paisprezece dintre cele 32 de state membre NATO, inclusiv România, Germania, Polonia și Finlanda, au comandat deja aeronava.
Forțele Aeriene Regale Thailandeze (RTAF) au executat ieri, 24 iulie, lovituri aeriene cu avioane F-16 împotriva unor poziții militare cambodgiene, marcând cea mai serioasă escaladare a conflictului la frontieră dintre cele două națiuni din ultimul deceniu.
Facand o evaluare tranșantă a războiului din Ucraina, generalul-locotenent (r) Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, susține că Occidentul deține, dar ezită să folosească, instrumentele decisive care ar putea sugruma efortul de război al Rusiei.
Armata Statelor Unite a anunțat că șase unități majore vor fi dislocate în Europa și Orientul Mijlociu în toamna acestui an, ca parte a rotațiilor periodice menite să mențină o prezență avansată robustă și să reconfirme angajamentele față de aliați. Grosul forțelor, incluzând blindate grele, artilerie și aviație de luptă, este destinat Europei pentru a susține Operația Atlantic Resolve, o misiune esențială pentru consolidarea flancului estic al NATO și descurajarea agresiunii ruse.
O întâlnire între președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ar putea fi doar ultimul pas în rezolvarea conflictului din Ucraina, a declarat astăzi (25.07.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, o astfel de întâlnire ar trebui să servească la confirmarea unui acord între cele două părți, care în prezent pare să fie foarte departe.
O decizie recentă a Departamentului de Stat al SUA, care aprobă o vânzare militară de 172 de milioane de dolari către Ucraina, scoate în evidență un paradox al conflictului: eficiența remarcabilă a sistemului de rachete MIM-23 HAWK, vechi de peste 60 de ani. Pachetul, anunțat pe 23 iulie 2025 și destinat mentenanței acestor sisteme, confirmă rolul pe care această platformă, proiectata in perioada Războiului Rece, continuă să-l joace în apărarea spațiului aerian ucrainean.
România va achiziționa sistemul de apărare antiaeriană Spyder de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems. Însă, dincolo de acordul-cadru evaluat la peste 2 miliarde de euro, rapoarte din surse locale și speculații din industria poloneză de apărare sugerează că programul SHORAD-VSHORAD va avea o configurație neobișnuită, integrând și rachete Piorun, testate în luptă.
Relația SUA-Ucraina în materie de cooperare militară merge în ambele sensuri și nu se rezumă doar la achiziția de tehnică de luptă americană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind achiziția de drone ucrainene de către Statele Unite.
T-14 Armata e prezentat de ani de zile de presa rusă și de oficialii de la Moscova ca fiind „cel mai performant tanc principal de luptă din lume”, integrând tehnologii de ultimă generație. Pe hârtie proiectul este impresionant. Realitatea din „teren” însă diferă iar industria de apărare rusă a întâmpinat numeroase dificultăți și probleme în programul T-14 Armata. În fapt, rușii s-au axat mai mult pe T-90 Proryv - cea mai modernă versiune a T-90 - pe care de altfel au utilizat-o intens și în Ucraina. T-14 a fost pe front 11 secunde, dar doar pentru material de propagandă.
Generalul Valerii Zalujnîi, fostul arhitect al apărării Ucrainei, a lansat un avertisment tranșant ce reflectă realitățile dure ale conflictului: războiul de agresiune al Rusiei riscă să se prelungească până în 2034. Potrivit acestuia, un astfel de scenariu poate fi evitat doar printr-o revizuire fundamentală a strategiei de apărare și de mobilizare a resurselor, atât de către Kiev, cât și de către aliații săi.
Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.
Guvernul german a exclus vineri posibilitatea de a urma exemplul Franţei şi să recunoască statul palestinian, estimând că acest pas necesar către soluţia a două state (israelian şi palestinian) trebuie să se desfăşoare abia la sfârşitul procesului de pace, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Parlamentul European și președinția daneză au convenit miercuri asupra dispozițiilor finale care permit utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru noi priorități ale UE, inclusiv industria de apărare, protejarea frontierei estice a UE și apărarea civilă. Modificarea se aplică perspectivei bugetare actuale, care acoperă anii 2026 și 2027.
La târgul internațional de apărare IDEF 2025 de la Istanbul, Compania Națională ROMARM a anunțat două parteneriate strategice. Președintele Consiliului de Administrație, Constantin Alexie Cotan Bodolan, a confirmat că ROMARM a agreat semnarea unui contract cu Century Arms pentru exportul armelor semiautomate Micro Draco în Statele Unite ale Americii, dar și începutul unei colaborări cu producătorul german Heckler & Koch. Dacă în ceea ce privește colaborarea cu producătorul german e un prim pas spre o producție comună, acordul pentru armele Micro Draco care vor ajunge pe piața civilă din SUA - nu pe cea militară - e o continuare a colaborării în contextul în care americanii de la Century Arms distribuie deja armele românești Micro Draco pe piața civilă americană.
Forțele Aeriene ale SUA nu vor cumpăra avioane de vânătoare F-35 în cantități mari până la finalizarea producției Blocului 4, a declarat șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, David Allvin. Pentagonul va prelua doar 44 dintre acestea în acest an și doar 26 în următorul an fiscal.
„Sindicatele din 26 de societăți care sunt membre al Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală (ASIAAN) încă din data de 23.06.2025 au solicitat noului ministru al economiei Radu Miruță o întâlnire pentru a face o radiografie reală a situației a acestor capacități”, precizează un comunicat oficial al ASIANN în care sindicatele fac un apel la o întrevedere cu Radu Miruță, ministrul Economiei, în subordinea căruia se află industria de apărare.
Într-o nouă demonstrație de forță în Arctica, Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a mobilizat o forță considerabilă de avioane de luptă, inclusiv F-35 și F-16, pentru a intercepta o formație de patru aeronave militare rusești pe 22 iulie. Aeronavele rusești, constând din două bombardiere strategice Tupolev Tu-95MS „Bear” și două avioane de vânătoare Suhoi Su-35 „Flanker”, operau în Zona de Identificare a Apărării Aeriene a Alaskăi (ADIZ), un spațiu aerian internațional monitorizat îndeaproape de Statele Unite și Canada din motive de securitate națională.
Impasul în care se află proiectul european FCAS (Future Combat Aircraft System) privind dezvoltarea aeronavei de luptă de generația a șasea ar putea fi depășit până la sfârșitul lunii august, după cum rezultă în urma întâlnirii de joi, 24 iulie, dintre cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron.
Monumentala inițiativă de apărare antirachetă a Pentagonului, programul militar Golden Dome, are acum atât un lider, cât și o infuzie masivă de capital, dar se confruntă cu întrebări despre viabilitatea sa. Generalul Forțelor Spațiale, Michael Guetlein, a fost confirmat joi de Senatul SUA ca prim manager al programului, raportând direct Secretarului Adjunct al Apărării. Provocarea sa imediată este gestionarea unui „sistem de sisteme” proiectat să coste 175 de miliarde de dolari pe parcursul a trei ani și livrarea unei capabilități tangibile până la sfârșitul mandatului președintelui Donald Trump.
Starlink, serviciul de internet prin satelit operat de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, a suferit joi o pană de curent generalizată care a afectat clienții din întreaga lume, relatează Agerpres și DPA.
Peisajul de securitate al Europei a intrat într-o nouă eră, iar dovada cea mai recentă este un schimb tăios de avertismente nucleare între Moscova și Paris. Pe 24 iulie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a transmis, într-o notă agresiv-propagandistică, un mesaj direct Franței să nu uite de arsenalul nuclear al Rusiei. Avertismentul vine ca replică la noua Revizuire Strategică Națională (RNS 2025) a Franței, un document care numește explicit Rusia drept amenințarea principală și poziționează deschis forța de descurajare nucleară franceză ca un scut pentru Europa.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a făcut apel la miniștrii apărării aliați să crească achizițiile de armament american. Această solicitare vine în contextul unei noi inițiative, anunțate recent de Rutte și președintele Statelor Unite, Donald Trump, care vizează deblocarea de active americane suplimentare prin investiții din partea aliaților europeni și canadieni.
Franţa va recunoaşte statul Palestina la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la New York, în septembrie, a anunţat joi preşedintele Emmanuel Macron pe reţelele de socializare.
Fostul șef al CIA susține că Trump nu va opri ambițiile lui Putin și că Europa plătește acum prețul neatenției.
