După ce în urmă cu aproximativ o lună Bahrainul a primit din SUA primele avioane de luptă Block 70 F-16C/D Viper, au apărut și primele imagini cu aceste avioane atunci când sunt pe deplin înarmate pentru o misiune de luptă.
Şefii de stat şi de guvern participanţi la summit asigură că rămân "ferm angajaţi faţă de Tratatul de la Washington" (fondator al NATO), inclusiv în privinţa faptului că "un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor, aşa cum este înscris în Articolul 5" al tratatului.
"Ne confruntăm cu ameninţări cu mai multe faţete, cu o concurenţă sistemică din partea puterilor autoritare care încearcă să se afirme, precum şi cu provocări în creştere pentru securitatea ţărilor noastre şi a cetăţenilor noştri, din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice; terorismul în toate formele şi manifestările sale rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi. Actori statali şi nestatali subminează ordinea internaţională bazată pe reguli şi încearcă să submineze democraţia din întreaga lume. Instabilitatea observată dincolo de graniţele noastre favorizează, de asemenea, migraţia neregulată şi traficul de persoane", constată participanţii la summit, potrivit Agerpres.
Comunicatul enumeră între provocări "influenţa crescândă şi politicile internaţionale ale Chinei", asigurând că aliaţii vor "interacţiona cu China pentru a apăra interesele de securitate ale Alianţei", precum şi "ameninţări cibernetice şi hibride, alte ameninţări asimetrice, inclusiv campanii de dezinformare, utilizarea rău intenţionată a tehnologiilor emergente şi a unor tehnologii perturbatoare din ce în ce mai sofisticate".
În acelaşi timp, "progresele rapide în spaţiu ne afectează securitatea", proliferarea armelor de distrugere în masă şi "erodarea arhitecturii de control al armelor subminează, de asemenea, securitatea noastră colectivă", iar "schimbările climatice sunt un factor de multiplicare a ameninţărilor cu implicaţii asupra securităţii Alianţei", notează participanţii la summit.
În acest context, liderii NATO anunţă aprobarea "astăzi, în cadrul NATO 2030, a unei agende transatlantice pentru viitor", care "completează şi extinde adaptarea politică şi militară în curs, consolidează capacitatea noastră de a îndeplini cele trei sarcini esenţiale şi contribuie la consolidarea Alianţei noastre şi la pregătirea pentru viitor".
Participanţii îşi reiterează "angajamentul de a menţine un mix adecvat de capabilităţi nucleare, convenţionale şi de apărare antirachetă pentru descurajare şi apărare, precum şi faţă de angajamentul de investiţii în apărare din 2014, în totalitate".
Liderii se angajează de asemenea să crească "rezilienţa, care rămâne o responsabilitate naţională", şi să adopte "o abordare mai integrată şi mai bine coordonată, în concordanţă cu angajamentul nostru colectiv în temeiul articolului 3 din Tratatul Atlanticului de Nord, de a reduce vulnerabilităţile şi de a ne asigura că militarii noştri pot opera eficient pe timp de pace, criză şi conflicte".
"Agenda NATO 2030 stabileşte un nivel mai înalt de ambiţie pentru NATO şi oferă orientări clare privind continuarea adaptării pentru a aborda ameninţările şi provocările existente, noi şi viitoare, pe baza adaptării politice şi militare continue a Alianţei. Pentru a implementa agenda NATO 2030, cele trei sarcini esenţiale şi următorul Concept Strategic necesită resurse adecvate, prin cheltuieli naţionale pentru apărare şi finanţare comună. Pe baza cerinţelor, suntem de acord să majorăm aceste resurse, inclusiv dacă este necesar prin finanţarea comună NATO, începând cu 2023, ţinând cont de sustenabilitate, accesibilitate şi responsabilitate. Când ne vom întâlni în 2022, vom conveni, alături de Conceptul Strategic, asupra cerinţelor specifice de finanţare suplimentară până în 2030 şi implicaţiilor în materie de resurse pentru bugetul militar al NATO, a programului NATO de investiţii în securitate şi a bugetului civil, şi vom identifica eventuale măsuri de eficientizare", se arată în comunicat.
Participanţii la summit menţionează pe de altă parte că "de mai bine de 25 de ani NATO se preocupă de construirea unui parteneriat cu Rusia, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia (NRC), iar în timp ce NATO îşi respectă angajamentele internaţionale, Rusia continuă să încalce valorile, principiile, încrederea şi angajamentele stipulate în documentele convenite şi care stau la baza relaţiei NATO-Rusia".
"Ne reafirmăm deciziile faţă de Rusia convenite la summitul din Ţara Galilor din 2014 şi la toate reuniunile noastre ulterioare ale NATO. Am suspendat orice cooperare practică civilă şi militară cu Rusia, rămânând în acelaşi timp deschişi dialogului politic. Până când Rusia nu va demonstra respectarea dreptului internaţional şi a obligaţiilor şi responsabilităţilor sale internaţionale, nu poate exista o revenire la 'business as usual'. Vom continua să răspundem la deteriorarea mediului de securitate prin întărirea poziţiei noastre de descurajare şi apărare, inclusiv printr-o prezenţă avansată în partea de est a Alianţei. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia. Deciziile pe care le-am luat sunt pe deplin în concordanţă cu angajamentele noastre internaţionale şi, prin urmare, nu pot fi considerate de nimeni ca fiind în contradicţie cu Actul fondator NATO-Rusia", se subliniază în comunicat.
Acesta mai arată că "dezvoltarea dispozitivului militar în mai multe domenii de către Rusia, postura sa mai asertivă, capacităţile sale militare inovatoare şi activităţile provocatoare, inclusiv în apropierea graniţelor NATO, precum şi exerciţiile sale de mare anvergură fără preaviz, continuarea întăririi militare în Crimeea, desfăşurarea de rachete moderne cu capacitate duală în Kaliningrad, integrarea militară cu Belarus şi încălcările repetate ale spaţiului aerian al aliaţilor NATO ameninţă din ce în ce mai mult securitatea zonei euro-atlantice şi contribuie la instabilitate de-a lungul frontierelor NATO şi nu numai".
Comunicatul insistă că "Rusia a continuat să-şi diversifice arsenalul nuclear, inclusiv prin implementarea unei game de sisteme de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune destinate să exercite o acţiune coercitivă asupra NATO. Rusia şi-a recapitalizat aproximativ 80% din forţele strategice nucleare şi îşi extinde capacităţile nucleare, urmărind să se doteze cu arme noi şi destabilizatoare şi o gamă diversă de sisteme cu dublă capacitate. Rusia continuă să folosească o retorică nucleară agresivă şi iresponsabilă şi a sporit importanţa pe care o acorda deja exerciţiilor convenţionale destabilizatoare, care includ sisteme cu capacitate duală. Strategia nucleară a Rusiei şi modernizarea, diversificarea şi extinderea sistemelor de arme nucleare, inclusiv creşterea calitativă şi cantitativă a armelor sale nucleare non-strategice, contribuie tot mai mult la o postură mai agresivă de intimidare strategică. Vom continua să conlucrăm îndeaproape pentru a aborda toate ameninţările şi provocările ridicate de Rusia", conchid participanţii la summit.
Aceştia îşi reiterează în acelaşi timp "sprijinul pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în cadrul graniţelor lor recunoscute la nivel internaţional" şi cer Rusiei, "în conformitate cu angajamentele sale internaţionale, să retragă forţele pe care le-a staţionat în cele trei ţări fără acordul lor".
"Condamnăm cu tărie şi nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi nelegitimă a Rusiei la Crimeea şi denunţăm ocuparea temporară a acesteia. Abuzurile şi încălcările drepturilor omului împotriva tătarilor din Crimeea şi a membrilor altor comunităţi locale trebuie să înceteze. Recenta întărire a dispozitivului său militare şi activităţile de destabilizare ale Rusiei în Ucraina şi în jurul acesteia au intensificat şi mai mult tensiunile şi au subminat securitatea. Facem apel la Rusia să pună capăt acestei întăriri a dispozitivului său militar şi să nu mai restricţioneze navigaţia în anumite părţi ale Mării Negre", notează liderii NATO.
Ei cer de asemenea Rusiei "să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluţionare a problemei Transnistriei", exprimându-şi hotărârea de a "sprijini reformele democratice ale Republicii Moldova şi de a-i oferi asistenţă prin iniţiativa NATO de întărire a capacităţilor de apărare şi de securitate".
Comunicatul aminteşte că "după aproape 20 de ani, operaţiunile militare ale NATO în Afganistan se apropie de sfârşit". "I-am privat pe terorişti de un sanctuar de unde să planifice atacuri împotriva ţărilor noastre, am ajutat Afganistanul să îşi construiască instituţiile de securitate şi am instruit, consiliat şi asistat Forţele Naţionale Afgane de Apărare şi Securitate; aceştia îşi asumă acum întreaga responsabilitate pentru securitatea din ţara lor", afirmă participanţii la summit, care aduc totodată "un omagiu celor care şi-au pierdut viaţa sau au fost răniţi" şi îşi exprimă "profunda recunoştinţă pentru toţi bărbaţii şi femeile care au slujit sub stindardul NATO, precum şi familiilor lor".
"Descurajarea şi apărarea sunt în centrul Alianţei, susţinute de articolul 5 din Tratatul de la Washington şi de o legătură transatlantică durabilă. Suntem uniţi şi hotărâţi în capacitatea şi angajamentul nostru de a ne apăra reciproc. Vom menţine şi vom dezvolta în continuare întreaga gamă de forţe şi capacităţi pregătite necesare pentru a asigura o descurajare şi apărare credibile şi vom oferi Alianţei o gamă largă de opţiuni pentru a ne adapta răspunsul la circumstanţe specifice şi pentru a răspunde oricăror ameninţări, din partea unor actori statali şi nestatali, de oriunde şi oriunde ar apărea", insistă participanţii.
Comunicatul mai consemnează între altele că NATO nu are "intenţia de a lansa rachete nucleare terestre în Europa" şi că aliaţii "salută înfiinţarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă în România".
Documentul face referire şi la cazurile de război hibrid, în care "Consiliul ar putea decide să invoce articolul 5 din Tratatul de la Washington, ca în cazul unui atac armat. NATO şi aliaţii vor continua să se pregătească, să descurajeze şi să se apere împotriva ameninţărilor hibride", scriu participanţii la summit.
Similar, aceştia consideră că "atacurile înspre, din sau în spaţiu prezintă o provocare clară pentru securitatea Alianţei, al cărei impact ar putea ameninţa prosperitatea, securitatea şi stabilitatea naţională şi euro-atlantică şi ar putea fi la fel de nocive pentru societăţile moderne ca un atac convenţional" . "Astfel de atacuri ar putea duce la invocarea Articolului 5", atenţionează liderii, o decizie cu privire la momentul în care astfel de atacuri ar duce la invocarea articolului 5 "urmând a fi luată de Consiliul Nord-Atlantic de la caz la caz".
Participanţii la summit îşi reafirmă "angajamentul de a continua să asigure o capacitate NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (BMD), de a continua asigurarea misiunii principale a Alianţei de apărare colectivă şi de a conferi protecţie completă tuturor populaţiilor, teritoriului şi forţelor europene ale NATO împotriva ameninţării tot mai mari pe care o reprezintă proliferarea rachetelor balistice". Comunicatul subliniază în acest sens că apărarea antibalistică a NATO este "pur defensivă, iar scopul şi principiile sale politice rămân neschimbate de la summitul de la Lisabona din 2010". "Apărarea antirachetă poate completa rolul armelor nucleare în descurajare, nu le poate substitui", amintesc aliaţii.
Apărarea antibalistică a NATO "se bazează pe contribuţii naţionale voluntare, în special mijloacele SUA din România, Turcia, Spania şi Polonia înscriindu-se în abordarea adaptivă pe etape pentru o apărare antirachetă a Europei, precum şi pe sistemul său de comandă şi control, singura componentă eligibilă pentru finanţare comună", notează comunicatul, care mai insistă că BMD a NATO "nu este îndreptată împotriva Rusiei şi nu va submina descurajarea strategică a Rusiei", fiind "destinată să asigure apărarea împotriva potenţialelor ameninţări care provin din afara zonei euro-atlantice".
"Salutăm şi susţinem pe deplin acordul dintre Statele Unite şi Federaţia Rusă de prelungire a noului Tratat START pentru cinci ani. Aliaţii NATO consideră că noul Tratat START contribuie la stabilitatea internaţională, iar aliaţii îşi exprimă din nou sprijinul ferm pentru punerea sa în aplicare şi pentru dialogul timpuriu şi activ cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a stabilităţii strategice", afirmă participanţii.
În acelaşi timp, aceştia menţionează că "Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP) rămâne bastionul esenţial împotriva proliferării armelor nucleare, piatra de temelie a arhitecturii globale de neproliferare nucleară şi dezarmare, precum şi cadrul pentru cooperare internaţională în distribuirea beneficiilor utilizării paşnice a energiei, ştiinţei şi tehnologiei nucleare. Aliaţii rămân ferm angajaţi faţă de implementarea integrală a TNP în toate aspectele sale, ca platformă de neînlocuit".
Comunicatul "salută discuţiile substanţiale dintre participanţii la Planul de Acţiune Comprehensivă Comună (JCPoA) şi separat cu Statele Unite pentru o revenire reciprocă la respectarea JCPoA de către Statele Unite şi Iran". "Este vital ca Iranul să menţină spaţiul pentru aceste discuţii evitând orice nouă escaladare", notează participanţii.
Aliaţii rămân profund preocupaţi de evoluţiile din Belarus din august 2020, afirmând că "politicile şi acţiunile Belarusului au implicaţii asupra stabilităţii regionale şi au încălcat principiile care stau la baza parteneriatului nostru" şi asigurând că "NATO va rămâne vigilentă şi va monitoriza implicaţiile asupra securităţii Alianţei".
"Devierea inacceptabilă a unui avion civil în mai 2021 şi arestarea ulterioară a unui jurnalist şi a partenerei sale care călătoreau la bord au pus în pericol siguranţa civililor şi au constituit un afront grav în ce priveşte disidenţa politică şi libertatea presei. Susţinem investigaţiile independente, inclusiv de către Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI). Susţinem măsurile luate de aliaţi individual şi colectiv ca răspuns la acest incident. Facem apel la Belarus să respecte dreptul internaţional, să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi să elibereze imediat şi necondiţionat toţi deţinuţii politici, inclusiv pe cei care aparţin Uniunii polonezilor din Belarus. Un Belarus democratic, suveran şi stabil este în interesul nostru al tuturor", subliniază participanţii la summit.
"Ambiţiile declarate ale Chinei şi comportamentul asertiv prezintă provocări sistemice pentru ordinea internaţională bazată pe reguli şi pentru domeniile relevante pentru securitatea Alianţei", consemnează totodată comunicatul, care mai notează că "China îşi extinde rapid arsenalul nuclear", este "opacă în implementarea modernizării sale militare" şi "cooperează militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciţii ruse în zona euro-atlantică". "Rămânem preocupaţi de lipsa frecventă de transparenţă a Chinei şi de utilizarea dezinformării. Solicităm Chinei să îşi respecte angajamentele internaţionale şi să acţioneze responsabil în sistemul internaţional, inclusiv în domeniile spaţial, cibernetic şi maritim, în concordanţă cu rolul său de putere majoră", scriu aliaţii.
Aceştia adaugă că "NATO menţine un dialog constructiv cu China, acolo unde este posibil". "Pe baza intereselor noastre, salutăm oportunităţile de a interacţiona cu China în domenii relevante pentru Alianţă şi în ce priveşte provocările comune, cum ar fi schimbările climatice. Aliaţii îndeamnă China să se angajeze în mod real în dialog, consolidarea încrederii şi măsuri de transparenţă cu privire la capacităţile şi doctrina sa nucleară. Transparenţa şi înţelegerea reciprocă ar fi benefice atât pentru NATO, cât şi pentru China", notează comunicatul.
Aliaţii remarcă de asemenea că "schimbările climatice sunt una dintre provocările definitorii ale vremurilor noastre" şi afirmă că pentru a spori gradul de conştientizare, NATO va efectua evaluări anuale ale impactului schimbărilor climatice asupra mediului său strategic, precum şi asupra misiunilor şi operaţiunilor". Pentru a se adapta la schimbările climatice, NATO va include consideraţii privind schimbările climatice în întregul său spectru de lucru, de la planificarea apărării şi dezvoltarea capacităţilor până la pregătirea civilă şi exerciţii, se arată în comunicat.
Aliaţii îşi reafirmă, în fine, angajamentul faţă de politica NATO a uşilor deschise, în temeiul articolului 10 din Tratatul de la Washington, "care a fost un succes istoric" şi reiterează "decizia luată la Summitul de la Bucureşti din 2008 conform căreia Georgia şi Ucraina vor deveni membre ale Alianţei, prin Planul de acţiune pentru aderare (MAP) ca parte integrantă a procesului", "fiecare partener fiind judecat după propriile sale merite".
"Prin deciziile noastre de astăzi, am deschis un nou capitol în relaţia transatlantică şi am stabilit direcţia pentru adaptarea continuă a Alianţei către 2030 şi mai departe. Aşteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim din nou în Spania în 2022, iar apoi în Lituania", conchid aliaţii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
După ce în urmă cu aproximativ o lună Bahrainul a primit din SUA primele avioane de luptă Block 70 F-16C/D Viper, au apărut și primele imagini cu aceste avioane atunci când sunt pe deplin înarmate pentru o misiune de luptă.
Mass-media și mediile de socializare siriene apropiate regimului de la Damasc au relatat vestea numirii generalului-maior Suhail al-Hassan, supranumit "Tigrul", care este sprijinit de Rusia, în calitate de comandant al Forțelor Speciale din Siria, în locul generalului de brigadă Mudar Muhammad Haider, care este apropiat de Iran, fără a fi emis un anunț oficial privind numirea sa.
Instructori militari ruși au sosit în Niger pentru a antrena armata națională. "Suntem aici pentru a pregăti armata nigeriană și pentru a dezvolta cooperarea militară între Rusia și Niger", a spus unul dintre instructorii intervievați de postul de televiziune de stat nigerian "RTN".
Ucraina care pică în 7 zile și un NATO care nu va reacționa la agresiunea Ucrainei au fost pariurile greșite puse de Putin înainte de invazia din 24 februarie 2022.
Președintele american Joe Biden a spus că mai devreme sau mai târziu va avea loc un atac iranian asupra Israelului, dar crede că Israelul este capabil să se apere și că Statele Unite îl vor ajuta.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.04.2024, Trupele de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN) au lansat o rachetă balistică intercontinentală din poligonul Kapustin Yar (Regiunea Astrakhan).
Un oficial american de rang înalt a avertizat vineri că China ajută Rusia să realizeze "cea mai importantă expansiune militară din epoca sovietică şi într-un ritm mai crescut decât credeam că este posibil" la începutul războiului din Ucraina, relatează Agerpres, care citează AFP.
Cehia a identificat deja peste un milion de proiectile de artilerie din întreaga lume care ar putea fi achiziționate pentru Ucraina.
Problema de personal în rândul statelor NATO este una profundă și a fost alimentată chiar de poziția de lider necontestat, pe care SUA o deține în ultimele decenii.
Țările UE creează în prezent o forță comună de desfășurare rapidă, o adevărată ”Legiune Europeană”, cum este numită de ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski.
Laserul DragonFire se anunță un veritabil distrugător de drone, dar britanicii încă lucrează la proiect.
Avocatul și fostul diplomat ungar Péter Magyar (43 de ani) și-a înregistrat noul partid politic, numit TISZA (Tisztelet és Szabadság Párt, adică Partidul Respectului și Libertății).
Ambasada Federației Ruse la București anunță că Valeri Kuzmin și-a încheiat misiunea în România.
Parisul e hotărât să-și pună industria de apărare la treabă. Declarațiile oficialilor francezi, în frunte cu președintele Macron, converg spre o accelerare susținută a ritmului producției de armament.
Statele Unite își reafirmă hotărârea de a proteja Japonia, inclusiv prin utilizarea armelor nucleare, au arătat într-o declarație comună președintele american Joe Biden și premierul japonez Fumio Kishida.
Turcia a venit cu un nou plan pentru o reglementare pașnică a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care implică înghețarea războiului și statutul de stat nealiniat.
Ucraina intenționează să obțină cât mai curând șapte baterii de apărare antiaeriană Patriot, chiar și sub formă de împrumut, după cum a declarat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, într-un interviu publicat pe 10 aprilie.
În după-amiaza zilei de joi, 11.04.2024, trupele ruse au executat noi atacuri cu rachete asupra unor ținte din Harkiv. Acest lucru a fost raportat de o serie de surse ucrainene și ruse, care au citat informații provenite din oraș.
Masiva rachetă rusă Angara-A5 a fost lansată cu succes de la Cosmodromul Vostochnîi, după două amânări, au anunțat agențiile de presă.
Parlamentarii europeni au aprobat miercuri întregul pachet privind migrația, care constă din zece propuneri legislative. Votul a decurs ca o adevărată dramă până în ultimul moment, deoarece sprijinul pentru toate cele zece reglementări care modifică normele UE în materie de migrație și azil nu a fost deloc sigur.
Interferența Rusiei cu semnalul GPS din Țările Baltice, care durează de câteva luni, deranjează Suedia. Șeful Marinei Suedeze, Ewa Skoog Haslum, cere ca NATO să se ocupe de situație.
Lockheed Martin și CoAspire au prezentat, săptămâna aceasta, la Sea Air Space 2024, noua rachetă hipersonică multi-misiune Mako.
Guvernul german a raportat despre transferul unui alt lot de ajutor militar către Ucraina.
Rusia continuă eforturile pentru destabilizarea societății moldovenești. Kremlinul vrea să profite de un nou acord semnat de guvernatorul regiunii autonome moldovenești Găgăuzia, Yevgenia Guțul, cu o bancă rusă deținută de stat.
Ministerul Apărării Naţionale organizează miercuri evenimentul "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", care marchează cele două decenii de apartenenţă a României la Alianţa Nord-Atlantică.
Kremlinul vrea să înființeze un Minister al Educației Patriotice care va spăla pe creier copiii și tinerii ruși.
Peste două treimi dintre tancurile rusești distruse de armata ucraineană în ultimele luni au fost lovite de drone FPV.
Războiul turc împotriva facțiunilor kurde din Siria și Irak a devenit un punct central al discursului lui Erdogan pentru a acoperi eșecul său și declinul popularității partidului aflat la guvernare.
Guvernul SUA a predat forţelor ucrainene armele care au fost capturate în timpul inspecţiilor navelor care transportau mărfuri din Iran în Yemen.
Moscova și Tokyo nu au reușit să ajungă la un acord de pace de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
România intenționează să încheie în acest an procedura achiziției de obuziere pe șenile, procesul de selecție fiind pe ultima sută de metri.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Polonia ar putea ajuta Kievul să returneze cetățenii ucraineni de vârstă militară.
„Plângerile (ucrainenilor) cu privire la plecarea compatrioților din țară pentru a evita recrutarea sunt justificate”, a declarat ministrul polonez al apărării, Wladysław Kosiniak-Kamysz.
O astfel de acțiune ar marca prima desfășurare operațională a sistemului de rachete de când Ankara l-a primit în 2019, scrie presa străină.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat dur la recentul pachet de ajutoare de 60 de miliarde de dolari SUA pentru Ucraina, numindu-l o „recompensă” pentru adoptarea legii mobilizării.
Munițiile ghidate cu precizie de tip GLSDB nu au răspuns așteptărilor, în urma utilizării lor pe frontul din Ucraina. William LaPlante, subsecretarul american al apărării pentru achiziții, a vorbit despre acest lucru în cadrul ''Forumului de Securitate'' organizat de think tank-ul Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Washingtonul speră că noile livrări de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune către Ucraina vor determina Germania să trimită în sfârșit rachete Taurus pentru a ajuta Kievul să respingă invazia pe scară largă a Rusiei, a relatat la 25 aprilie televiziunea publică franceză TV5 Monde, citând un oficial american anonim.
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China ar trebui să înceteze să mai susțină Federația Rusă în războiul pe care aceasta in poarta împotriva Ucrainei dacă dorește să aibă relații bune cu Occidentul și, de asemenea, a avertizat aliații să nu devină dependenți de resursele chinezești.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.