Şefii de stat şi de guvern participanţi la summit asigură că rămân "ferm angajaţi faţă de Tratatul de la Washington" (fondator al NATO), inclusiv în privinţa faptului că "un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor, aşa cum este înscris în Articolul 5" al tratatului.
"Ne confruntăm cu ameninţări cu mai multe faţete, cu o concurenţă sistemică din partea puterilor autoritare care încearcă să se afirme, precum şi cu provocări în creştere pentru securitatea ţărilor noastre şi a cetăţenilor noştri, din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice; terorismul în toate formele şi manifestările sale rămâne o ameninţare persistentă pentru noi toţi. Actori statali şi nestatali subminează ordinea internaţională bazată pe reguli şi încearcă să submineze democraţia din întreaga lume. Instabilitatea observată dincolo de graniţele noastre favorizează, de asemenea, migraţia neregulată şi traficul de persoane", constată participanţii la summit, potrivit Agerpres.
Comunicatul enumeră între provocări "influenţa crescândă şi politicile internaţionale ale Chinei", asigurând că aliaţii vor "interacţiona cu China pentru a apăra interesele de securitate ale Alianţei", precum şi "ameninţări cibernetice şi hibride, alte ameninţări asimetrice, inclusiv campanii de dezinformare, utilizarea rău intenţionată a tehnologiilor emergente şi a unor tehnologii perturbatoare din ce în ce mai sofisticate".
În acelaşi timp, "progresele rapide în spaţiu ne afectează securitatea", proliferarea armelor de distrugere în masă şi "erodarea arhitecturii de control al armelor subminează, de asemenea, securitatea noastră colectivă", iar "schimbările climatice sunt un factor de multiplicare a ameninţărilor cu implicaţii asupra securităţii Alianţei", notează participanţii la summit.
În acest context, liderii NATO anunţă aprobarea "astăzi, în cadrul NATO 2030, a unei agende transatlantice pentru viitor", care "completează şi extinde adaptarea politică şi militară în curs, consolidează capacitatea noastră de a îndeplini cele trei sarcini esenţiale şi contribuie la consolidarea Alianţei noastre şi la pregătirea pentru viitor".
Participanţii îşi reiterează "angajamentul de a menţine un mix adecvat de capabilităţi nucleare, convenţionale şi de apărare antirachetă pentru descurajare şi apărare, precum şi faţă de angajamentul de investiţii în apărare din 2014, în totalitate".
Liderii se angajează de asemenea să crească "rezilienţa, care rămâne o responsabilitate naţională", şi să adopte "o abordare mai integrată şi mai bine coordonată, în concordanţă cu angajamentul nostru colectiv în temeiul articolului 3 din Tratatul Atlanticului de Nord, de a reduce vulnerabilităţile şi de a ne asigura că militarii noştri pot opera eficient pe timp de pace, criză şi conflicte".
"Agenda NATO 2030 stabileşte un nivel mai înalt de ambiţie pentru NATO şi oferă orientări clare privind continuarea adaptării pentru a aborda ameninţările şi provocările existente, noi şi viitoare, pe baza adaptării politice şi militare continue a Alianţei. Pentru a implementa agenda NATO 2030, cele trei sarcini esenţiale şi următorul Concept Strategic necesită resurse adecvate, prin cheltuieli naţionale pentru apărare şi finanţare comună. Pe baza cerinţelor, suntem de acord să majorăm aceste resurse, inclusiv dacă este necesar prin finanţarea comună NATO, începând cu 2023, ţinând cont de sustenabilitate, accesibilitate şi responsabilitate. Când ne vom întâlni în 2022, vom conveni, alături de Conceptul Strategic, asupra cerinţelor specifice de finanţare suplimentară până în 2030 şi implicaţiilor în materie de resurse pentru bugetul militar al NATO, a programului NATO de investiţii în securitate şi a bugetului civil, şi vom identifica eventuale măsuri de eficientizare", se arată în comunicat.
Participanţii la summit menţionează pe de altă parte că "de mai bine de 25 de ani NATO se preocupă de construirea unui parteneriat cu Rusia, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia (NRC), iar în timp ce NATO îşi respectă angajamentele internaţionale, Rusia continuă să încalce valorile, principiile, încrederea şi angajamentele stipulate în documentele convenite şi care stau la baza relaţiei NATO-Rusia".
"Ne reafirmăm deciziile faţă de Rusia convenite la summitul din Ţara Galilor din 2014 şi la toate reuniunile noastre ulterioare ale NATO. Am suspendat orice cooperare practică civilă şi militară cu Rusia, rămânând în acelaşi timp deschişi dialogului politic. Până când Rusia nu va demonstra respectarea dreptului internaţional şi a obligaţiilor şi responsabilităţilor sale internaţionale, nu poate exista o revenire la 'business as usual'. Vom continua să răspundem la deteriorarea mediului de securitate prin întărirea poziţiei noastre de descurajare şi apărare, inclusiv printr-o prezenţă avansată în partea de est a Alianţei. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia. Deciziile pe care le-am luat sunt pe deplin în concordanţă cu angajamentele noastre internaţionale şi, prin urmare, nu pot fi considerate de nimeni ca fiind în contradicţie cu Actul fondator NATO-Rusia", se subliniază în comunicat.
Acesta mai arată că "dezvoltarea dispozitivului militar în mai multe domenii de către Rusia, postura sa mai asertivă, capacităţile sale militare inovatoare şi activităţile provocatoare, inclusiv în apropierea graniţelor NATO, precum şi exerciţiile sale de mare anvergură fără preaviz, continuarea întăririi militare în Crimeea, desfăşurarea de rachete moderne cu capacitate duală în Kaliningrad, integrarea militară cu Belarus şi încălcările repetate ale spaţiului aerian al aliaţilor NATO ameninţă din ce în ce mai mult securitatea zonei euro-atlantice şi contribuie la instabilitate de-a lungul frontierelor NATO şi nu numai".
Comunicatul insistă că "Rusia a continuat să-şi diversifice arsenalul nuclear, inclusiv prin implementarea unei game de sisteme de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune destinate să exercite o acţiune coercitivă asupra NATO. Rusia şi-a recapitalizat aproximativ 80% din forţele strategice nucleare şi îşi extinde capacităţile nucleare, urmărind să se doteze cu arme noi şi destabilizatoare şi o gamă diversă de sisteme cu dublă capacitate. Rusia continuă să folosească o retorică nucleară agresivă şi iresponsabilă şi a sporit importanţa pe care o acorda deja exerciţiilor convenţionale destabilizatoare, care includ sisteme cu capacitate duală. Strategia nucleară a Rusiei şi modernizarea, diversificarea şi extinderea sistemelor de arme nucleare, inclusiv creşterea calitativă şi cantitativă a armelor sale nucleare non-strategice, contribuie tot mai mult la o postură mai agresivă de intimidare strategică. Vom continua să conlucrăm îndeaproape pentru a aborda toate ameninţările şi provocările ridicate de Rusia", conchid participanţii la summit.
Aceştia îşi reiterează în acelaşi timp "sprijinul pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în cadrul graniţelor lor recunoscute la nivel internaţional" şi cer Rusiei, "în conformitate cu angajamentele sale internaţionale, să retragă forţele pe care le-a staţionat în cele trei ţări fără acordul lor".
"Condamnăm cu tărie şi nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi nelegitimă a Rusiei la Crimeea şi denunţăm ocuparea temporară a acesteia. Abuzurile şi încălcările drepturilor omului împotriva tătarilor din Crimeea şi a membrilor altor comunităţi locale trebuie să înceteze. Recenta întărire a dispozitivului său militare şi activităţile de destabilizare ale Rusiei în Ucraina şi în jurul acesteia au intensificat şi mai mult tensiunile şi au subminat securitatea. Facem apel la Rusia să pună capăt acestei întăriri a dispozitivului său militar şi să nu mai restricţioneze navigaţia în anumite părţi ale Mării Negre", notează liderii NATO.
Ei cer de asemenea Rusiei "să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluţionare a problemei Transnistriei", exprimându-şi hotărârea de a "sprijini reformele democratice ale Republicii Moldova şi de a-i oferi asistenţă prin iniţiativa NATO de întărire a capacităţilor de apărare şi de securitate".
Comunicatul aminteşte că "după aproape 20 de ani, operaţiunile militare ale NATO în Afganistan se apropie de sfârşit". "I-am privat pe terorişti de un sanctuar de unde să planifice atacuri împotriva ţărilor noastre, am ajutat Afganistanul să îşi construiască instituţiile de securitate şi am instruit, consiliat şi asistat Forţele Naţionale Afgane de Apărare şi Securitate; aceştia îşi asumă acum întreaga responsabilitate pentru securitatea din ţara lor", afirmă participanţii la summit, care aduc totodată "un omagiu celor care şi-au pierdut viaţa sau au fost răniţi" şi îşi exprimă "profunda recunoştinţă pentru toţi bărbaţii şi femeile care au slujit sub stindardul NATO, precum şi familiilor lor".
"Descurajarea şi apărarea sunt în centrul Alianţei, susţinute de articolul 5 din Tratatul de la Washington şi de o legătură transatlantică durabilă. Suntem uniţi şi hotărâţi în capacitatea şi angajamentul nostru de a ne apăra reciproc. Vom menţine şi vom dezvolta în continuare întreaga gamă de forţe şi capacităţi pregătite necesare pentru a asigura o descurajare şi apărare credibile şi vom oferi Alianţei o gamă largă de opţiuni pentru a ne adapta răspunsul la circumstanţe specifice şi pentru a răspunde oricăror ameninţări, din partea unor actori statali şi nestatali, de oriunde şi oriunde ar apărea", insistă participanţii.
Comunicatul mai consemnează între altele că NATO nu are "intenţia de a lansa rachete nucleare terestre în Europa" şi că aliaţii "salută înfiinţarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă în România".
Documentul face referire şi la cazurile de război hibrid, în care "Consiliul ar putea decide să invoce articolul 5 din Tratatul de la Washington, ca în cazul unui atac armat. NATO şi aliaţii vor continua să se pregătească, să descurajeze şi să se apere împotriva ameninţărilor hibride", scriu participanţii la summit.
Similar, aceştia consideră că "atacurile înspre, din sau în spaţiu prezintă o provocare clară pentru securitatea Alianţei, al cărei impact ar putea ameninţa prosperitatea, securitatea şi stabilitatea naţională şi euro-atlantică şi ar putea fi la fel de nocive pentru societăţile moderne ca un atac convenţional" . "Astfel de atacuri ar putea duce la invocarea Articolului 5", atenţionează liderii, o decizie cu privire la momentul în care astfel de atacuri ar duce la invocarea articolului 5 "urmând a fi luată de Consiliul Nord-Atlantic de la caz la caz".
Participanţii la summit îşi reafirmă "angajamentul de a continua să asigure o capacitate NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (BMD), de a continua asigurarea misiunii principale a Alianţei de apărare colectivă şi de a conferi protecţie completă tuturor populaţiilor, teritoriului şi forţelor europene ale NATO împotriva ameninţării tot mai mari pe care o reprezintă proliferarea rachetelor balistice". Comunicatul subliniază în acest sens că apărarea antibalistică a NATO este "pur defensivă, iar scopul şi principiile sale politice rămân neschimbate de la summitul de la Lisabona din 2010". "Apărarea antirachetă poate completa rolul armelor nucleare în descurajare, nu le poate substitui", amintesc aliaţii.
Apărarea antibalistică a NATO "se bazează pe contribuţii naţionale voluntare, în special mijloacele SUA din România, Turcia, Spania şi Polonia înscriindu-se în abordarea adaptivă pe etape pentru o apărare antirachetă a Europei, precum şi pe sistemul său de comandă şi control, singura componentă eligibilă pentru finanţare comună", notează comunicatul, care mai insistă că BMD a NATO "nu este îndreptată împotriva Rusiei şi nu va submina descurajarea strategică a Rusiei", fiind "destinată să asigure apărarea împotriva potenţialelor ameninţări care provin din afara zonei euro-atlantice".
"Salutăm şi susţinem pe deplin acordul dintre Statele Unite şi Federaţia Rusă de prelungire a noului Tratat START pentru cinci ani. Aliaţii NATO consideră că noul Tratat START contribuie la stabilitatea internaţională, iar aliaţii îşi exprimă din nou sprijinul ferm pentru punerea sa în aplicare şi pentru dialogul timpuriu şi activ cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a stabilităţii strategice", afirmă participanţii.
În acelaşi timp, aceştia menţionează că "Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP) rămâne bastionul esenţial împotriva proliferării armelor nucleare, piatra de temelie a arhitecturii globale de neproliferare nucleară şi dezarmare, precum şi cadrul pentru cooperare internaţională în distribuirea beneficiilor utilizării paşnice a energiei, ştiinţei şi tehnologiei nucleare. Aliaţii rămân ferm angajaţi faţă de implementarea integrală a TNP în toate aspectele sale, ca platformă de neînlocuit".
Comunicatul "salută discuţiile substanţiale dintre participanţii la Planul de Acţiune Comprehensivă Comună (JCPoA) şi separat cu Statele Unite pentru o revenire reciprocă la respectarea JCPoA de către Statele Unite şi Iran". "Este vital ca Iranul să menţină spaţiul pentru aceste discuţii evitând orice nouă escaladare", notează participanţii.
Aliaţii rămân profund preocupaţi de evoluţiile din Belarus din august 2020, afirmând că "politicile şi acţiunile Belarusului au implicaţii asupra stabilităţii regionale şi au încălcat principiile care stau la baza parteneriatului nostru" şi asigurând că "NATO va rămâne vigilentă şi va monitoriza implicaţiile asupra securităţii Alianţei".
"Devierea inacceptabilă a unui avion civil în mai 2021 şi arestarea ulterioară a unui jurnalist şi a partenerei sale care călătoreau la bord au pus în pericol siguranţa civililor şi au constituit un afront grav în ce priveşte disidenţa politică şi libertatea presei. Susţinem investigaţiile independente, inclusiv de către Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI). Susţinem măsurile luate de aliaţi individual şi colectiv ca răspuns la acest incident. Facem apel la Belarus să respecte dreptul internaţional, să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi să elibereze imediat şi necondiţionat toţi deţinuţii politici, inclusiv pe cei care aparţin Uniunii polonezilor din Belarus. Un Belarus democratic, suveran şi stabil este în interesul nostru al tuturor", subliniază participanţii la summit.
"Ambiţiile declarate ale Chinei şi comportamentul asertiv prezintă provocări sistemice pentru ordinea internaţională bazată pe reguli şi pentru domeniile relevante pentru securitatea Alianţei", consemnează totodată comunicatul, care mai notează că "China îşi extinde rapid arsenalul nuclear", este "opacă în implementarea modernizării sale militare" şi "cooperează militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciţii ruse în zona euro-atlantică". "Rămânem preocupaţi de lipsa frecventă de transparenţă a Chinei şi de utilizarea dezinformării. Solicităm Chinei să îşi respecte angajamentele internaţionale şi să acţioneze responsabil în sistemul internaţional, inclusiv în domeniile spaţial, cibernetic şi maritim, în concordanţă cu rolul său de putere majoră", scriu aliaţii.
Aceştia adaugă că "NATO menţine un dialog constructiv cu China, acolo unde este posibil". "Pe baza intereselor noastre, salutăm oportunităţile de a interacţiona cu China în domenii relevante pentru Alianţă şi în ce priveşte provocările comune, cum ar fi schimbările climatice. Aliaţii îndeamnă China să se angajeze în mod real în dialog, consolidarea încrederii şi măsuri de transparenţă cu privire la capacităţile şi doctrina sa nucleară. Transparenţa şi înţelegerea reciprocă ar fi benefice atât pentru NATO, cât şi pentru China", notează comunicatul.
Aliaţii remarcă de asemenea că "schimbările climatice sunt una dintre provocările definitorii ale vremurilor noastre" şi afirmă că pentru a spori gradul de conştientizare, NATO va efectua evaluări anuale ale impactului schimbărilor climatice asupra mediului său strategic, precum şi asupra misiunilor şi operaţiunilor". Pentru a se adapta la schimbările climatice, NATO va include consideraţii privind schimbările climatice în întregul său spectru de lucru, de la planificarea apărării şi dezvoltarea capacităţilor până la pregătirea civilă şi exerciţii, se arată în comunicat.
Aliaţii îşi reafirmă, în fine, angajamentul faţă de politica NATO a uşilor deschise, în temeiul articolului 10 din Tratatul de la Washington, "care a fost un succes istoric" şi reiterează "decizia luată la Summitul de la Bucureşti din 2008 conform căreia Georgia şi Ucraina vor deveni membre ale Alianţei, prin Planul de acţiune pentru aderare (MAP) ca parte integrantă a procesului", "fiecare partener fiind judecat după propriile sale merite".
"Prin deciziile noastre de astăzi, am deschis un nou capitol în relaţia transatlantică şi am stabilit direcţia pentru adaptarea continuă a Alianţei către 2030 şi mai departe. Aşteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim din nou în Spania în 2022, iar apoi în Lituania", conchid aliaţii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Vicepreședintele american JD Vance a declarat luni că este încrezător că liderul ucrainean Volodimir Zelenski va accepta în cele din urmă să discute despre pace cu Rusia, după eșecul întâlnirii sale de vineri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Noile tarife de 25% ale președintelui american Donald Trump la importurile din Mexic și Canada au intrat în vigoare marți, împreună cu o dublare a taxelor la mărfurile chinezești la 20%. Acum 5 zile, președintele american promitea și Europei o soartă similară vecinilor săi.
În contrast, singurul actor statal căruia Trump ar putea să-i facă (mari) concesii este Rusia, care ar putea scăpa de o parte din restricții.
Într-o mișcare fără precedent, menită să descurajeze Rusia și să întărească unitatea în Europa, Franța intenționează să permită dislocarea armelor sale nucleare pe teritoriul altor țări aliate.
Cine credea că putem spune „hop” înainte să sărim gardul s-a înșelat. Legile care oferă cadrul legislativ Armatei României pentru a angaja ținte aeriene, inclusiv drone, care violează constant spațiul aerian al țării noastre, au trecut în Parlament, dar au fost contestate la Curtea Constituțională a României (CCR) de trei formațiuni politice.
E.S. Alfredo Durante Mangoni, ambasadorul Italiei în România, a acordat un interviu televiziunii naționale, mai multe publicații preluând fragmente din discuția difuzată pe canalul TVR Info.
„Este greu de crezut că aceasta nu este o ambuscadă deliberată”, notează The Telegraph despre discuția Trump - Zelenski.
Parlamentarii republicani americani sunt de obicei ferm în spatele președintelui lor Donald Trump, dar în această săptămână mulți dintre ei au criticat neobișnuit de deschis modul în care administrația actuală gestionează războiul din Ucraina. Republicanii din Senat, în special, au început să-și exprime dezacordul după ce Statele Unite s-au alăturat minorității țărilor care au votat împotriva unei rezoluții la ONU care desemnează luni Rusia drept agresor. Deloc surprinzător, criticile din SUA vin și din partea democraților de opoziție.
Momente cu adevărat uluitoare la Casa Albă.
Trump a evaluat pozitiv pașii Rusiei în rezolvarea războiului din Ucraina și a remarcat progresele în realizarea acestuia.
În cursul zilei de joi, 27 februarie, în spațiul aerian al României și în zona Mării Negre au fost desfășurate o serie de activități ale unor mijloace aeriene din state membre NATO, fără precedent în ultima perioadă, care confirmă rolul deosebit de important jucat de țara noastră în această zonă de interes maxim pentru aliați.
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă majoră de apărare. Va fi cel mai mare proiect în domeniul militar de la Războiul Rece încoace, iar UE intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a consolida securitatea.
Partidul Popular Austriac (ÖVP), social-democrații (SPÖ) și liberalii din partidul NEOS au convenit să formeze un guvern pentru a doua oară, a anunțat liderul interimar al Partidului Popular, Christian Stocker. Politicianul a descris negocierile privind cabinetul politicienilor, care, potrivit agenției APA, ar trebui să fie conduse chiar de Stocker, drept cele mai dificile din istoria Austriei.
Pe 24 februarie, Vladimir Putin a anunțat că este gata să coopereze cu parteneri străini pentru dezvoltarea zăcămintelor de metale rare ale Rusiei, inclusiv în regiunile din estul Ucrainei anexate de Moscova.
Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, la prima sa întâlnire a cabinetului de la Casa Albă, că a decis să impună un tarif de 25% la importurile din Uniunea Europeană.
Donald Trump a susținut o conferință de presă în care a răspuns unor întrebări referitoare la discuțiile pe care le-a avut cu Putin și la viitorul pe care îl întrevede în Ucraina.
Presa slovacă a informat că, în dimineața zilei de 25.02.2025, un tun autopropulsat de tip Zuzana 2, produs în Slovacia pentru Forțele Armate ale Ucrainei, a explodat în timpul testelor efectuate la Institutul Militar Tehnic din Zagorie. Doi angajați ai companiei Konstrukta-Defense au fost răniți în timpul incidentului.
Întâlnirea dintre șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și secretarul de stat american Mark Rubio a fost anulată și nu va avea loc în timpul vizitei sale oficiale în SUA.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidenţiale, a fost pus oficial sub acuzare de Parchetul General, pentru săvârşirea a şase infracţiuni, printre care acţiuni împotriva ordinii constituţionale; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob; promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid.
Acuzațiile care i se aduc lui Călin Georgescu ar putea constitui o parte din fundamentul pentru viitoarea motivare a Curții Constituționale privind excluderea candidatului pro-rus din cursa prezidențială.
Acordul cu SUA este un proiect de parteneriat care ține cont de interesele Ucrainei, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit acestuia, Ucraina trebuie să știe dacă se poate baza pe SUA. Zelenski a refuzat să semneze primul proiect al acordului care prevedea SUA o parte din bogăția minerală a Ucrainei, deoarece, potrivit președintelui ucrainean, acesta nu conținea garanții cheie de securitate pentru Kiev. Noul text subliniază sprijinul SUA pentru garanțiile de securitate necesare unei păci durabile.
Poliţiştii au găsit miercuri într-un imobil locuit de mercenarul Horaţiu Potra un adevărat arsenal - pistoale, pistoale-mitralieră, grenade, aruncătoare şi multă muniţie, potrivit unor surse judiciare.
Pregătirile pentru un transport militar în masă sunt în desfășurare în Belarus. Din 3 februarie, în cadrul unui test de pregătire pentru luptă, forțele armate folosesc calea ferată pentru a transporta trupe, echipamente și muniție, transmite Belsat.
A fost emis mandat de aducere pe numele lui Călin Georgescu. El a fost săltat de Poliție din trafic și dus la Parchetul General, unde se află în prezent.
Cele două legi care vizează inclusiv reglementări privind angajarea dronelor care violează teritoriul național românesc au trecut la Senat. Potrivit surselor DefenseRomania, AUR a ieșit din sală în momentul votului.
Europa încălzește motoarele, iar Marea Britanie face anunțul care nu mai surprinde pe nimeni: Londra decide să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB până în 2027.
Într-o dimineață rece la Marea Neagră, soarele strălucește în camera de navigare a platformei de foraj offshore Transocean Barents, ancorată în portul românesc Constanța, transmite Reuters.
Forțele ruse din Ucraina continuă să ducă lupte grele în estul Ucrainei, în timp ce propaganda rusă este în extaz după declarațiile lui Donald Trump, care dă dovadă de o mare „înțelegere” pentru Moscova în invazia neprovocată de trei ani de către noul său partener, Vladimir Putin.
Franța este pregătită să-și folosească arsenalul nuclear pentru a proteja Europa. Telegraph relatează despre asta, citând un oficial francez care a dorit să rămână anonim.
Președintele francez, Emmanuel Macron, consideră că s-au înregistrat 'progrese substanțiale' în urma consultărilor pe care le-a avut luni cu președintele american, Donald Trump, cu privire la războiul din Ucraina, relatează agențiile de presă Agerpres, AP și DPA.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a fost nevoit să aștepte două ore înainte de a fi primit timp de doar 11 minute de către președintele american Donald Trump, în ciuda faptului că ambii împărtășesc viziuni ideologice similare.
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este acum cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie 2025.
Într-o postare devenită virală, președintele SUA, Donald Trump, anunța vineri că „mii de soldaţi ucraineni sunt complet încercuiţi de armata rusă şi sunt într-o situaţie foarte rea şi vulnerabilă"”, în regiunea rusă Kursk.
Turcia a fost exclusă din programul F-35 în urmă cu mai mulți ani, chiar în timpul primei administrații Trump, după ce Ankara a refuzat să renunțe la achiziția de sisteme rusești S-400. De atunci turcii s-au chinuit să cumpere avioane și să-și modernizeze la standardul Block 70 - Viper - cel mai modern, flota de F-16 aflată în fază foarte avansată de îmbătrânire.
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a repetat vineri că se va opune oricărei intervenţii militare americane împotriva cartelurilor de droguri pe teritoriul mexican, scrie Agerpres și AFP.
Kremlinul a confirmat astăzi (14.03.2025) că trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steven Witkoff, a vizitat reședința președintelui rus cu o seară înainte, unde a primit informații de la Putin pentru liderul american. Acest lucru a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, întrebat dacă România ia în calcul să solicite SUA să instaleze pe teritoriul României arme nucleare, că este suficient ceea ce există în momentul de față - prezență militară, planuri de apărare NATO.
Într-un interviu acordat publicației portugheze Público și publicat pe 13 martie 2025, ministrul portughez al Apărării, Nuno Melo, a exclus posibilitatea achiziționării avioanelor de luptă de generația a cincea F-35, aliniindu-se astfel cu alte state europene care își reconsideră strategiile de achiziții militare. El nu s-a sfiint să susțină că noua politică a SUA, sub administrația Trump, a condus Lisabona către o astfel de decizie.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.03.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statele Unite sunt pe punctul de a relua livrările către Ucraina de bombe cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de Ground-Launched Small Diameter Bombs (GLSDB), după ce acestea au fost modernizate pentru a rezista mai bine bruiajului rusesc, a relatat Reuters pe baza informațiilor obtinute de la sursele sale. Bombele GLDBS au fost achiziționate în timpul administrației americane a fostului președinte Joe Biden, prin intermediul „Ukraine Security Assistance Initiative”.
Casa Albă a cerut armatei americane să ia în considerare modalități de a-și spori prezența militară în Panama. După cum a relatat NBC, care a făcut referire la doi oficiali americani care nu au fost menționați, Comandamentul Sudic al SUA analizează posibile scenarii, inclusiv creșterea colaborării cu armata panameză și scenariul mai puțin probabil al preluării forțate a controlului asupra Canalului Panama. În discursul său recent adresat Congresului, Donald Trump a indicat: „Pentru a consolida mai bine securitatea națională, administrația mea va revendica Canalul Panama”. Cu toate acestea, administrația nu a clarificat ce înțelege prin „preluarea” controlului asupra acestei rute comerciale.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri că există "o şansă foarte bună" ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Președintele american Donald Trump își concepe politica față de Rusia în funcție de relația sa personală cu Vladimir Putin, după cum a indicat fostul consilier pentru securitate națională John Bolton. Bolton susține că Trump îl vede pe Putin ca pe un prieten și are încredere în el, în timp ce Putin îl vede pe Trump ca fiind ușor de manipulat.
Potrivit unei imagini publicate pe X de contul The Dead District din 7 martie 2025, compania Lockheed Martin a construit o replică a sistemului rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S1, utilizând ca platformă de bază un camion de gunoi Peterbilt 320. Acest model, numit ironic de unii „Peter Pantsir”, a fost conceput în scopuri de testare și evaluare. Principala sa funcție este de a evalua performanțele Sniper Advanced Targeting Pod, o suită de senzori utilizată pe avioane precum F-16 și F-18, menită să identifice și să clasifice obiecte aflate la sol si in aer care seamănă cu amenințări reale.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat un acord în valoare de 200 de milioane de dolari pentru sprijinirea programului japonez Hyper Velocity Gliding Projectiles (HVGP). Inițiativa HVGP vizează dotarea Forței Terestre de Autoapărare a Japoniei cu o armă de mare viteză pentru apărarea aeriană la distanțe mari. Acordul acoperă echipamentele și serviciile necesare, inclusiv pregătirea testelor, testarea și sprijinul pentru transport. Acesta include, de asemenea, reuniuni de coordonare între SUA și Japonia pentru a sprijini dezvoltarea HVGP.
Mai mulţi experții consultaţi de Vocea Americii cred că reacția Kremlinului la încetarea focului pentru 30 de zile este o tactică rusească tipică. Majoritatea cred că Trump face presiuni asupra lui Putin pentru o poziție mai acceptabilă. Puţin și-a reiterat disponibilitatea de a înceta ostilitățile, menționând anumite „nuanțe”.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Președintele Donald Trump se întâlnește cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un moment crucial pentru Europa și NATO.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Rusia nu vrea încetarea focului de 30 de zile propusă pentru că ar ajuta armata ucraineană, pentru care ar fi un „moment de respiro”, a declarat de Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, 12 martie, cu reprezentanții conducerii Avioane Craiova S.A., la sediul societății din municipiul Craiova.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.
Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.
Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.
Potrivit unui sondaj realizat de institutul Elabe pentru BFMTV și publicat miercuri, 12 martie, 59% dintre francezi consideră că Franța, ca putere nucleară, ar trebui să își protejeze aliații europeni.
O serie de imagini din satelit au scos la iveală o staționare considerabilă de avioane militare rusești la baza aeriană Olenya, situată în peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei.
Rusia a revendicat joi eliberarea orașului Sudja (Sudzha), principala cucerire a Kievului în regiunea rusă Kursk, ceea ce constituie o lovitură grea dată ofensivei trupelor ucrainene, informează Agerpres, AFP și Xinhua.
Ucraina a acuzat joi Rusia că a executat cinci soldaţi ucraineni capturaţi de armata rusă şi a denunţat înmulţirea unor asemenea incidente, informează Agerpres și AFP.
Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.
