Ideile discursului de celebrare a victoriei împotriva fascismului de la 9 mai 1945, care a încheiat Marele Război Patriotic, se regăsesc în mesajul de justificare a operațiunii militare speciale din dimineața zilei de 24 februarie. Dacă adăugăm și discursul din seara zilei de 21 februarie, când a anunțat recunoașterea independenței celor două republici auto-proclamate din Donețk și Luhansk, nimic din ceea ce spune Vladimir Putin de Ziua Victoriei anul acesta nu este nou. Elementele de noutate par însă că se regăsesc, mai degrabă, în ceea ce nu spune liderul autocrat de la Kremlin.
În 24 februarie, când a fost nevoit să justifice invazia Ucrainei, Președintele Vladimir Putin s-a auto-propus în mesajul către Popor drept Eroul Salvator în lupta împotriva ”guvernării naționalist-fasciste” de la Kiev, care, cu sprijinul conspiratorilor NATO - SUA, ar fi comis un adevărat genocid împotriva populației rusofone din Donbas și împotriva unora dintre cetățenii ruși:
”Am luat decizia (sublinierea noastră) de a executa o operațiune militară specială. Scopul acestei operațiuni este de a proteja oamenii care, de opt ani, se confruntă cu umilințe și un genocid comise de regimul de la Kiev. În acest scop, vom încerca să demilitarizăm și să denazificăm Ucraina, precum și să îi aducem în fața justiției pe cei care au comis numeroase crime sângeroase împotriva civililor, inclusiv împotriva cetățenilor Federației Ruse.” (24 februarie 2022, Discursul prezidențial de anunțare a ”operațiunii militare speciale” în Ucraina”)
Esențial în fragmentul selectat din partea a doua a discursului de justificare a invaziei Ucrianei este proclamarea Salvatorului – ipostază pe care Vladimir Putin și-o asumă fără rezerve: ”Eu” am luat decizia. Operațiunea militară specială a rămas și s-a acreditat ca operațiune militară personală definitiv în 27 februarie, când a anunțat ridicarea gradului de alertă nucleară.
Acest Erou salvator hotărât, decis, individualizat în ipostaza de ”Mare Conducător” lipsește din mesajul explicit de Ziua Victoriei din 9 mai. Propaganda rusă proiectează acest Salvator care a condus Poporul împotriva nazismului în trecut, în marea armată sovietică, în eroii care au învins ”bestia fascistă” și care au setat un standard de eroism pentru soldații din teatrul de operațiuni astăzi. În propaganda ultimilor 8 ani, Stalin a fost construit ca un mare conducător – cercetări sociologice de încredere arătau în 2021 că, decupând perioada Marelui Război Patriotic din istoria sovietică, o majoritate a populației, inclusiv tinerii, îl considerau pe Stalin un mare conducător. Acest Conducător explicit, nominal, lipsește însă anul acesta și din mesajul despre Marele Război Patriotic, și din referințele la operațiunea militară specială.
Eroul individual este înlocuit în acest mesaj de 9 mai cu un erou colectiv, la care participă și veteranii altor națiuni, în speță, veteranii americani, cărora liderul de la Kremlin anunță că știe sigur cum li s-a interzis participarea la marea paradă de 9 mai din Piața Roșie de anul acesta. E limpede că exemplu din discurs are rolul de a ilustra cum SUA întinează memoria înaintașilor și valorile tradiționale, umilind victimele, urmașii acestora, veteranii de război, statele prietene și o întreagă planetă. Mai puțin Rusia, evident, care este o mare putere, suverană, independentă și care se apără de Conspiratorul SUA-NATO – ideile sunt explicite în mesajul Președintelui Putin.
Mesajul liderului de la Kremlin are câteva secunde sub 10 minute. El este minuțios organizat. Fiecare idee enunțată are în jur de 1 minut, adunarea finală a secțiunilor arătând că cea mai mare parte a discursului ține de construcția Inamicului SUA-NATO – identitate, amenințări, degradare morală, justificare a invaziei Ucrainei. Considerăm că sfârșitul mesajului transmis de Președintele Putin la 9 mai este un reper pentru observația noastră cu privire la retragerea în plan secund a Conducătorului, devenit, mai degrabă, un observator atent al istoriei Rusiei decât un Salvator, așa cum se auto-propusese, cu îndrăzneala celui ce aștepta victorie imediată, pe 24 februarie:
"Cei care au învins nazismul în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei ne-au arătat un exemplu de eroism pentru eternitate. Aceasta este generația victimelor și va reprezenta mereu exemplul de glorie pentru glorioasele noastre forțe armate.
"Pentru Rusia, pentru victorie, ura!".
Știm că ultimele idei se rețin cel mai bine într-un mesaj. Propaganda rusă a considerat că ideea eroismului și a gloriei armatei sovietice, din care să se inspire trupele din teatrul de operațiuni astăzi în lupta împotriva nazismului, este cel mai important lucru pentru publicul intern și pentru militarii din teren. Nu știm dacă a greșit. Dar, presa internațională a creat în ultimele 10 zile o presiune atât de mare pe discursul Președintelui Vladimir Putin de Ziua Victoriei, încât mesajul nu putea fi lipsit de o cercetare sociologică fondatoare. Iar propaganda a optat pentru un discurs adecvat acestor rezultate ale cercetării, dar care să răspundă și presiunii internaționale. Acesteia din urmă sigur nu a răspuns. Dar, ținta mesajului rămâne, totuși, acea majoritate de 80-84% dintre cetățenii Federației Ruse. Poate vom vedea în săptămânile următoare măsura în care opțiunea propagandistică de la Kremlin a fost eficientă.
Președintele Federației Ruse este obligat să se retragă în postura de observator, căci nu are o victorie pe care să o pună pe pupitrul din Piața Roșie anul acesta. Motiv pentru care preferă să vorbească din umbra Strămoșilor, propaganda rusă preferând să accentueze mitul Vârstei de Aur, proiectat în trecut și evitând cu atenție Binele comun astăzi.
Acest mesaj al Marelui Conducător lipsă în ritualul de celebrare a Victoriei din Marele Război Patriotic poate înseamna multe. Cu privire la război și la scopul, cauzele acestuia, justificarea lui, discursul prezidențial nu spune nimic nou. Mai important decât ceea ce spune este însă ceea ce nu spune mesajul Președintelui Putin, sau, în orice, caz, ceea ce nu spune în mod explicit. Desigur, și mesajele implicite pot fi deosebit de clare uneori.
Primul lucru nespus în mod explicit de Vladimir Putin este cel al sfârșitului războiului. Referirile la Odesa, Harkov, Sevastopol spun însă că cel puțin Odesa e parte a planului agresiunii militare în Ucraina. Deci războiul nu se va termina fără ocuparea și anexarea – cel puțin – a Odesei.
Al doilea lucru nespus de liderul de la Kremlin este cel al forțelor armate și al arsenalului militar: mobilizarea rezerviștilor și a unei părți din populație – ”la cerere”, voluntari – poate veni oricând prin decret prezidențial, fără proclamarea ei de 9 mai. Economia Rusiei operează deja ca economie de război. Pare că, deocamdată, Vladimir Putin se teme de mobilizarea generală sau, în orice caz, e posibil ca cercetările sociologice adevărate făcute de Kremlin să arate că populația care susține operațiunea militară specială nu vrea o implicare directă, activă în aceasta, pe care o presupune o mobilizare generală. Susținerea celor 116-120 de milioane de cetățeni din sondajele de opinie este deci echivalentă cu o acceptare pasivă a agresiunii militare ascunse de eticheta ”operațiune specială”, căci o astfel de operațiune specială nu creează probleme de angajament acestor 80-84% dintre susținătorii politicii Kremlinului.
Al treilea lucru lipsă din discursul prezidențial este cel al armei atomice și al puterii nucleare a Rusiei, care este doar sugerată prin tehnologia cu care s-a defilat în Piața Roșie. Pe 27 februarie, când a sesizat că blitz-kriegul a eșuat, liderul de la Kremlin a anunțat ridicarea nivelului de alertă al diviziei nucleare. În mesajul de Ziua Victoriei, tot ce avem ca referință explicită pentru folosirea armei nucleare în război este un zvon invocat în mesaj, potrivit căruia, forțele armate ucrainene ar fi solicitat și arme atomice, alături de armele convenționale pe care le primesc de la NATO și SUA.
Al patrulea mesaj care lipsește se referă la militarii din teatrul de operațiuni, care, probabil, așteptau cu cea mai mare nerăbdare și interes acest discurs. Conform mesajului prezidențial, ei sunt doar eroi și atât. Ca și eroii Armatei roșii, ei trebuie să lupte și, la nevoie, să se sacrifice pe câmpul de luptă. Să își dea viața, cu solda actuală, fără nici un fel de premiu de Ziua Victoriei, adică, în ciuda pericolului suplimentar creat de tehnica militară de pe vremea Războiului rece. Dacă se va întâmpa acest fapt al sacrificiului-limită, familiile și copiii lor vor fi răsplătiți de Stat și de oganizații non-guvernamentale, care vor avea grijă de ei, anunță Vladimir Putin. Or, acești militari care operează cu o tehnică militară mai veche cu vreo 40 de ani decât cea ucraineană, poate că se așteptau și la altceva decât mesajul de moblizare în imitarea eroismului sovietic de acum 77 de ani. Dacă nu un premiu direct, măcar un anunț despre o posibilă egalitate tehnologică pe câmpul de luptă, în ciuda superiorității numerice prin care au câștigat eroii Marelui Război Patriotic în 1945, e adevărat, cam 27 de milioane dintre aceștia fiind uciși în război.
În rest, cultul eroilor, invocarea Vârstei de Aur a acestui eroism în salvarea Rusiei, Donbas și Crimeea ca parte din Marea Rusie, Inamicul care a atentat la invadarea Crimeei și a Donbasului, armata de azi care trebuie să ia drept model eroismul înaintașilor din Marele Război Patriotic încheiat cu înfrângerea nazismului la 9 mai 1945, naționalismul fascis/nazist ucrainean susținut de SUA și NATO, Inamicul aflat într-o degradare morală de neacceptat, spre deosebire de Rusia, care păstrează valorile tradiționale și obiceiurile strămoșilor – toate acestea sunt prezente în regim explicit în mesajul de propaganda al Kremlinului încă din data de 21-24 februarie 2022.
Din mesajul explicit de anul acesta lipsește și Marele Conducător, care și-a asumat marea operațiune militară personală. Ce să însemne asta? Cine va fi făcut selecția, între textele propuse pentru discurs? A fost intenționată o astfel de selecție de reîntoarere la Vârsta de Aur fără un Conducător explicit, sau pur și simplu, cercetarea sociologică adevărată a Kremlinului a generat acest mesaj patriotic în care Conducătorul lipsește iar Salvatorul este Armata sovietică eroică, pe care militarii din teatrul de operațiuni trebuie să o imite?
Mesajul transmis de Vladimir Putin de Ziua Victoriei arată că, fără o victorie de pus pe pupitrul din Piața Roșie, nu poate forța limitele, precum o face adesea mesajul adresat de televiziuni exclusiv pentru publicul intern. Liderul de la Kremlin a reușit să transmită doar un mesaj de acceptare a stării de fapt din teatrul de operațiuni și, într-o măsură plauzibil de mare, de conservare a susținerii populare acestei operațiuni militare speciale, care nu angajează direct susținătorii. Așa cum a fost croită strategia de către ex-marele strateg ce anexa Crimeea în 2014 fără a trage un foc de armă, operațiunea specială era o acțiune a experților și a militarilor, pe care populația trebuia doar să o accepte. Sancțiunile încă nu se văd clar în economia rusă, care susține războiul din plata gazului și a petrolului de către clienții vechi europeni, gândiți a fi atât de dependenți de o singură sursă, încât să nu îndrăznească să se unească împotriva planurilor războinice ale Rusiei.
Strategul de la Kremlin a confundat însă motivele și cauzele succesului anterior acestei invazii a Ucrainei, fiind convins că doar politica lui genial de înțeleaptă i-a adus succesul în Georgia, Crimeea, Kazahstan. Greșeli repetate au făcut ca de Ziua Victoriei să nu apară nimic victorios de spus anul acesta, dincolo de eroismul înaintașilor care au luptat împotriva nazismului și de eroismul soldaților din teatrul de operațiuni din sudul Ucrainei, pe care îi felicită și îi încurajează să imite sacrificiul Strămoșilor. Nu sună deloc bine pentru militarii din teatrul de operațiuni artificiul propagandistic al acestui comportament sacrificeal.
E atât de puțin spus în acest mesaj pentru a mobiliza soldații pe front, încât pare că doar rațiuni de legitimare propagandistică, precum lipsa unei victorii clare pe teren, au făcut ca mesajul de anul acesta să fie atât de neconvingător pentru toate categoriile de populație din întreaga lume, minus cei 116-120 de milioane de cetățeni ruși care îi asigură legitimitatea la nivel național. Din perspectiva lor, acesta este un mesaj de conservare a opiniei inițiale din 21-24 februarie – nu se simt amenințați și nici trădați în vreun fel de o simplă ”operațiune militară specială” împotriva ”fasciștilor” ucraineni și pentru ”salvarea fraților ruși” din Ucraina.
Nu știm ce va apărea în planificarea Moscovei post-Ziua Victoriei, moment ce nu permitea să se spună orice, căci mesajul devenise mai intens așteptat decât niciodată de publicul extern Rusiei. Dar mesagerul ce propune o retrăire a Trecutului glorios prin Prezentul prea vag asemănător și lipsit de un Conducător explicit a spus atât de puțin, încât pare că trebuie să apară ceva nespus încă. Sau este doar așteptarea noastră falsă, prin care prea-credităm grupul de strategi de pe vremea sovietelor, neacceptând că mulți dintre ei s-au împăcat deja cu eșecul și chiar nu au nici un plan deștept – altul decât cel al amplificării atacurilor cu rachete, oarbe acum și ele?
----------
Ștefan Stănciugelu este autor a două cărți despre manipulare: ”Logica manipulării. 33 de tehnici de manipulare politică românească”, C.H. Beck, București, 2010; ”Manual anti-manipulare. Tehnici și cazuri”, C.H. Beck, București, 2012.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Compania de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.10.2025, că Întreprinderea de aviație V.P. Chkalov (NAZ) din Novosibirsk, a fabricat și predat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Sub asaltul tăcut al dronelor, Europa a intrat într-o nouă fază de alertă de securitate, săptămâna trecută marcată de haos aerian și suspiciuni de spionaj militar. Seria de incidente cu drone de la Aeroportul din Munchen s-a încheiat sâmbătă dimineața cu reluarea anevoioasă a zborurilor, dar nu înainte de a bloca aproximativ 11.500 de pasageri și de a provoca zeci de anulări.
România trăiește un paradox, adică încă unul dintre nenumăratele paradoxuri și ciudățenii. Avem unul dintre cele mai dinamice sectoare IT din regiune, cu centre de excelență care exportă competență și inovație, dar acest avantaj nu reușește să difuzeze în restul economiei. Raportul DESI/Digital Decade Country Report 2024 arată o realitate îngrijorătoare: competențele digitale de bază rămân la doar 27,7% din populație (față de 55,6% media UE), iar ponderea specialiștilor TIC este de 2,6% din forța de muncă (aproape jumătate din media europeană - 4,8%) . În același timp, doar 19% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate, comparativ cu 55% în UE.
George Scutaru, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și actual CEO al think tank-ului New Strategy Center, a avertizat că orice reducere a prezenței militare americane în Europa, în special pe Flancul Estic, ar fi o greșeală strategică gravă. Acesta prezintă trei argumente geopolitice solide pentru care România e norocoasă să aibă un as în mânecă în ceea ce privește prezența trupelor americane.
Președintele rus Vladimir Putin, un simbol al dictaturii de zi, a lansat un avertisment direct, isteric și tăios către elitele conducătoare ale Europei, acuzându-le că „stârnesc isteria” unui presupus „război cu rușii” și promițând un răspuns „rapid” și „foarte convingător” la ceea ce a numit „escaladarea militarizării Europei”. Declarațiile, făcute în cadrul discursului său anual de la Clubul de Discuții Valdai din Soci, subliniază o adâncire a prăpastiei dintre Moscova și Occident, cu Ucraina ca epicentru al celei mai mari confruntări de la Criza Rachetelor din Cuba din 1962.
De la „artizanul păcii” la facilitatorul de atacuri la mare distanță, retorica lui Donald Trump față de conflictul din Ucraina ar putea să i-a o turnură neașteptată și extrem de riscantă? Decizia recentă de a autoriza agențiile de informații și Pentagonul să sprijine Ucraina cu date pentru identificarea țintelor din sectorul energetic pe teritoriul rusesc nu este o simplă speculație, ci un semnal clar și al unei noi etape de escaladare. Este o mișcare strategică menită să pună presiune reală pe Kremlin sau doar o reacție de moment, alimentată de frustrarea președintelui american față de încăpățânarea lui Vladimir Putin?
Cine credea că luptele aeriene de tip dogfight sunt de domeniul trecutului s-ar putea înșela foarte mult. La intersecția spațiului rusesc cu cel al NATO se vor vedea tot mai des abilitățile piloților puse la încercare.
Forțele speciale finlandeze au preluat controlul asupra tancului petrolier rusesc Eagle S după ce acesta, în mod deliberat sau nu, a târât ancora și a secționat un cablu electric crucial subacvatic. A fost prima dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial când Finlanda a sechestrat o navă străină. Acest incident petrecut în decembrie anul trecut nu a fost un eveniment izolat, ci vârful de aisberg al unei agresiuni mult mai ample.
Rusia și-a intensificat atacurile aeriene cu rachete și drone cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei în septembrie. Acest lucru a fost scris astăzi (01.10.2025) de agenția AFP, care a analizat date prezentate de Forțele Aeriene ucrainene.
Rusia, țara care și-a construit identitatea geopolitică pe domeniul energetic, pe langa cel militar, se află acum în fața unei umilințe istorice: a fost nevoită să recunoască oficial că nu mai poate face față cererii interne de combustibil.
Pe fondul escaladării conflictului din Ucraina, liniștea spațiului aerian al Uniunii Europene a fost spartă de o serie îngrijorătoare de incursiuni cu drone, multe dintre ele purtând, se pare, amprenta Rusiei. Incidentele din ultimele săptămâni au semănat incertitudine, scoțând la iveală breșe în apărarea statelor membre și punând la încercare reziliența și unitatea blocului comunitar. Europa, spun experții, se confruntă cu o nouă formă de război hibrid, unde incertitudinea este arma supremă.
Situația din America Latină s-a deteriorat brusc, ajungând într-o fază de maximă volatilitate, după ce Comandamentul Apărării Aeriene al Armatei Venezuelei a mutat vizibil sisteme de rachete sol-aer Buk-M2E în inima regiunii capitale.
China nu vede războiul ruso-ucrainean ca pe o simplă oportunitate politică, ci mai degrabă ca pe o lecție militară care a forțat o adaptare dinamică și urgentă a planurilor de dezvoltare ale Armatei Populare de Eliberare (PLA).
Un grup de analiști cehi a tras un semnal de alarmă care rezonează periculos de mult cu experiența recentă a României: o rețea de aproape 300 de conturi anonime pe Tik-Tok răspândește intens narațiunile pro-ruse și sprijină partidele radicale, mizând pe un electorat care ar putea decide viitorul geopolitic al țării.
O premieră absolută în acest război și un nou semnal de alarmă pentru aviația rusă: Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei (USF) au reușit, cu ajutorul unei drone FPV obișnuite, să distrugă în zbor un elicopter rusesc de transport Mi-8. Succesul, confirmat de Batalionul 1 SBS "Prădătorii Înălțimilor", arată o nouă dimensiune la care a ajuns războiului tehnologic de pe frontul din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă o informație crucială, dar învăluită în delicatețe diplomatică: un sistem de apărare aeriană Patriot de fabricație americană, provenit din Israel printr-o schemă complexă negociată de Washington, este deja operațional în Ucraina de o lună. Analiștii văd în acest transfer nu doar o consolidare a apărării Kievului, ci și o fisură majoră în neutralitatea Israelului, forțată de alianța tot mai strânsă dintre Rusia și inamicul regional de moarte al Ierusalimului, Iranul.
Stephen Kotkin, unul dintre cei mai fini experți ai politicii rusești și europene, nu oferă o simplă analiză geopolitică într-un recent interviul acordat Engelsberg Ideas, ci ne prezintă o imagine care arată decadența morală și paralizia strategică a statelor occidentale. Profesorul Kotkin spune că Europa, un conglomerat de societăți bogate și pacifiste, este, în esență, terorizată de o capcană psihologică pe care singura şi-a întins-o.
Duminica aceasta, Republica Moldova, o mică națiune cu o inimă mare, dar vulnerabilă, se află în fața celui mai important scrutin parlamentar din istoria sa modernă. Alegerile nu sunt o simplă competiție politică internă, ci un veritabil referendum geopolitic, un duel decisiv între Vest și Est, între un viitor european și o regresie în „zona gri” a influenței ruse.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord intenționează să continue să își sporească vigilența în regiunea Mării Baltice, în urma recentelor incidente cu drone din Danemarca. Alianța va desfășura cel puțin o fregată antiaeriană în zonă și își va consolida, de asemenea, platformele de supraveghere și recunoaștere. Alianța a transmis acest lucru într-o declarație citată de Reuters.
Cu doar o zi înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie, ceața incertitudinii se adâncește deasupra scenei politice de la Chișinău. Acest scrutin nu este doar o confruntare locală, ci reprezintă o miză crucială pentru viitorul pro-european al Republicii Moldova, dar și o amenințare geopolitică directă la adresa Ucrainei, o țintă pe care Kremlinul o vizează acum printr-o campanie hibridă complexă și deosebit de bine finanțată.
Regimul politic rus s-a schimbat fundamental din februarie 2022, când a început invazia Ucrainei, potrivit analiștilor cehi intervievați de agenția CTK. După cum au precizat aceștia, în prezent este mai agresiv, represiv și mai militarizat decât înainte de invadarea Ucrainei, dar în același timp se caracterizează și printr-o anumită fragilitate și dependență de rezultatul războiului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus în discuție, în cadrul unei întâlniri cu Donald Trump la New York, în marja Adunării Generale a ONU, o solicitare crucială: furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Această cerere, confirmată ulterior de Zelenski însuși, marchează o nouă etapă în eforturile Kievului de a obține armament capabil să schimbe radical dinamica războiului și să forțeze Rusia la negocieri.
Declarat de către Minsk ca un simplu act de „asigurare a propriei securități”, anunțul oficial al desfășurării sistemului rusesc de rachete balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik (cunoscut și sub numele de Kedr) pe teritoriul Belarusului nu este nimic altceva decât un nou episod, deosebit de îngrijorător, în escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Occident. Prin vocea ministrului său de Externe, Maksim Rîjenkov, Minskul pretinde că nu face decât să răspundă unei presiuni externe, deși această mutare încalcă spiritul tratatelor internaționale și ridică un serios semn de întrebare cu privire la intențiile reale ale celor două state aliate.
Poliția Națională a Republicii Moldova, în cooperare cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și cu sprijinul trupelor speciale BPDS „Fulger”, a desfășurat o amplă operațiune, vizând destructurarea unor grupuri implicate în pregătirea dezordinilor în masă și destabilizării situației interne. Potrivit comunicatului oficial, aceste acțiuni erau finanțate din exterior și aveau ramificații politice și criminale, inclusiv conexiuni directe cu Federația Rusă. Amintim în acest sens declarațiile fostului președinte Igor Dodon, liderul Blocului Patriotic - bloc electoral pro-rus - care a anunțat deja proteste în Moldova începând din 29 septembrie, imediat după alegerile parlamentare din acest weekend.
În ajunul alegerilor parlamentare cruciale din 28 septembrie, care vor decide parcursul pro-european sau reîntoarcerea în sfera de influență a Moscovei, Republica Moldova a devenit ținta unui val masiv și coordonat de propagandă orchestrată de Rusia și de apropiații săi.
Într-o Europă obsedată de reînarmare, cea mai nouă „armă” defensivă ar putea fi, paradoxal, una naturală: mlaștina. Războiului din Ucraina a readus în discuţie importantă nebănuită pe care o pot juca zone mlăştinoase de a bloca tancurile rusești. Acum, NATO și Uniunea Europeană analizează un concept de „dublă întrebuințare” (dual use): restaurarea turbăriilor pentru a crea obstacole naturale insurmontabile pe Flancul Estic, îndeplinind în același timp obiectivele climatice stricte ale Bruxelles-ului.
Ce mai recent analiză a secretarului general al NATO, Mark Rutte, nu lasă loc de interpretări: securitatea euro-atlantică este subminată activ de o coaliție de puteri revizioniste. Discursul său rostit în fața cadeților de la prestigioasa Academie Militară americană West Point definește, fără perdea, nouă paradigmă a amenințării și trasează liniile de forță ale strategiei Alianței.
După ce o serie de incursiuni cu drone au închis marile aeroporturi din Copenhaga și Oslo, totul după ce România și Polonia au fost ţinta unor incursiuni cu drone, Europa se confruntă cu o nouă fază a agresiunii ruse. Premierul Mette Frederiksen avertizează că asistăm la un război hibrid menit să testeze, să intimideze și să spargă coeziunea NATO.
Un alt oficial european de rang înalt avertizează asupra pericolului în creștere ca NATO să fie atacată de Rusia în următorii câțiva ani. Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, consideră că până în 2030, Rusia vrea să fie pregătită pentru o confruntare la scară largă cu NATO. Kremlinul se îndreaptă deja pe „calea militară”. Brekelmans a ținut pe 25 septembrie un discurs la Forumul European pentru Inovare în Apărare (EDIF) desfășurat la Haga.
Încălcările repetate ale spațiului aerian al NATO, inclusiv în România și Polonia, au adus pe masa oficialilor militari cea mai dură opțiune: doborârea avioanelor rusești. Un fost ambasador american cere „fermitate militară” pentru NATO, în timp ce Moscova avertizează: ar fi un act de război.
Analizând poziția pe care administrația Trump a avut-o față de Ucraina de la începutul mandatului până la recentele evenimente, observăm că obiectivele Washingtonului nu vizează neapărat o pace solidă în sensul clasic, ci mai degrabă o soluție pragmatică rapidă, care să reducă, ideal să elimine, implicarea directă a SUA. Administrația Trump - aflată abia în primul an de mandat - pare să prefere o încetare a focului care să conducă treptat către un conflict înghețat, deși acest deznodământ este mai degrabă o consecință strategică a politicilor sale, decât un obiectiv explicit declarat.
Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputatilor și Senat au aprobat propunerile MApN privind programul de achiziții de noi tancuri principale de luptă.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
Europa de Vest se adaptează la noile provocări. În urma unei serii de „atacuri” cu drone neidentificate asupra unor ținte strategice din mai multe țări, Germania și Regatul Unit introduc noi reglementări.
Londra a mers cel mai departe, intenționând să acorde serviciilor sale de securitate autoritatea de a trage asupra obiectelor străine din cer.
Avioane de vânătoare NATO au efectuat patru intervenții săptămâna trecută pentru a identifica aeronave rusești care încălcau regulile de zbor și o dată pentru a intercepta o încălcare a spațiului aerian național, a relatat Ministerul lituanian al Apărării Naționale.
O zi istorică pentru Europa. Astăzi a fost adoptată o decizie de oprire completă a importului de gaze din Rusia.
Europa e obligată să contrabalanseze o decizie strategică greșită, luată cu decenii în urmă, care a făcut ca majoritatea statelor să depindă aproape în totalitate de gazele rusești.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a respins luni afirmația președintelui american Donald Trump conform căreia Statele Unite au distrus industria nucleară a Iranului.
Declarațiile recente ale Mareșalului Lord Richards, fost Șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, reprezintă mai mult decât o simplă evaluare militară. Ele constituie o radiografie dură a calculului strategic eronat al Occidentului și un apel la realism, în contextul în care războiul din Ucraina se prelungește de peste trei ani. Analiza sa, prezentată în podcastul „World of Trouble” al publicației The Independent, nu este doar o profeție pesimistă, ci o oglindă a dilemelor geopolitice care macină coeziunea și eficiența sprijinului occidental.
Ucraina nu va ceda teritoriile sale pentru a pune capăt războiului cu Rusia și va continua să consolideze cooperarea cu partenerii internaționali în domeniul apărării și energiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
Recentele evoluții din relația Washington-Kiev, cristalizate în jurul întâlnirii tensionate dintre președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, semnalează o schimbare de paradigmă în abordarea americană a conflictului din Ucraina. Propunerile publice și cele vehiculate în spatele ușilor închise, de "împărțire" a regiunii Donbas, nu sunt simple declarații conjuncturale, ci dezvăluie o mutație de substanță în doctrina de politică externă a administrației Trump, cu implicații profunde pentru ordinea internațională post-2022.
România devine o piață tot mai importantă pentru industria de apărare din Turcia, fapt pentru care un număr tot mai mare de companii din Turcia sunt interesate să colaboreze și, inclusiv, să producă aici. Un lucru care se pliază pe strategia Bucureștiului de a revitaliza industria națională de apărare. Iar în acest sens exemplul Otokar cu blindatele 4x4 Cobra II produse la Automecanica Mediaș SRL ar putea fi implementat și de alte companii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în timpul vizitei sale la Washington, că negociază un acord crucial pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei: achiziționarea a 25 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, fabricate în SUA. Deși livrarea integrală va fi eșalonată pe parcursul mai multor ani din cauza constrângerilor legate de producție, liderul de la Kiev a subliniat că finanțarea principală este deja „pusă la punct”, urmând să provină din utilizarea activelor rusești înghețate.
Submarinul rusesc Novorossiysk, o navă din clasa Improved Kilo, a fost nevoit să se întoarcă șchiopătând acasă în Marea Baltică, după o defecțiune mecanică în Marea Mediterană. În timp ce unele rapoarte au exagerat situația acestuia, incidentul expune prezența în scădere a Marinei Ruse în regiune.
Pe 16 octombrie, președintele SUA, Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat prima discuție telefonică după întâlnirea pe care au avut-o în Alaska în urmă cu două luni.
Mașina de război a Rusiei continuă să funcționeze, iar secretul său, deși nu tocmai ascuns, rămâne o pată neagră pe harta eforturilor internaționale de sancționare. După trei ani și jumătate de conflict, rachetele și dronele care lovesc zilnic orașele ucrainene sunt pline, la propriu, de tehnologie occidentală.
Deciziile pe câmpul de luptă, dar și cele din spatele biroului, intră în bucla viteză-AI. Comandantul Armatei a 8-a din Coreea de Sud recunoaște că „eu și Chat am devenit foarte apropiați în ultima vreme” un semnal că viitorul războiului se decide la „viteza mașinii”, nu a omului.
O operațiune internațională, denumită "SIMCARTEL", a scos la iveală o platformă sofisticată de tip "cybercrime-as-a-service" (CaaS) care a permis escrocilor cibernetici să creeze milioane de identități virtuale pentru o gamă largă de fraude, de la phishing la escrocherii cu investiții false. Pierderile înregistrate doar în Austria și Letonia se ridică la peste 5.8 milioane de dolari.
În noaptea dintre 18 și 19 octombrie 2025, un atac reușit cu drone a vizat un obiectiv strategic major din Rusia: Uzina de Procesare a Gazelor din Orenburg. Aflată la o distanță impresionantă, de cel puțin 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina, această lovitură subliniază capacitatea militară a Kievului de a perturba infrastructura energetică vitală a Moscovei.
Patru bombardiere strategice B-1B Lancer, de la Baza Forțelor Aeriene Dyess, Texas, au ajuns, recent, la Baza Aeriană Misawa, Japonia, într-o misiune operativă. Este probabil ca aeronavele să participe la exerciții cu Japonia în următoarele săptămâni, potrivit publicației Air&Space Forces.
Franța a marcat recent un moment istoric pentru ambițiile sale militare și nucleare. La șantierul Naval Group din Cherbourg, a început sudura primei plăci de oțel pentru viitorul portavion de nouă generație (PA-NG). Deși pare un detaliu tehnic, acest act semnalează demararea efectivă a construcției fizice a celei mai mari nave de război realizate vreodată în Europa și confirmă hotărârea Parisului de a-și menține statutul de putere maritimă de prim rang, chiar și într-un context economic și politic intern dificil.
În ultimele 24 de ore, forțele ruse au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație utilizate întro zi, folosind 268 de unități. Acest lucru este menționat în raportul de astăzi (18.10.2025) de la ora opt dimineața, care a fost publicat de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Agenția de presă rusă Tass a semnalat, pe 19.10.2025, că, în primele trei luni de implementare a programului PURL (Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina), care le permite aliaților europeni din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA, Ucraina a primit 2,422 de miliarde de dolari, în timp ce nevoile sale pentru această perioadă s-au ridicat la 3-4,5 miliarde.
Olanda devine primul partener european care obține „acces total” la inițiativa americană Collaborative Combat Aircraft (CCA). Este un pas major care cimentează alianța transatlantică în domeniul puterii aeriene, unde dronele autonome vor lupta alături de avioanele cu pilot, sporind semnificativ raza de acțiune și capacitatea de supraviețuire în luptă.
O evaluare dură și necesară a fost adusă în spațiul public, punând sub semnul întrebării direcția strategică a Alianței Nord-Atlantice. Miliarde de dolari cheltuite pe sisteme de armament avansate, dar care au eșuat în a anticipa sau a contracara evoluția accelerată a sistemelor de război electronic (EW) dezvoltat de Rusia, reprezintă o lecție costisitoare pentru NATO.
De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.
Deși pare desprins dintr-un film SF, un sistem robotizat care permite lansarea și aterizarea dronelor de luptă cu ajutorul unor vehicule aflate în plină mișcare ar putea schimba radical tactica pe câmpul de luptă. Inovația, dezvoltată de compania americană Target Arm, nu doar că automatizează un proces critic, dar promite să salveze vieți, reducând riscul la care sunt expuse echipajele militare.
România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.
Cine ar fi crezut că viitorul războiului naval nu va fi dominat de portavioane și distrugătoare, ci de o barcă mică, autonomă, de doar 5,5 metri, încărcată cu explozibil? Răspunsul se află în Marea Neagră, iar numele inovației ucrainene este MAGURA - acronimul pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus.
Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.
Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.
Eforturile Armatei Statelor Unite de a-și restructura brigăzile de blindate (Armor Brigade Combat Teams - ABCT) sub egida inițiativei "Transforming in Contact" (TIC) reprezintă mai mult decât o simplă modernizare de tehnica militară. Ele marchează o abordare strategică de a răspunde direct la criza operativă expusă de războiul din Ucraina: prevenirea unei eventuale paralizii operaționale și regândirea principiului manevrabilităţii trupelor pe un câmp de luptă ,,transparent'', aflat sub monitorizarea dronelor.
Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 17 octombrie 2025, în întâmpinarea lui Donald Trump, a scos în evidență tensiunea și complexitatea momentului diplomatic, în care rachetele de croazieră Tomahawk au ocupat, în mod așteptat, centrul scenei. Deși această noua întâlnire are loc la trei ani și jumătate de la invazia rusă, discuția nu s-a axat doar pe sprijinul militar, ci a relevat o profundă divergență de perspectivă strategică între cei doi lideri cu privire la calea optimă de a încheia războiul.
