Ideile discursului de celebrare a victoriei împotriva fascismului de la 9 mai 1945, care a încheiat Marele Război Patriotic, se regăsesc în mesajul de justificare a operațiunii militare speciale din dimineața zilei de 24 februarie. Dacă adăugăm și discursul din seara zilei de 21 februarie, când a anunțat recunoașterea independenței celor două republici auto-proclamate din Donețk și Luhansk, nimic din ceea ce spune Vladimir Putin de Ziua Victoriei anul acesta nu este nou. Elementele de noutate par însă că se regăsesc, mai degrabă, în ceea ce nu spune liderul autocrat de la Kremlin.
În 24 februarie, când a fost nevoit să justifice invazia Ucrainei, Președintele Vladimir Putin s-a auto-propus în mesajul către Popor drept Eroul Salvator în lupta împotriva ”guvernării naționalist-fasciste” de la Kiev, care, cu sprijinul conspiratorilor NATO - SUA, ar fi comis un adevărat genocid împotriva populației rusofone din Donbas și împotriva unora dintre cetățenii ruși:
”Am luat decizia (sublinierea noastră) de a executa o operațiune militară specială. Scopul acestei operațiuni este de a proteja oamenii care, de opt ani, se confruntă cu umilințe și un genocid comise de regimul de la Kiev. În acest scop, vom încerca să demilitarizăm și să denazificăm Ucraina, precum și să îi aducem în fața justiției pe cei care au comis numeroase crime sângeroase împotriva civililor, inclusiv împotriva cetățenilor Federației Ruse.” (24 februarie 2022, Discursul prezidențial de anunțare a ”operațiunii militare speciale” în Ucraina”)
Esențial în fragmentul selectat din partea a doua a discursului de justificare a invaziei Ucrianei este proclamarea Salvatorului – ipostază pe care Vladimir Putin și-o asumă fără rezerve: ”Eu” am luat decizia. Operațiunea militară specială a rămas și s-a acreditat ca operațiune militară personală definitiv în 27 februarie, când a anunțat ridicarea gradului de alertă nucleară.
Acest Erou salvator hotărât, decis, individualizat în ipostaza de ”Mare Conducător” lipsește din mesajul explicit de Ziua Victoriei din 9 mai. Propaganda rusă proiectează acest Salvator care a condus Poporul împotriva nazismului în trecut, în marea armată sovietică, în eroii care au învins ”bestia fascistă” și care au setat un standard de eroism pentru soldații din teatrul de operațiuni astăzi. În propaganda ultimilor 8 ani, Stalin a fost construit ca un mare conducător – cercetări sociologice de încredere arătau în 2021 că, decupând perioada Marelui Război Patriotic din istoria sovietică, o majoritate a populației, inclusiv tinerii, îl considerau pe Stalin un mare conducător. Acest Conducător explicit, nominal, lipsește însă anul acesta și din mesajul despre Marele Război Patriotic, și din referințele la operațiunea militară specială.
Eroul individual este înlocuit în acest mesaj de 9 mai cu un erou colectiv, la care participă și veteranii altor națiuni, în speță, veteranii americani, cărora liderul de la Kremlin anunță că știe sigur cum li s-a interzis participarea la marea paradă de 9 mai din Piața Roșie de anul acesta. E limpede că exemplu din discurs are rolul de a ilustra cum SUA întinează memoria înaintașilor și valorile tradiționale, umilind victimele, urmașii acestora, veteranii de război, statele prietene și o întreagă planetă. Mai puțin Rusia, evident, care este o mare putere, suverană, independentă și care se apără de Conspiratorul SUA-NATO – ideile sunt explicite în mesajul Președintelui Putin.
Mesajul liderului de la Kremlin are câteva secunde sub 10 minute. El este minuțios organizat. Fiecare idee enunțată are în jur de 1 minut, adunarea finală a secțiunilor arătând că cea mai mare parte a discursului ține de construcția Inamicului SUA-NATO – identitate, amenințări, degradare morală, justificare a invaziei Ucrainei. Considerăm că sfârșitul mesajului transmis de Președintele Putin la 9 mai este un reper pentru observația noastră cu privire la retragerea în plan secund a Conducătorului, devenit, mai degrabă, un observator atent al istoriei Rusiei decât un Salvator, așa cum se auto-propusese, cu îndrăzneala celui ce aștepta victorie imediată, pe 24 februarie:
"Cei care au învins nazismul în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei ne-au arătat un exemplu de eroism pentru eternitate. Aceasta este generația victimelor și va reprezenta mereu exemplul de glorie pentru glorioasele noastre forțe armate.
"Pentru Rusia, pentru victorie, ura!".
Știm că ultimele idei se rețin cel mai bine într-un mesaj. Propaganda rusă a considerat că ideea eroismului și a gloriei armatei sovietice, din care să se inspire trupele din teatrul de operațiuni astăzi în lupta împotriva nazismului, este cel mai important lucru pentru publicul intern și pentru militarii din teren. Nu știm dacă a greșit. Dar, presa internațională a creat în ultimele 10 zile o presiune atât de mare pe discursul Președintelui Vladimir Putin de Ziua Victoriei, încât mesajul nu putea fi lipsit de o cercetare sociologică fondatoare. Iar propaganda a optat pentru un discurs adecvat acestor rezultate ale cercetării, dar care să răspundă și presiunii internaționale. Acesteia din urmă sigur nu a răspuns. Dar, ținta mesajului rămâne, totuși, acea majoritate de 80-84% dintre cetățenii Federației Ruse. Poate vom vedea în săptămânile următoare măsura în care opțiunea propagandistică de la Kremlin a fost eficientă.
Președintele Federației Ruse este obligat să se retragă în postura de observator, căci nu are o victorie pe care să o pună pe pupitrul din Piața Roșie anul acesta. Motiv pentru care preferă să vorbească din umbra Strămoșilor, propaganda rusă preferând să accentueze mitul Vârstei de Aur, proiectat în trecut și evitând cu atenție Binele comun astăzi.
Acest mesaj al Marelui Conducător lipsă în ritualul de celebrare a Victoriei din Marele Război Patriotic poate înseamna multe. Cu privire la război și la scopul, cauzele acestuia, justificarea lui, discursul prezidențial nu spune nimic nou. Mai important decât ceea ce spune este însă ceea ce nu spune mesajul Președintelui Putin, sau, în orice, caz, ceea ce nu spune în mod explicit. Desigur, și mesajele implicite pot fi deosebit de clare uneori.
Primul lucru nespus în mod explicit de Vladimir Putin este cel al sfârșitului războiului. Referirile la Odesa, Harkov, Sevastopol spun însă că cel puțin Odesa e parte a planului agresiunii militare în Ucraina. Deci războiul nu se va termina fără ocuparea și anexarea – cel puțin – a Odesei.
Al doilea lucru nespus de liderul de la Kremlin este cel al forțelor armate și al arsenalului militar: mobilizarea rezerviștilor și a unei părți din populație – ”la cerere”, voluntari – poate veni oricând prin decret prezidențial, fără proclamarea ei de 9 mai. Economia Rusiei operează deja ca economie de război. Pare că, deocamdată, Vladimir Putin se teme de mobilizarea generală sau, în orice caz, e posibil ca cercetările sociologice adevărate făcute de Kremlin să arate că populația care susține operațiunea militară specială nu vrea o implicare directă, activă în aceasta, pe care o presupune o mobilizare generală. Susținerea celor 116-120 de milioane de cetățeni din sondajele de opinie este deci echivalentă cu o acceptare pasivă a agresiunii militare ascunse de eticheta ”operațiune specială”, căci o astfel de operațiune specială nu creează probleme de angajament acestor 80-84% dintre susținătorii politicii Kremlinului.
Al treilea lucru lipsă din discursul prezidențial este cel al armei atomice și al puterii nucleare a Rusiei, care este doar sugerată prin tehnologia cu care s-a defilat în Piața Roșie. Pe 27 februarie, când a sesizat că blitz-kriegul a eșuat, liderul de la Kremlin a anunțat ridicarea nivelului de alertă al diviziei nucleare. În mesajul de Ziua Victoriei, tot ce avem ca referință explicită pentru folosirea armei nucleare în război este un zvon invocat în mesaj, potrivit căruia, forțele armate ucrainene ar fi solicitat și arme atomice, alături de armele convenționale pe care le primesc de la NATO și SUA.
Al patrulea mesaj care lipsește se referă la militarii din teatrul de operațiuni, care, probabil, așteptau cu cea mai mare nerăbdare și interes acest discurs. Conform mesajului prezidențial, ei sunt doar eroi și atât. Ca și eroii Armatei roșii, ei trebuie să lupte și, la nevoie, să se sacrifice pe câmpul de luptă. Să își dea viața, cu solda actuală, fără nici un fel de premiu de Ziua Victoriei, adică, în ciuda pericolului suplimentar creat de tehnica militară de pe vremea Războiului rece. Dacă se va întâmpa acest fapt al sacrificiului-limită, familiile și copiii lor vor fi răsplătiți de Stat și de oganizații non-guvernamentale, care vor avea grijă de ei, anunță Vladimir Putin. Or, acești militari care operează cu o tehnică militară mai veche cu vreo 40 de ani decât cea ucraineană, poate că se așteptau și la altceva decât mesajul de moblizare în imitarea eroismului sovietic de acum 77 de ani. Dacă nu un premiu direct, măcar un anunț despre o posibilă egalitate tehnologică pe câmpul de luptă, în ciuda superiorității numerice prin care au câștigat eroii Marelui Război Patriotic în 1945, e adevărat, cam 27 de milioane dintre aceștia fiind uciși în război.
În rest, cultul eroilor, invocarea Vârstei de Aur a acestui eroism în salvarea Rusiei, Donbas și Crimeea ca parte din Marea Rusie, Inamicul care a atentat la invadarea Crimeei și a Donbasului, armata de azi care trebuie să ia drept model eroismul înaintașilor din Marele Război Patriotic încheiat cu înfrângerea nazismului la 9 mai 1945, naționalismul fascis/nazist ucrainean susținut de SUA și NATO, Inamicul aflat într-o degradare morală de neacceptat, spre deosebire de Rusia, care păstrează valorile tradiționale și obiceiurile strămoșilor – toate acestea sunt prezente în regim explicit în mesajul de propaganda al Kremlinului încă din data de 21-24 februarie 2022.
Din mesajul explicit de anul acesta lipsește și Marele Conducător, care și-a asumat marea operațiune militară personală. Ce să însemne asta? Cine va fi făcut selecția, între textele propuse pentru discurs? A fost intenționată o astfel de selecție de reîntoarere la Vârsta de Aur fără un Conducător explicit, sau pur și simplu, cercetarea sociologică adevărată a Kremlinului a generat acest mesaj patriotic în care Conducătorul lipsește iar Salvatorul este Armata sovietică eroică, pe care militarii din teatrul de operațiuni trebuie să o imite?
Mesajul transmis de Vladimir Putin de Ziua Victoriei arată că, fără o victorie de pus pe pupitrul din Piața Roșie, nu poate forța limitele, precum o face adesea mesajul adresat de televiziuni exclusiv pentru publicul intern. Liderul de la Kremlin a reușit să transmită doar un mesaj de acceptare a stării de fapt din teatrul de operațiuni și, într-o măsură plauzibil de mare, de conservare a susținerii populare acestei operațiuni militare speciale, care nu angajează direct susținătorii. Așa cum a fost croită strategia de către ex-marele strateg ce anexa Crimeea în 2014 fără a trage un foc de armă, operațiunea specială era o acțiune a experților și a militarilor, pe care populația trebuia doar să o accepte. Sancțiunile încă nu se văd clar în economia rusă, care susține războiul din plata gazului și a petrolului de către clienții vechi europeni, gândiți a fi atât de dependenți de o singură sursă, încât să nu îndrăznească să se unească împotriva planurilor războinice ale Rusiei.
Strategul de la Kremlin a confundat însă motivele și cauzele succesului anterior acestei invazii a Ucrainei, fiind convins că doar politica lui genial de înțeleaptă i-a adus succesul în Georgia, Crimeea, Kazahstan. Greșeli repetate au făcut ca de Ziua Victoriei să nu apară nimic victorios de spus anul acesta, dincolo de eroismul înaintașilor care au luptat împotriva nazismului și de eroismul soldaților din teatrul de operațiuni din sudul Ucrainei, pe care îi felicită și îi încurajează să imite sacrificiul Strămoșilor. Nu sună deloc bine pentru militarii din teatrul de operațiuni artificiul propagandistic al acestui comportament sacrificeal.
E atât de puțin spus în acest mesaj pentru a mobiliza soldații pe front, încât pare că doar rațiuni de legitimare propagandistică, precum lipsa unei victorii clare pe teren, au făcut ca mesajul de anul acesta să fie atât de neconvingător pentru toate categoriile de populație din întreaga lume, minus cei 116-120 de milioane de cetățeni ruși care îi asigură legitimitatea la nivel național. Din perspectiva lor, acesta este un mesaj de conservare a opiniei inițiale din 21-24 februarie – nu se simt amenințați și nici trădați în vreun fel de o simplă ”operațiune militară specială” împotriva ”fasciștilor” ucraineni și pentru ”salvarea fraților ruși” din Ucraina.
Nu știm ce va apărea în planificarea Moscovei post-Ziua Victoriei, moment ce nu permitea să se spună orice, căci mesajul devenise mai intens așteptat decât niciodată de publicul extern Rusiei. Dar mesagerul ce propune o retrăire a Trecutului glorios prin Prezentul prea vag asemănător și lipsit de un Conducător explicit a spus atât de puțin, încât pare că trebuie să apară ceva nespus încă. Sau este doar așteptarea noastră falsă, prin care prea-credităm grupul de strategi de pe vremea sovietelor, neacceptând că mulți dintre ei s-au împăcat deja cu eșecul și chiar nu au nici un plan deștept – altul decât cel al amplificării atacurilor cu rachete, oarbe acum și ele?
----------
Ștefan Stănciugelu este autor a două cărți despre manipulare: ”Logica manipulării. 33 de tehnici de manipulare politică românească”, C.H. Beck, București, 2010; ”Manual anti-manipulare. Tehnici și cazuri”, C.H. Beck, București, 2012.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Iranul își mărește în continuare stocul de uraniu îmbogățit și a ajuns la un nivel apropiat de cel de cel necesar pentru producerea de arme nucleare, se arată în raportul AIEA.
O analiză recentă, pe care Forțele Aeriene ale SUA pentru Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) au solicitat-o instiutului Rand Corporation, arată că o eventuală luptă între NATO și Rusia ar diferi semnificativ de războiul în curs din Ucraina.
Atât Rusia, cât și Ucraina doresc o încetare a focului pentru a încheia cei peste trei ani de lupte, a declarat vineri (30.05.2025) ministrul turc de externe, Hakan Fidan, în timpul unei vizite în Ucraina. Totodată, el a spus că Turcia ar putea organiza o întâlnire între președinții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei în încercarea de a pune capăt războiului. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Este un moment important pentru Armata Britanică. Pe 26 mai 2025, a fost anunţată o schimbare radicală a doctrinei sale de război terestru, introdusă sub denumirea de ,,strategia 20-40-40'', așa cum a relatat The Times. Elaborata pe baza celor mai importante lecțiile învăţate din modul cum a evoluat câmpul de luptă din Ucraina, această nouă doctrină vine să schimbe decenii de utilizare a blindatelor grele că principala arma, în favoarea unei forțe mai flexibile, axate pe utilizarea dronelor.
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut, pe 26 mai, o declarație extrem de importantă care marchează o schimbare de abordare în ceea ce priveşte sprijinul militar occidental acordat Ucrainei: nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate Kievului pentru a fi utilizate împotriva țintelor militare rusești. Această confirmare deschide noi orizonturi pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra, inclusiv prin atacarea pozițiilor militare aflate pe teritoriul Federației Ruse.
Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.
Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.
Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.
Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.
Într-un moment ce scoate în evidență o contradicție strategică periculoasă pe flancul estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit un contract de 10,1 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) companiei de stat CFR Marfă pentru „transport militar feroviar”. Problema? Infrastructura pe care se vor deplasa aceste transporturi este „jalnică”, după cum a spus la începutul anului generalului american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
La Kazan, în inima complexului militar-industrial al Rusiei, imagini recente din satelit dezvăluie o activitate intensă. Kremlinul investește aproximativ un miliard de euro pentru a extinde masiv uzina de aviație care produce și modernizează bombardierele sale strategice Tu-160 „Blackjack” și Tu-22M3 „Backfire”. O nouă hală de producție, cu o suprafață de 19.000 de metri pătrați, echivalentul a trei terenuri de fotbal, este construită pe repede înainte. Pe hârtie, planul este grandios. În realitate, este un pariu disperat.
Armata Statelor Unite ale Americii face un pariu calculat în cursa înarmării hipersonice. În loc să mizeze totul pe arme strategice, mari și extrem de costisitoare, a decis să echipeze legendarul său sistem de artilerie HIMARS cu o rachetă hipersonică mai mică, mai ieftină și mai agilă: Blackbeard Ground Launch (GL).
Serviciile secrete americane au interceptat o conversație telefonică confidențială între doi înalți oficiali iranieni care încercau să înțeleagă de ce atacurile americane asupra instalațiilor nucleare ale Republicii Islamice au fost mai puțin distructive decât se aștepta Teheranul, a relatat The Washington Post duminică, 29 iunie, citând mai multe surse de încredere.
Trupele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk, a declarat în seara zilei de luni (30.06.2025), Leonid Pasechnik, șeful administrației de ocupație a regiunii ucrainene, potrivit agenției de știri ruse Interfax. Kievul nu a comentat afirmațiile sale, iar declarații similare ale părților beligerante nu pot fi verificate independent în condiții de război. Dacă informațiile sunt confirmate, regiunea Lugansk va fi prima regiune ucraineană ocupată complet de Rusia de la invazia sa în țara vecină în 2022, a notat AP.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
Armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să evacueze duminică zone din nordul Fâşiei Gaza înainte de intensificarea operaţiunilor sale împotriva Hamas, în timp ce preşedintele Donald Trump a cerut încheierea războiului în contextul noilor eforturi de a ajunge la un armistiţiu, relatează Agerpres și Reuters.
Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.
Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.
