Ideile discursului de celebrare a victoriei împotriva fascismului de la 9 mai 1945, care a încheiat Marele Război Patriotic, se regăsesc în mesajul de justificare a operațiunii militare speciale din dimineața zilei de 24 februarie. Dacă adăugăm și discursul din seara zilei de 21 februarie, când a anunțat recunoașterea independenței celor două republici auto-proclamate din Donețk și Luhansk, nimic din ceea ce spune Vladimir Putin de Ziua Victoriei anul acesta nu este nou. Elementele de noutate par însă că se regăsesc, mai degrabă, în ceea ce nu spune liderul autocrat de la Kremlin.
În 24 februarie, când a fost nevoit să justifice invazia Ucrainei, Președintele Vladimir Putin s-a auto-propus în mesajul către Popor drept Eroul Salvator în lupta împotriva ”guvernării naționalist-fasciste” de la Kiev, care, cu sprijinul conspiratorilor NATO - SUA, ar fi comis un adevărat genocid împotriva populației rusofone din Donbas și împotriva unora dintre cetățenii ruși:
”Am luat decizia (sublinierea noastră) de a executa o operațiune militară specială. Scopul acestei operațiuni este de a proteja oamenii care, de opt ani, se confruntă cu umilințe și un genocid comise de regimul de la Kiev. În acest scop, vom încerca să demilitarizăm și să denazificăm Ucraina, precum și să îi aducem în fața justiției pe cei care au comis numeroase crime sângeroase împotriva civililor, inclusiv împotriva cetățenilor Federației Ruse.” (24 februarie 2022, Discursul prezidențial de anunțare a ”operațiunii militare speciale” în Ucraina”)
Esențial în fragmentul selectat din partea a doua a discursului de justificare a invaziei Ucrianei este proclamarea Salvatorului – ipostază pe care Vladimir Putin și-o asumă fără rezerve: ”Eu” am luat decizia. Operațiunea militară specială a rămas și s-a acreditat ca operațiune militară personală definitiv în 27 februarie, când a anunțat ridicarea gradului de alertă nucleară.
Acest Erou salvator hotărât, decis, individualizat în ipostaza de ”Mare Conducător” lipsește din mesajul explicit de Ziua Victoriei din 9 mai. Propaganda rusă proiectează acest Salvator care a condus Poporul împotriva nazismului în trecut, în marea armată sovietică, în eroii care au învins ”bestia fascistă” și care au setat un standard de eroism pentru soldații din teatrul de operațiuni astăzi. În propaganda ultimilor 8 ani, Stalin a fost construit ca un mare conducător – cercetări sociologice de încredere arătau în 2021 că, decupând perioada Marelui Război Patriotic din istoria sovietică, o majoritate a populației, inclusiv tinerii, îl considerau pe Stalin un mare conducător. Acest Conducător explicit, nominal, lipsește însă anul acesta și din mesajul despre Marele Război Patriotic, și din referințele la operațiunea militară specială.
Eroul individual este înlocuit în acest mesaj de 9 mai cu un erou colectiv, la care participă și veteranii altor națiuni, în speță, veteranii americani, cărora liderul de la Kremlin anunță că știe sigur cum li s-a interzis participarea la marea paradă de 9 mai din Piața Roșie de anul acesta. E limpede că exemplu din discurs are rolul de a ilustra cum SUA întinează memoria înaintașilor și valorile tradiționale, umilind victimele, urmașii acestora, veteranii de război, statele prietene și o întreagă planetă. Mai puțin Rusia, evident, care este o mare putere, suverană, independentă și care se apără de Conspiratorul SUA-NATO – ideile sunt explicite în mesajul Președintelui Putin.
Mesajul liderului de la Kremlin are câteva secunde sub 10 minute. El este minuțios organizat. Fiecare idee enunțată are în jur de 1 minut, adunarea finală a secțiunilor arătând că cea mai mare parte a discursului ține de construcția Inamicului SUA-NATO – identitate, amenințări, degradare morală, justificare a invaziei Ucrainei. Considerăm că sfârșitul mesajului transmis de Președintele Putin la 9 mai este un reper pentru observația noastră cu privire la retragerea în plan secund a Conducătorului, devenit, mai degrabă, un observator atent al istoriei Rusiei decât un Salvator, așa cum se auto-propusese, cu îndrăzneala celui ce aștepta victorie imediată, pe 24 februarie:
"Cei care au învins nazismul în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei ne-au arătat un exemplu de eroism pentru eternitate. Aceasta este generația victimelor și va reprezenta mereu exemplul de glorie pentru glorioasele noastre forțe armate.
"Pentru Rusia, pentru victorie, ura!".
Știm că ultimele idei se rețin cel mai bine într-un mesaj. Propaganda rusă a considerat că ideea eroismului și a gloriei armatei sovietice, din care să se inspire trupele din teatrul de operațiuni astăzi în lupta împotriva nazismului, este cel mai important lucru pentru publicul intern și pentru militarii din teren. Nu știm dacă a greșit. Dar, presa internațională a creat în ultimele 10 zile o presiune atât de mare pe discursul Președintelui Vladimir Putin de Ziua Victoriei, încât mesajul nu putea fi lipsit de o cercetare sociologică fondatoare. Iar propaganda a optat pentru un discurs adecvat acestor rezultate ale cercetării, dar care să răspundă și presiunii internaționale. Acesteia din urmă sigur nu a răspuns. Dar, ținta mesajului rămâne, totuși, acea majoritate de 80-84% dintre cetățenii Federației Ruse. Poate vom vedea în săptămânile următoare măsura în care opțiunea propagandistică de la Kremlin a fost eficientă.
Președintele Federației Ruse este obligat să se retragă în postura de observator, căci nu are o victorie pe care să o pună pe pupitrul din Piața Roșie anul acesta. Motiv pentru care preferă să vorbească din umbra Strămoșilor, propaganda rusă preferând să accentueze mitul Vârstei de Aur, proiectat în trecut și evitând cu atenție Binele comun astăzi.
Acest mesaj al Marelui Conducător lipsă în ritualul de celebrare a Victoriei din Marele Război Patriotic poate înseamna multe. Cu privire la război și la scopul, cauzele acestuia, justificarea lui, discursul prezidențial nu spune nimic nou. Mai important decât ceea ce spune este însă ceea ce nu spune mesajul Președintelui Putin, sau, în orice, caz, ceea ce nu spune în mod explicit. Desigur, și mesajele implicite pot fi deosebit de clare uneori.
Primul lucru nespus în mod explicit de Vladimir Putin este cel al sfârșitului războiului. Referirile la Odesa, Harkov, Sevastopol spun însă că cel puțin Odesa e parte a planului agresiunii militare în Ucraina. Deci războiul nu se va termina fără ocuparea și anexarea – cel puțin – a Odesei.
Al doilea lucru nespus de liderul de la Kremlin este cel al forțelor armate și al arsenalului militar: mobilizarea rezerviștilor și a unei părți din populație – ”la cerere”, voluntari – poate veni oricând prin decret prezidențial, fără proclamarea ei de 9 mai. Economia Rusiei operează deja ca economie de război. Pare că, deocamdată, Vladimir Putin se teme de mobilizarea generală sau, în orice caz, e posibil ca cercetările sociologice adevărate făcute de Kremlin să arate că populația care susține operațiunea militară specială nu vrea o implicare directă, activă în aceasta, pe care o presupune o mobilizare generală. Susținerea celor 116-120 de milioane de cetățeni din sondajele de opinie este deci echivalentă cu o acceptare pasivă a agresiunii militare ascunse de eticheta ”operațiune specială”, căci o astfel de operațiune specială nu creează probleme de angajament acestor 80-84% dintre susținătorii politicii Kremlinului.
Al treilea lucru lipsă din discursul prezidențial este cel al armei atomice și al puterii nucleare a Rusiei, care este doar sugerată prin tehnologia cu care s-a defilat în Piața Roșie. Pe 27 februarie, când a sesizat că blitz-kriegul a eșuat, liderul de la Kremlin a anunțat ridicarea nivelului de alertă al diviziei nucleare. În mesajul de Ziua Victoriei, tot ce avem ca referință explicită pentru folosirea armei nucleare în război este un zvon invocat în mesaj, potrivit căruia, forțele armate ucrainene ar fi solicitat și arme atomice, alături de armele convenționale pe care le primesc de la NATO și SUA.
Al patrulea mesaj care lipsește se referă la militarii din teatrul de operațiuni, care, probabil, așteptau cu cea mai mare nerăbdare și interes acest discurs. Conform mesajului prezidențial, ei sunt doar eroi și atât. Ca și eroii Armatei roșii, ei trebuie să lupte și, la nevoie, să se sacrifice pe câmpul de luptă. Să își dea viața, cu solda actuală, fără nici un fel de premiu de Ziua Victoriei, adică, în ciuda pericolului suplimentar creat de tehnica militară de pe vremea Războiului rece. Dacă se va întâmpa acest fapt al sacrificiului-limită, familiile și copiii lor vor fi răsplătiți de Stat și de oganizații non-guvernamentale, care vor avea grijă de ei, anunță Vladimir Putin. Or, acești militari care operează cu o tehnică militară mai veche cu vreo 40 de ani decât cea ucraineană, poate că se așteptau și la altceva decât mesajul de moblizare în imitarea eroismului sovietic de acum 77 de ani. Dacă nu un premiu direct, măcar un anunț despre o posibilă egalitate tehnologică pe câmpul de luptă, în ciuda superiorității numerice prin care au câștigat eroii Marelui Război Patriotic în 1945, e adevărat, cam 27 de milioane dintre aceștia fiind uciși în război.
În rest, cultul eroilor, invocarea Vârstei de Aur a acestui eroism în salvarea Rusiei, Donbas și Crimeea ca parte din Marea Rusie, Inamicul care a atentat la invadarea Crimeei și a Donbasului, armata de azi care trebuie să ia drept model eroismul înaintașilor din Marele Război Patriotic încheiat cu înfrângerea nazismului la 9 mai 1945, naționalismul fascis/nazist ucrainean susținut de SUA și NATO, Inamicul aflat într-o degradare morală de neacceptat, spre deosebire de Rusia, care păstrează valorile tradiționale și obiceiurile strămoșilor – toate acestea sunt prezente în regim explicit în mesajul de propaganda al Kremlinului încă din data de 21-24 februarie 2022.
Din mesajul explicit de anul acesta lipsește și Marele Conducător, care și-a asumat marea operațiune militară personală. Ce să însemne asta? Cine va fi făcut selecția, între textele propuse pentru discurs? A fost intenționată o astfel de selecție de reîntoarere la Vârsta de Aur fără un Conducător explicit, sau pur și simplu, cercetarea sociologică adevărată a Kremlinului a generat acest mesaj patriotic în care Conducătorul lipsește iar Salvatorul este Armata sovietică eroică, pe care militarii din teatrul de operațiuni trebuie să o imite?
Mesajul transmis de Vladimir Putin de Ziua Victoriei arată că, fără o victorie de pus pe pupitrul din Piața Roșie, nu poate forța limitele, precum o face adesea mesajul adresat de televiziuni exclusiv pentru publicul intern. Liderul de la Kremlin a reușit să transmită doar un mesaj de acceptare a stării de fapt din teatrul de operațiuni și, într-o măsură plauzibil de mare, de conservare a susținerii populare acestei operațiuni militare speciale, care nu angajează direct susținătorii. Așa cum a fost croită strategia de către ex-marele strateg ce anexa Crimeea în 2014 fără a trage un foc de armă, operațiunea specială era o acțiune a experților și a militarilor, pe care populația trebuia doar să o accepte. Sancțiunile încă nu se văd clar în economia rusă, care susține războiul din plata gazului și a petrolului de către clienții vechi europeni, gândiți a fi atât de dependenți de o singură sursă, încât să nu îndrăznească să se unească împotriva planurilor războinice ale Rusiei.
Strategul de la Kremlin a confundat însă motivele și cauzele succesului anterior acestei invazii a Ucrainei, fiind convins că doar politica lui genial de înțeleaptă i-a adus succesul în Georgia, Crimeea, Kazahstan. Greșeli repetate au făcut ca de Ziua Victoriei să nu apară nimic victorios de spus anul acesta, dincolo de eroismul înaintașilor care au luptat împotriva nazismului și de eroismul soldaților din teatrul de operațiuni din sudul Ucrainei, pe care îi felicită și îi încurajează să imite sacrificiul Strămoșilor. Nu sună deloc bine pentru militarii din teatrul de operațiuni artificiul propagandistic al acestui comportament sacrificeal.
E atât de puțin spus în acest mesaj pentru a mobiliza soldații pe front, încât pare că doar rațiuni de legitimare propagandistică, precum lipsa unei victorii clare pe teren, au făcut ca mesajul de anul acesta să fie atât de neconvingător pentru toate categoriile de populație din întreaga lume, minus cei 116-120 de milioane de cetățeni ruși care îi asigură legitimitatea la nivel național. Din perspectiva lor, acesta este un mesaj de conservare a opiniei inițiale din 21-24 februarie – nu se simt amenințați și nici trădați în vreun fel de o simplă ”operațiune militară specială” împotriva ”fasciștilor” ucraineni și pentru ”salvarea fraților ruși” din Ucraina.
Nu știm ce va apărea în planificarea Moscovei post-Ziua Victoriei, moment ce nu permitea să se spună orice, căci mesajul devenise mai intens așteptat decât niciodată de publicul extern Rusiei. Dar mesagerul ce propune o retrăire a Trecutului glorios prin Prezentul prea vag asemănător și lipsit de un Conducător explicit a spus atât de puțin, încât pare că trebuie să apară ceva nespus încă. Sau este doar așteptarea noastră falsă, prin care prea-credităm grupul de strategi de pe vremea sovietelor, neacceptând că mulți dintre ei s-au împăcat deja cu eșecul și chiar nu au nici un plan deștept – altul decât cel al amplificării atacurilor cu rachete, oarbe acum și ele?
----------
Ștefan Stănciugelu este autor a două cărți despre manipulare: ”Logica manipulării. 33 de tehnici de manipulare politică românească”, C.H. Beck, București, 2010; ”Manual anti-manipulare. Tehnici și cazuri”, C.H. Beck, București, 2012.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Un nou plan de pace american ia prin surprindere Uniunea Europeană care nu este prea fericită că nu a fost consultată în prealabil de administrația de la Casa Albă. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că orice plan de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să implice atât partea ucraineană, cât și cea europeană.
Suntem în noiembrie 2025, iar calendarul războiului din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă dimensiune temporală. Pe de o parte, avem lupte acerbe în tranșeele din Donețk, unde realitatea se măsoară în metri pierduți și vieți curmate, iar pe de altă parte, avem ceasurile diplomatice de la Washington, care bat într-un ritm alert, dictat de o administrație Trump revenită la Casa Albă cu o agendă clară: tranzacționarea păcii.
Trăim un moment de inflexiune în arhitectura de securitate a Europei, unul în care vechile granițe dintre decizia politică, execuția militară și capacitatea industrială nu doar că se estompează, ci se rescriu sub presiunea unei noi realități geopolitice. Până ieri, rolul industriei de apărare, fie ea și un gigant precum Airbus, era clar delimitat: să furnizeze avioanele, tancurile, muniția pe care guvernele îl comandă și generalii le utilizează. Strategia, doctrină și, mai presus de toate, decizia nucleară rămâneau apanajul exclusiv al șefilor de stat.
Emiratele Arabe Unite se află în negocieri avansate cu Franța privind un parteneriat comun pentru dezvoltarea avionului de vânătoare Rafale F5 și a dronei de luptă care va lucra conjugat cu avionul, bazându-se pe relația de patru decenii dintre cele două țări în domeniul forțelor aeriene.
Aceste discuții ar putea oferi Abu Dhabiului un rol direct în conturarea unuia dintre cele mai ambițioase programe de drone de luptă fără pilot din Europa, cu implicații clare pentru puterea aeriană din Golf.
Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA).
Un raport al Royal United Services Institute (RUSI) confirmă ceea ce strategii militari bănuiau de mult: industria de apărare a Moscovei nu poate ține pasul cu ritmul în care armata sa irosește rachete sofisticate pe ținte de doi bani.
În lumea achizițiilor militare americane, unde programele durează de obicei decenii și costurile se dublează de la o lună la alta, știrea venită săptămâna aceasta de la Washington este o anomalie. Generalul Randy George, șeful Statului Major al Armatei SUA, a confirmat că primul prototip al noului tanc M1E3 Abrams a fost deja livrat de General Dynamics, cu ani buni înainte de termenul pe care scepticii îl considerau realist.
Italia, Bulgaria și Malta s-au alăturat Belgiei în apelurile adresate Comisiei Europene și Consiliului UE de a identifica soluții alternative față de planul propus de Bruxelles privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța un împrumut masiv în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro destinat Ucrainei.
În timp ce în România unii se mai ceartă pe Facebook și în social media cu privire la existența sau inexistența pericolului rus, în celălalt capăt al Flancului lucrurile sunt cât se poate de clare: Rusia reprezintă o amenințare militară la adresa Europei iar doar o Armată puternică și structuri defensive puternice pot descuraja o aventură militară în viitorul apropiat a noii Armate Roșii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mutat și a declarat că Ucraina e pregătită să renunțe la cererile privind aderarea la NATO, în schimbul garanțiilor de securitate din partea SUA și a Europei.
Potrivit presei occidentale, Forțele Armate ale Ucrainei desfășoară activ radare IRIS proiectate pentru detectarea dronelor. Aceasta este o dezvoltare a companiei olandeze Robin Radar, a cărei conducere speră că, datorită celei mai recente modernizări a produsului lor, “trupele vor putea detecta și distruge și mai multe UAV-uri”.
Președintele țării Nicușor Dan - Comandantul Suprem al Armatei României, potrivit Constituției - a declarat că „vom vedea drone ruse doborâte în România”, dar a nuanțat declarația precizând că țara noastră nu e singura care nu angajează aceste UAV-uri, iar astfel de angajări se vor face doar în anumite condiții. Poziția președintelui țării vine în contextul deselor incidente în care spațiul aerian românesc a fost încălcat de drone ruse, în timp ce fostul președinte Traian Băsescu a numit situația „ridicolă” și spațiul aerian românesc „un bulevard pentru drone ruse”.
Vineri, 12 noiembrie, a fost o zi importantă pentru industria de apărarea românească, odată cu lansarea oficială a VLAH" (Vehicul de luptă autonom hidramat) - primul prototip al unui vehicul blindat 4X4 dezvoltat în România, în ultimii 35 de ani.
Pentru prima dată în ultimii 15 ani de când exercită puterea, Viktor Orban se confruntă cu o fisură uriașă în regimul său și o amenințare reală pentru partidul Fidesz, condus cu mână de fier de Orban.
Cancelarul german Friedrich Merz a susţinut sâmbătă că preşedintele rus Vladimir Putin "nu se va opri" şi că, dacă Ucraina cade, armata rusă nu se va opri la graniţele acesteia, la fel cum nici Hitler nu s-a oprit după acordul de la Munchen din anul 1938 prin care a obţinut regiunea germanofonă sudetă care aparţinea Cehoslovaciei, relatează agenţiile Agepres, EFE şi DPA.
Ucraina a acuzat Rusia că a lovit sâmbătă cu o dronă în Marea Neagră o navă comercială a Turciei, la o zi după ce un atac aerian rusesc a avariat încă o navă turcă în apropierea portului Odesa, regiunea omonimă din jurul acestui oraş ucrainean fiind în noaptea de vineri spre sâmbătă ţinta unui atac masiv cu drone şi rachete în care Rusia a ţintit inclusiv infrastructuri energetice, relatează Agerpres și AFP.
În cursul nopții de 13.11.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, vizând, îndeosebi, obiective energetice din regiunile sudice ale țării.
G7 întărește paradigma sprijinului energetic pentru Ucraina. Promite o apărare antiaeriană mai puternică pentru a se evita tiparul „noi reparăm, ei distrug”.
Răsturnare de situație și lovitură grea pentru industria aeronautică din China, care e pe punctul să piardă o bătălie comercială istorică în fața Eurofighter, deși victoria avioanelor chineze J-10 părea sigură.
Trupele ucrainene au recucerit părți din orașul Kupiansk, în provincia nord-estică Harkov, și mai multe sate din jurul acestuia, într-o operațiune care a încercuit unități ruse, a anunțat un comandant al armatei ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters. Orașul a fost revendicat de Rusia în urmă cu trei săptămâni, Moscova anunțând ocuparea sa completă.
România se află în fața unei decizii care va defini nu doar viitorul armatei sale, ci și al economiei pentru multi ani de acum in colo. Programul de achiziție a noilor Vehicule de Luptă ale Infanteriei (IFV) a devenit un câmp de bătălie între gigantul german Rheinmetall și competitorul sud-coreean Hanwha Aerospace. Iar dacă privim dincolo de broșurile frumos colorate, oferta venită de la Seul este surprinzător de incomodă pentru competitorii europeni consacrați.
Liderul de la Phenian, Kim Jong Un, a participat la o ceremonie publică organizată în capitala nord-coreeană pentru a marca revenirea unui detașament de geniști militari care a acționat în regiunea Kursk, unde ar fi participat la operațiuni de deminare și sprijin logistic pentru forțele ruse. Potrivit agenției de presă de stat KCNA, Kim a lăudat „eroismul colectiv” al soldaților și le-a conferit distincții, inclusiv post-mortem pentru militarii căzuți în timpul misiunii.
Un exercițiu militar recent cu avioane F-16 trimise la Câmpia Turzii și F-35 în Țările Baltice confirmă noua doctrină americană: în cazul unui conflict cu Rusia, U.S. Air Force nu va mai opera exclusiv de pe aerodromurile mari din Vest, ci din puncte de realimentare rapidă de pe flancul estic.
Olanda comandă sistemele Skyranger 30 de la compania Rheinmetall, recunoscând indirect că rachetele scumpe sunt inutile împotriva roiurilor de drone ieftine. Astfel, Haga a înțeles o lecție rezultată în urma conflictului din Ucraina: nu poți doborî la infinit drone de 500 de dolari cu rachete care costa milioane. Soluția este revenirea la sisteme de apărare ceva mai ieftine, dar adaptate nevoilor actuale.
Președintele american Donald Trump s-a confruntat cu o înfrângere cauzată chiar de republicani într-un vot în Senatul statului Indiana, un stat republican.
Portalul rusesc de propagandă topwar.ru a informat, pe 12.12.2025, că partea rusă deține informații potrivit cărora armata ucraineană încearcă din nou să desfășoare echipamente de cercetare și comunicații pe Insula Șerpilor din Marea Neagră. Ultima dată, această bucată mică de piatră a fost folosită de Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei în această vară.
O lovitură chirurgicală asupra unei baze aeriene „impenetrabile” dezvăluie vulnerabilitățile tot mai mari ale logisticii Moscovei. „Fantomelor” Kievului nu le scapă nimic: de la avioane de transport la radarele care ar trebui să le protejeze, toate au ajuns să fie vizate de atacuri cu drone.
La finalul spătămânii trecute, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, desfășurat la Romexpo, a avut loc lansarea volumului „Analiza conflictului din Ucraina din perspectiva modelului actorului rațional”, semnat de maior doctor Sînziana Iancu, membru corespondent al Academiei de Științe ale Securității. Cartea, publicată de Centrul Tehnic Editorial al Armatei, s-a bucurat de suces, stocul fiind epuizat în doar câteva zile. Potrivit reprezentanților editurii, aceasta a reprezentat una dintre cele mai bine vândute lucrări din colecțiile recente.
Israelul își consolidează relațiile de securitate cu Marocul în contextul extinderii cooperării strategice cu state prietene din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pe baza normalizării relațiilor și a intereselor mutuale de securitate.
Războiul viitorului nu mai este o teorie, ci o realitate testată recent în Germania. Noul sistem Nemyx, dezvoltat de compania Auterion, permite roiurilor de drone coordonate de un soft AI să distrugă simultan ținte multiple, sfidând bruiajul electronic. Această revoluție tehnologică forțează armatele europene să răspundă la următoarea întrebare: suntem pregătiți pentru era în care roiurile de drone rescriu regulile războiului, sau rămânem blocați în strategiile trecutului?
Poliția militară din Republica Cehă desfășoară o anchetă legată de proiectul Nemesis, inițiativă prin care se strângeau fonduri pentru producerea și livrarea de drone FPV către forțele armate ucrainene.
O investigație jurnalistică recentă vine sa spulbere mitul invincibilității aparatului de securitate rusesc, dezvăluind că soarta lumii se află în mâinile unor bărbați de vârstă mijlocie, cu ipoteci, conturi pe site-uri de matrimoniale și rude în Statele Unite.
Marea Caspică nu mai e un loc sigur pentru Flota Rusă. În ciuda problemelor mari pe care forțele armate ucrainene le au pe front, în special în zona Donbas, maritim hărțuirea Rusiei a ajuns până în Marea Caspică. Dacă în Marea Neagră flota rusă e ținută în șah de dronele ucrainene, în premieră au loc operațiuni „în valuri” și în Marea Caspică.
Președintele SUA, Donald Trump, și-a confirmat intenția de a se alătura acordării de garanții de securitate Ucrainei, ca parte a unui potențial acord de pace.
Lituania a comandat 30 de obuziere de 155 mm de tip Caesar de la grupul franco-german KNDS, care se adaugă altor 18 piese de acest fel achiziţionate în 2022, a anunţat grupul de apărare într-un comunicat, fără a preciza suma la care se ridică noua comandă, informează agențiile Agerpres și AFP.
Războiul se schimbă cu o viteză uluitoare iar scenarii ce păreau „ieri” sience fiction sunt în prag de a deveni realitate. Azi cu siguranță ne îndreptăm spre a patra generație a războiului în care state vor fi îngenuncheate doar din operațiuni cyber. În prezent suntem în generația a 3-a, în care războiul kinetic și cel cyber se îmbină, iar generalul de brigadă IDF (r.) Yossi Karadi, directorul general al Directoratului Național de Cyber al Israelului, explică cu subiect și predicat ce va urma, dând exemplul Rusiei care, în prima fază a războiului împotriva Ucrainei a încercat să folosească componenta cyber pentru a paraliza Ucraina, în detrimentul aviației militare.
Producția avioanelor Su-57 și dezvoltarea bombardierului strategic rusesc PAK DA Poslannik sunt în urmă. Programele emblematice, pe care Kremlinul le promovează ca dovadă a rezistenței sale la sancțiunile occidentale, sunt blocate, printre altele, din cauza lipsei de echipamente de inginerie de precizie. Prin urmare, Rusia încearcă să ocolească sancțiunile prin intermediul aliatului său tradițional, Serbia, dar, în mod surprinzător, și cu ajutorul echipamentelor din Taiwan.
