Agenția de presă Agerpres precizează că alături de şeful statului este prezent ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
Tema celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale este "Construirea rezilienţei prin speranţă vizând recuperarea după pandemia de COVID-19, reconstrucţia durabilă, răspunsul la nevoile planetei, respectarea drepturilor omului şi revitalizarea Organizaţiei Naţiunilor Unite".
Preşedintele Klaus Iohannis a depus marţi flori şi a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, la memorialul construit în locul Turnurilor Gemene.
Şeful statului a depus trandafiri albi în dreptul numelor celor cinci cetăţeni americani de origine română care au murit în urma atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001 - Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi Alexandru Liviu Stan (soţ şi soţie), Joshua Poptean,
Ana Fosteris.
"În această perioadă, privim înspre Afganistan şi cea mai presantă problemă este evacuarea în siguranţă a afganilor care doresc să părăsească ţara. Recent am primit în România grupuri de cetăţeni afgani vulnerabili. Este, totodată, esenţial să se asigure respectarea drepturilor omului, în special a drepturilor femeilor, copiilor şi minorităţilor. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că asistenţa umanitară poate fi livrată", a afirmat şeful statului.
"Cu toate acestea, este necesară o acţiune internaţională comună pentru a garanta securitatea umană, deoarece nimeni nu este în siguranţă până când toată lumea nu este în siguranţă", a adăugat preşedintele Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, în cadrul Adunării Generale a ONU, că România împreună cu alte state promovează o declaraţie privind acceptarea jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) şi că invită statele interesate să sprijine această iniţiativă.
România crede cu tărie în potenţialul dreptului internaţional de a contribui la securitatea internaţională. Reafirmăm aprecierea noastră pentru activitatea Curţii Internaţionale de Justiţie. Acceptarea jurisdicţiei Curţii serveşte cauzei păcii internaţionale. În acest spirit, România, împreună cu un grup de state susţinătoare, promovează o declaraţie pe această temă şi invită toate delegaţiile interesate să o andoseze şi să sprijine această iniţiativă", a spus Iohannis.
"Responsabilitatea principală pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului revine statelor noastre. Trebuie să ne asigurăm cu toţii că restricţiile legate de COVID-19 nu amplifică încălcările drepturilor", a afirmat Iohannis în intervenţia naţională la Adunarea Generală a ONU.
Şeful statului a subliniat că România rămâne ferm angajată în promovarea şi protecţia drepturilor omului la nivel mondial.
Iohannis: Valorile democratice şi o ordine internaţională bazată pe reguli, fundamentale pentru un viitor mai bun
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, în cadrul Adunării Generale a ONU, că în contextul pandemiei de COVID-19 provocările globale necesită soluţii comune, solidaritate şi cooperare, subliniind că România "crede cu tărie că valorile democratice şi o ordine internaţională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur şi mai bun".
"Aceasta este a doua noastră dezbatere generală în timpul pandemiei de COVID-19, care ne-a schimbat fundamental modul de viaţă. Cu toate că pandemia a afectat aproape toate aspectele vieţii noastre, ea ne-a oferit şi oportunităţi de a învăţa, de a ne adapta şi de a face lucrurile mai bine. Provocările globale necesită soluţii comune, solidaritate şi cooperare. România crede cu tărie că valorile democratice şi o ordine internaţională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur şi mai bun. Este esenţial un multilateralism eficient şi echitabil, de care să beneficieze în mod direct cetăţenii noştri", a spus Iohannis, în intervenţia naţională la Adunarea Generală a ONU.
El a adăugat că pandemia de COVID-19 a arătat că trebuie găsite modalităţi de a reconstrui "mai bine şi mai ecologic".
"Trebuie să ne reangajăm în procesul dezvoltării unor economii durabile, precum şi a unor societăţi reziliente, corecte şi incluzive, în care 'nimeni nu este lăsat în urmă'. Într-adevăr, ar trebui să se acorde o atenţie deosebită nevoilor speciale ale celor vulnerabili. Pentru a fi eficienţi în atingerea acestui scop, este necesară solidaritatea în acţiune", a afirmat şeful statului.
Preşedintele Iohannis a precizat că este nevoie şi de o abordare integrată şi inovatoare pentru a răspunde simultan la o gamă largă de provocări interdependente, precum sănătatea, schimbările demografice, migraţia, resursele limitate, schimbările climatice şi pierderea biodiversităţii, sărăcia extremă şi foametea.
"Ne aflăm într-adevăr într-un 'punct de inflexiune', iar România salută noul raport publicat privind 'Agenda Noastră Comună', sprijină principalele sale concluzii şi îl încurajează pe secretarul general al ONU să continue eforturile pentru implementarea acestora. România rămâne angajată să contribuie la eforturile colective care au drept scop limitarea şi recuperarea întârzierilor în avansarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă", a spus el.
Şeful statului a afirmat şi că sustenabilitatea trebuie să fie în centrul recuperării post-COVID.
"Trebuie să lucrăm împreună pentru a ne proteja planeta şi ecosistemele. Efectele schimbărilor climatice nu au frontiere naţionale, iar responsabilitatea de a le gestiona într-un mod eficient ne revine tuturor", a declarat Iohannis, adăugând că o prioritate a mandatului său este cooperarea cu alte state şi organizaţii internaţionale pentru a răspunde schimbărilor climatice.
De asemenea, el a subliniat că trebuie asigurat un acces semnificativ şi sigur la internet, dar şi consolidarea securităţii cibernetice şi promovarea unui comportament responsabil în spaţiul cibernetic, abordând în acelaşi timp problematica răspândirii discursului instigator la ură şi a dezinformării în mediul digital.
În acest context, preşedintele Iohannis a amintit că România găzduieşte Centrul European pentru Securitate Cibernetică, arătând că acesta va îmbunătăţi cercetarea în materie de rezilienţă şi securitate cibernetică în întreaga Uniune Europeană.
Cu privire la pandemie, şeful statului a mai susţinut că o prioritate urgentă este asigurarea unui acces global echitabil şi accesibil la vaccinuri şi tratamente pentru COVID-19.
"România îşi reafirmă sprijinul pentru Facilitatea COVAX şi am contribuit la iniţiativa 'Team Europe' pentru a ajuta mai multe ţări în gestionarea impactului pandemiei. România susţine pe deplin adoptarea unui instrument juridic internaţional privind pregătirea pentru pandemii şi răspunsul la acestea", a spus Iohannis.
El a adăugat că România, în calitate de ţară care deţine Preşedinţia Comunităţii Democraţiilor, va continua să lucreze în direcţia respectării tuturor principiilor democratice.
"Încurajăm astfel toate statele să asigure buna funcţionare a instituţiilor democratice, să respecte statul de drept şi să garanteze drepturile şi libertăţile fundamentale", a afirmat Iohannis.
Potrivit şefului statului, conflictele armate, diviziunea etnică şi inegalităţile sunt încă realităţi dure, arătând că este "momentul potrivit pentru a transforma criza COVID-19 şi impactul acesteia asupra securităţii într-o oportunitate de revitalizare a agendei de pace şi securitate, punând un accent reînnoit asupra prevenirii conflictelor şi consolidării proceselor de pace".
"Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să ameninţe securitatea Europei. România sprijină rezolvarea paşnică şi durabilă a acestor conflicte, prin negocieri politice, în cadrul formatelor dedicate", a declarat Iohannis.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit marţi, la Palatul Victoria, pe amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformare - SACT, pentru a discuta priorităţile României în cadrul NATO şi modul în care armata şi industria românească de apărare se adaptează transformărilor tehnologice necesare pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Ucraina și Republica Moldova pot deveni membre ale Uniunii Europene în următorii cinci ani dacă vor realiza toate reformele necesare, a anunțat oficial marți Comisia Europeană.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Indonezia intenționează să comande patru avioane militare suplimentare A400M de la corporația europeană Airbus, a anunțat luni președintele Prabowo Subianto cu ocazia livrării unui prim asemenea aparat, informează agențiile Agerpres și AFP.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
SUA intenționează să reducă numărul de militari, începând de luna viitoare, după mișcarea din România, și în alte țări.
Corporația petrolieră rusă Lukoil, care se află sub sancțiuni americane și britanice, a fost de acord să își vândă activele internaționale companiei Gunvor care activează în domeniul tranzacționării energiei.
Guvernul lucrează la cadrul legal pentru sprijinirea industriei de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, reglementează cadrul juridic pentru realizarea investițiilor din domeniul industriei naționale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Busan, Coreea de Sud, în jurul orei 4, ora României. Potrivit lui Trump, au convenit asupra tuturor aspectelor legate de pământurile rare, iar China, potrivit acestuia, nu va împiedica exportul acestora, datorită căruia SUA va reduce tarifele vamale de la 57%, cât este în prezent, la 47%.
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
O investigație The Guardian relevă că mai multe persoane din anturajul Kremlinului încearcă să determine autoritățile din Emirate să nu-l extrădeze pe Horațiu Potra în România.
Avioane de vânătoare poloneze au fost trimise marți pentru a intercepta un avion rusesc Ilyushin Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice.
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Bulgaria și gigantul european al apărării Rheinmetall au semnat un acord în valoare de peste 1 miliard de euro pentru construirea unei fabrici în țară care va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat într-o conferință de presă că reducerea trupelor americane din România nu înseamnă o retragere a prezenței americane, iar „prezența aliaților e considerabilă în România”, fie că vorbim de SUA sau statele europene. Ionuț Moșteanu a subliniat că principala forță care apără țara e Armata României.
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Achiziționarea de către Maroc a zece elicoptere Airbus H225M, cunoscute sub numele Caracal, dedicate operațiunilor de căutare și salvare în luptă, reprezintă o verigă profund semnificativă în lanțul eforturilor continue ale Regatului de a-și moderniza forțele armate și de a le spori pregătirea operațională.
Drona de luptă Bayraktar Kizilelma, dezvoltată de Turcia, a realizat cu succes o etapă definitorie în aviația militară mondială, după ce a executat un atac aer-aer simulat împotriva unui avion F-16 al Forțelor Aeriene Turce. Anterior, Kizilelma zburase în formație cu F-ul turc.
Președintele Volodimir Zelenski s-a adresat poporului ucrainean și aliaților într-un discurs istoric în care a precizat că Ucraina se află în cel mai greu moment al istoriei sale, în fața celor 28 de puncte ale planului de pace al SUA, precizând că Ucraina are de ales între deminitate și a pierde cel mai important aliat al său. Zelenski a transmis că nu a trădat niciodată și nici nu o va face nici acum.
Ucraina se confruntă în prezent cu o presiune mai puternică din partea Washingtonului să accepte planul de pace propus de acesta decât s-a întâmplat în precedentele eforturi americane de soluţionare a războiului ruso-ucrainean, au declarat vineri două surse agenţiei Reuters.
Într-o perioadă în care amenințările hibride și tehnologia dual-use redefinesc conceptele clasice de securitate națională, Uniunea Europeană face un pas decisiv pentru a-și securiza „porțile” de intrare. Sfârșitul lunii octombrie 2025 a marcat un moment de cotitură în capacitatea Europei de a răspunde provocărilor asimetrice, odată cu finalizarea testelor Frontex din Portugalia.
Seulul își continuă campania de promovare în Orientul Mijlociu, unde apropierea sa tot mai mare de partenerii regionali indică o schimbare pe termen lung către o cooperare mai profundă și mai strategică, bazată pe interese comune, obiective de modernizare și extinderea legăturilor de apărare.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
Decizia Guvernului de la Londra de a casa flota de drone MQ-9A Reaper, invocând clauzele stricte ale acordurilor de export militar cu SUA, pune în lumină limitele birocratice și strategiceo occidentale în sprijinirea Ucrainei.
Decizia Cancelarului german Friedrich Merz de a confirma oficial livrarea de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina reprezintă un pas major, de necontestat, care pune capăt unei lungi perioade de ezitare și în efortul colectiv de susținere a Kievului. Anunțul, făcut pe 19 noiembrie, elimină o barieră politică importantă ce a caracterizat ezitarea Germaniei în a furniza capacități de atac cu rază lungă, deși păstrează o doză calculată de ambiguitate.
Când avionul lui Evgheni Prigojin, şeful aşa-zisei companii militare private (PMC) Wagner Group, s-a prăbușit în august 2023, mulți analiști occidentali s-au grăbit să prezică un vid de putere al Rusiei în Africa. S-a vorbit despre haos, despre mercenari debusolați și despre oportunitatea Occidentului de a recâștiga terenul pierdut. Realitatea, însă, ne arată o cu totul altă imagine, una mult mai cinică și mai organizată: Kremlinul nu doar că a găsit un înlocuitor, dar a „naționalizat” mercenariatul cu o viteză uluitoare.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 20.11.2025, o amplă misiune ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Surse rusești au informat, pe 21.11.2025, că generalul locotenent Serghei Medvedev a fost numit la conducerea trupelor Regiunii Militare Sud și a Grupării de trupe Sud din cadrul operației militare speciale. Anterior, acesta a deținut funcția de șef de stat major al Regiunii Militare Sud.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Tensiunile militare dintre Maroc și Algeria escaladează, iar anunțul Rabatului privind consolidarea capacităților sale de apărare antiaeriană cu cele mai noi tehnologii chinezești vine ca o reacție directă la acordul Algeriei cu Rusia pentru achiziția avioanelor de vânătoare stealth Su-57.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Armata rusă a revendicat joi capturarea oraşului Kupiansk, o redută ucraineană din provincia Harkov, unul dintre oraşele în care trupele Moscovei au înaintat în ultimele săptămâni împotriva forţelor ucrainene aflate în dificultate de asemenea pe alte sectoare ale frontului, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Oficialii UE au în vedere introducerea de noi măsuri restrictive împotriva flotei din umbră a Rusiei.
Comisia Europeană (CE) dorește un „Schengen militar”, adică să deplaseze rapid și fără probleme trupe, echipamente și arme în Europa. Conform noii sale propuneri, statele membre ale UE ar avea la dispoziție doar șase ore pentru a aproba tranzitul unităților militare și a echipamentelor în perioade de criză. Pe timp de pace, perioada scade la trei zile.
Într-o perioadă în care dezbaterile pe zona militară se concentrează, inclusiv în România, pe utilitatea armei tanc în războiul modern, într-un moment în care dronele sunt tehnologii emergente, Arabia Saudită face un pas major în acest sens, angajându-se să achiziționeze sute de tancuri americane Abrams, un acord anunțat de Casa Albă și prezentat drept o etapă esențială în relația strategică cu Washingtonul. Mai exact, e vorba de aproape 300 de tancuri. Aici trebuie amintit că și România are pe rol un program privind achiziția a 216 tancuri noi.
Germania nu își va atinge propriul obiectiv de 3,5% pentru cheltuieli de apărare în 2029, a declarat miercuri ministrul Apărării, Boris Pistorius, în contextul în care Berlinul își majorează cheltuielile în urma războiului Rusiei cu Ucraina.
Mercenarul Horaţiu Potra a fost adus, joi, în ţară, cu o cursă aeriană din Dubai şi va fi preluat de poliţişti de la Aeroportul Otopeni.
Companiile ucrainene din sectoarele critice vor putea cumpăra și utiliza sisteme anti-aeriene. Costurile vor cădea în sarcina companiilor.
De la sosirea lor istorică în august 2024, avioanele F-16 nu au rămas doar piese de muzeu sau simple instrumente care să ridice moralul ucrainenilor, aşa cum anticipau mulţi analişti militari. Datele recente confirmă o realitate care deranjează acolo unde cu adevărat este nevoie, la Moscova: avioanele occidentale au devenit coloana vertebrală a apărării și ofensivei Kievului.
Suntem în noiembrie 2025, iar calendarul războiului din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă dimensiune temporală. Pe de o parte, avem lupte acerbe în tranșeele din Donețk, unde realitatea se măsoară în metri pierduți și vieți curmate, iar pe de altă parte, avem ceasurile diplomatice de la Washington, care bat într-un ritm alert, dictat de o administrație Trump revenită la Casa Albă cu o agendă clară: tranzacționarea păcii.
Un nou plan de pace american ia prin surprindere Uniunea Europeană care nu este prea fericită că nu a fost consultată în prealabil de administrația de la Casa Albă. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că orice plan de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să implice atât partea ucraineană, cât și cea europeană.
Într-un război care a devenit demult unul al resurselor și al logisticii, vestea venită de la Germania nu este doar despre tehnică militară, ci despre matematică pură aplicată pe câmpul de luptă din Ucraina. Armin Papperger, CEO-ul companiei germane Rheinmetall, a confirmat pe 18 noiembrie 2025 o informație esențială pentru securitatea energetică a Ucrainei: Germania a finalizat livrarea celor patru sisteme de apărare antiaeriană Skynex promise armatei ucrainene.
Trăim un moment de inflexiune în arhitectura de securitate a Europei, unul în care vechile granițe dintre decizia politică, execuția militară și capacitatea industrială nu doar că se estompează, ci se rescriu sub presiunea unei noi realități geopolitice. Până ieri, rolul industriei de apărare, fie ea și un gigant precum Airbus, era clar delimitat: să furnizeze avioanele, tancurile, muniția pe care guvernele îl comandă și generalii le utilizează. Strategia, doctrină și, mai presus de toate, decizia nucleară rămâneau apanajul exclusiv al șefilor de stat.
O dronă rusească a zburat, foarte probabil, de-a lungul Dunării, dinspre mare spre Galați, pe frontiera cu Ucraina, iar ulterior a luat-o spre nord, deasupra Prutului, pe granița cu Republica Moldova. Două ore mai târziu drona a fost detectată la aproximativ 40 km de Tiraspol, oraș aflat în Transnistria controlată de Rusia.
Agenția de presă cehă CTK a informat că astăzi (19.11.2025) armata germană a primit simbolic primul tanc de luptă Leopard 2A8, produs de KNDS. Până în 2030, Bundeswehr-ul ar trebui să primească în total 123 de astfel de tancuri de nouă generație. În septembrie anul acesta, Republica Cehă a aderat și ea la acordul-cadru dintre Ministerul Apărării german și KNDS, semnând un contract pentru achiziționarea a 44 de tancuri de comandă și de luptă Leopard 2A8.
Reforma educațională pregătită în regiunea Cernăuți nu afectează dreptul copiilor români la învățământ în limba maternă, ci urmărește modernizarea sistemului și adaptarea lui la realitățile demografice, au transmis oficiali ucraineni în cadrul unei conferințe de presă organizate la Ambasada Ucrainei în România. La eveniment au participat Ruslan Zaparanyuk, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, și Roman Greba, vicepreședintele administrației.
Zece mii de soldați vor fi implicați în patrularea și protejarea infrastructurii critice. „Sporim cooperarea dintre toate serviciile pentru a contracara actele de sabotaj și a îmbunătăți securitatea”, a declarat ministrul Apărării Naționale, în cadrul unei conferințe de presă. Operațiunea a fost denumită în cod „Horyzont” - Operațiunea Orizont.
Armata germană se pregătește inclusiv de scenariul unor lupte în mediul urban. Batalionul de Gardă din cadrul Bundeswehr asigură infrastructura vitală din Berlin. Prin urmare, luptele urbane și cele de tip „casă cu casă” se află în programul de antrenament pentru exercițiul Bollwerk Bärlin III (Berlin III).
