Agenția de presă Agerpres precizează că alături de şeful statului este prezent ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
Tema celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale este "Construirea rezilienţei prin speranţă vizând recuperarea după pandemia de COVID-19, reconstrucţia durabilă, răspunsul la nevoile planetei, respectarea drepturilor omului şi revitalizarea Organizaţiei Naţiunilor Unite".
Preşedintele Klaus Iohannis a depus marţi flori şi a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, la memorialul construit în locul Turnurilor Gemene.
Şeful statului a depus trandafiri albi în dreptul numelor celor cinci cetăţeni americani de origine română care au murit în urma atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001 - Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi Alexandru Liviu Stan (soţ şi soţie), Joshua Poptean,
Ana Fosteris.
"În această perioadă, privim înspre Afganistan şi cea mai presantă problemă este evacuarea în siguranţă a afganilor care doresc să părăsească ţara. Recent am primit în România grupuri de cetăţeni afgani vulnerabili. Este, totodată, esenţial să se asigure respectarea drepturilor omului, în special a drepturilor femeilor, copiilor şi minorităţilor. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că asistenţa umanitară poate fi livrată", a afirmat şeful statului.
"Cu toate acestea, este necesară o acţiune internaţională comună pentru a garanta securitatea umană, deoarece nimeni nu este în siguranţă până când toată lumea nu este în siguranţă", a adăugat preşedintele Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, în cadrul Adunării Generale a ONU, că România împreună cu alte state promovează o declaraţie privind acceptarea jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) şi că invită statele interesate să sprijine această iniţiativă.
România crede cu tărie în potenţialul dreptului internaţional de a contribui la securitatea internaţională. Reafirmăm aprecierea noastră pentru activitatea Curţii Internaţionale de Justiţie. Acceptarea jurisdicţiei Curţii serveşte cauzei păcii internaţionale. În acest spirit, România, împreună cu un grup de state susţinătoare, promovează o declaraţie pe această temă şi invită toate delegaţiile interesate să o andoseze şi să sprijine această iniţiativă", a spus Iohannis.
"Responsabilitatea principală pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului revine statelor noastre. Trebuie să ne asigurăm cu toţii că restricţiile legate de COVID-19 nu amplifică încălcările drepturilor", a afirmat Iohannis în intervenţia naţională la Adunarea Generală a ONU.
Şeful statului a subliniat că România rămâne ferm angajată în promovarea şi protecţia drepturilor omului la nivel mondial.
Iohannis: Valorile democratice şi o ordine internaţională bazată pe reguli, fundamentale pentru un viitor mai bun
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, în cadrul Adunării Generale a ONU, că în contextul pandemiei de COVID-19 provocările globale necesită soluţii comune, solidaritate şi cooperare, subliniind că România "crede cu tărie că valorile democratice şi o ordine internaţională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur şi mai bun".
"Aceasta este a doua noastră dezbatere generală în timpul pandemiei de COVID-19, care ne-a schimbat fundamental modul de viaţă. Cu toate că pandemia a afectat aproape toate aspectele vieţii noastre, ea ne-a oferit şi oportunităţi de a învăţa, de a ne adapta şi de a face lucrurile mai bine. Provocările globale necesită soluţii comune, solidaritate şi cooperare. România crede cu tărie că valorile democratice şi o ordine internaţională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur şi mai bun. Este esenţial un multilateralism eficient şi echitabil, de care să beneficieze în mod direct cetăţenii noştri", a spus Iohannis, în intervenţia naţională la Adunarea Generală a ONU.
El a adăugat că pandemia de COVID-19 a arătat că trebuie găsite modalităţi de a reconstrui "mai bine şi mai ecologic".
"Trebuie să ne reangajăm în procesul dezvoltării unor economii durabile, precum şi a unor societăţi reziliente, corecte şi incluzive, în care 'nimeni nu este lăsat în urmă'. Într-adevăr, ar trebui să se acorde o atenţie deosebită nevoilor speciale ale celor vulnerabili. Pentru a fi eficienţi în atingerea acestui scop, este necesară solidaritatea în acţiune", a afirmat şeful statului.
Preşedintele Iohannis a precizat că este nevoie şi de o abordare integrată şi inovatoare pentru a răspunde simultan la o gamă largă de provocări interdependente, precum sănătatea, schimbările demografice, migraţia, resursele limitate, schimbările climatice şi pierderea biodiversităţii, sărăcia extremă şi foametea.
"Ne aflăm într-adevăr într-un 'punct de inflexiune', iar România salută noul raport publicat privind 'Agenda Noastră Comună', sprijină principalele sale concluzii şi îl încurajează pe secretarul general al ONU să continue eforturile pentru implementarea acestora. România rămâne angajată să contribuie la eforturile colective care au drept scop limitarea şi recuperarea întârzierilor în avansarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă", a spus el.
Şeful statului a afirmat şi că sustenabilitatea trebuie să fie în centrul recuperării post-COVID.
"Trebuie să lucrăm împreună pentru a ne proteja planeta şi ecosistemele. Efectele schimbărilor climatice nu au frontiere naţionale, iar responsabilitatea de a le gestiona într-un mod eficient ne revine tuturor", a declarat Iohannis, adăugând că o prioritate a mandatului său este cooperarea cu alte state şi organizaţii internaţionale pentru a răspunde schimbărilor climatice.
De asemenea, el a subliniat că trebuie asigurat un acces semnificativ şi sigur la internet, dar şi consolidarea securităţii cibernetice şi promovarea unui comportament responsabil în spaţiul cibernetic, abordând în acelaşi timp problematica răspândirii discursului instigator la ură şi a dezinformării în mediul digital.
În acest context, preşedintele Iohannis a amintit că România găzduieşte Centrul European pentru Securitate Cibernetică, arătând că acesta va îmbunătăţi cercetarea în materie de rezilienţă şi securitate cibernetică în întreaga Uniune Europeană.
Cu privire la pandemie, şeful statului a mai susţinut că o prioritate urgentă este asigurarea unui acces global echitabil şi accesibil la vaccinuri şi tratamente pentru COVID-19.
"România îşi reafirmă sprijinul pentru Facilitatea COVAX şi am contribuit la iniţiativa 'Team Europe' pentru a ajuta mai multe ţări în gestionarea impactului pandemiei. România susţine pe deplin adoptarea unui instrument juridic internaţional privind pregătirea pentru pandemii şi răspunsul la acestea", a spus Iohannis.
El a adăugat că România, în calitate de ţară care deţine Preşedinţia Comunităţii Democraţiilor, va continua să lucreze în direcţia respectării tuturor principiilor democratice.
"Încurajăm astfel toate statele să asigure buna funcţionare a instituţiilor democratice, să respecte statul de drept şi să garanteze drepturile şi libertăţile fundamentale", a afirmat Iohannis.
Potrivit şefului statului, conflictele armate, diviziunea etnică şi inegalităţile sunt încă realităţi dure, arătând că este "momentul potrivit pentru a transforma criza COVID-19 şi impactul acesteia asupra securităţii într-o oportunitate de revitalizare a agendei de pace şi securitate, punând un accent reînnoit asupra prevenirii conflictelor şi consolidării proceselor de pace".
"Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să ameninţe securitatea Europei. România sprijină rezolvarea paşnică şi durabilă a acestor conflicte, prin negocieri politice, în cadrul formatelor dedicate", a declarat Iohannis.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
SUA și statele europene au dezvoltat opțiuni militare ce urmează să fie analizate de consilierii pe securitate națională. Europa ar urma să suporte cea mai mare parte a efortului, în timp ce Washingtonul își evaluează rolul. Trump exclude trimiterea de trupe americane, dar nu elimină posibilitatea implicării militare indirecte.
Scutul nuclear al Rusiei ar trebui consolidat în următorii ani din cauza „amenințărilor colosale” cu care se confruntă cea mai mare putere nucleară a lumii, a declarat joi șeful corporației nucleare de stat ruse Rosatom, Alexei Lihacev.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Vicepremierul polonez și ministru al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a informat miercuri (20.08.2025) că o dronă rusească s-a prăbușit în estul Poloniei. Este vorba despre o provocare rusească într-un moment în care se discută despre pacea în Ucraina, a declarat el în fața reporterilor. Presa poloneză anunțase deja că o dronă neidentificată a căzut pe un câmp din estul Poloniei peste noapte și a explodat. Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești, care include atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene practic în fiecare noapte, pentru al patrulea an consecutiv.
Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri că evenimentele din Lituania şi România sunt comparabile cu situaţia din Polonia, referindu-se la căderea unui obiect în estul Poloniei, regiune care se învecinează cu Ucraina.România, țările baltice și Polonia sunt în aceeași barcă, avertizează oficialii de la Varșovia
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a sunat, marți, pe președintele Türkiye, Recep Tayyip Erdogan.
Preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a îndemnat la o construcţie mai rapidă a gardurilor de protecţie de-a lungul graniţelor ţării cu Rusia şi Belarus, aducând ca argument riscurile de securitate din războiul Moscovei în Ucraina, relatează Agerpres.
Zborul face parte dintr-o serie regulată de misiuni ale Forțelor Operative de Bombardiere, despre care NATO a subliniat că au ca scop aprofundarea integrării și demonstrarea „unei puteri aeriene credibile și pregătite de luptă.
Preşedintele Nicuşor Dan participă marţi la videoconferinţa membrilor Consiliului European, transmite Administraţia Prezidenţială.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că țara sa trebuie să își extindă rapid armamentul nuclear și a catalogat exercițiile militare dintre SUA și Coreea de Sud ca fiind o „expresie evidentă a voinței lor de a provoca război”, a relatat marți presa de stat KCNA, citată de Reuters.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se întâlnește cu președintele american Donald Trump.
După 3 ani și jumătate, timp în care Rusia bombardează continuu Ucarina, șeful diplomației ungare se declară scandalizat de acțiunile Ucrainei.
Cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei și al Zilei Drapelului Național, Ambasada Ucrainei în România organizează, pe 21 august, o acțiune solemnă de solidaritate cu Ucraina.
Președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă. Discuțiile de vineri de la baza aeriană Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, sunt urmărite îndeaproape din cauza războiului în curs din Ucraina, care se poartă pentru a preveni o invazie rusă la scară largă.
Primele minute vor fi decisive, avertiza Trump, zilele trecute, cu privire la ”întâlnirea secolului” dintre el și dictatorul rus Vladimir Putin. Dar, până atunci, părțile vor să dea semnale potrivit cărora sunt ”in control”. Discuțiile sunt programate să înceapă la ora 22.30, ora României.
Guvernul bulgar a anunţat vineri construirea unei baze militare cu o capacitate de minim 5.000 de soldaţi.
Ultimul soldat sovietic a părăsit Ungaria în iunie 1991, dar după 34 de ani, Rusia vrea să se amestece din nou în politica ungară și să influențeze deciziile alegătorilor ungari la următoarele alegeri parlamentare. Acestea sunt cuvintele liderului opoziției, Péter Magyar, ca răspuns la un comunicat de presă publicat săptămâna aceasta de Serviciul de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse.
Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Membrii Gărzii Naționale cu vehicule blindate au început să apară pe străzile capitalei americane, Washington, după ce președintele republican Donald Trump i-a chemat. De asemenea, el a transferat forțele de poliție locale sub control federal, argumentând că infracțiunile violente din oraș sunt scăpate de sub control. Trump a anunțat recent, de asemenea, că dorește să extindă și să extindă întreaga operațiune. Primarul democrat Muriel Bowser vorbește despre „presiune autoritară”.
Rusia pare să se pregătească să testeze noua sa rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, potrivit a doi cercetători americani și o sursă occidentală din domeniul securității, chiar în timp ce președintele rus Vladimir Putin se pregătește pentru discuții despre Ucraina cu președintele american Donald Trump, vineri.
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia în timpul unei conversații telefonice cu dictatorul rus Vladimir Putin.
Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.
Premierul polonez, Donald Tusk, a anunțat marți (09.09.2025), înainte de o ședință a cabinetului, că Polonia își va închide granița cu Republica Belarus, joi seara, în legătură cu începerea exercițiilor militare ruso-belaruse Vest-2025.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit marți în funcția de premier pe ministrul apărării, Sebastien Lecornu, a anunțat Palatul Elysée.
Astăzi, 9 septembrie, Comisia Europeană a adoptat alocarea provizorie a SAFE - asistența financiară în valoare de 150 de miliarde EUR pentru a consolida pregătirea pentru apărare în întreaga Uniune.
Azi comisiile de Apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au dat „undă verde” achiziție unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, navă deja construită de industria turcă. Numită popular corvetă ușoară. Aceasta va fi prima navă de suprafață modernă și nouă care intră în dotarea Forțelor Navale Române după mulți ani de „secetă”.
Un articol publicat de New York Times susține că, în 2019, unitatea de elită SEAL Team 6 a Marinei SUA ar fi desfășurat o misiune clandestină în Coreea de Nord, cu scopul de a instala un dispozitiv capabil să intercepteze comunicațiile liderului Kim Jong Un.
Explozii au fost auzite marţi în capitala Qatarului, Doha, la scurt timp apoi Israelul anunţând că a atacat acolo lideri ai grupării islamiste palestiniene Hamas, relatează Agerpres, AFP şi EFE.
Piloții aviației franceze din cadrul Marinei care operează de pe portavioane vor beneficia și de inovații tehnologice viitoare menite să îi ajute în faza de apuntare. Astfel, versiune Rafale F5 ale Marinei vor putea ateriza pe puntea portavionului PA-NG (Porte-Avions Nouvelle Génération), viitorul portavion al Franței, prin sisteme automate.
Statele din Flancul Estic sunt afectate direct de donele rusești, așa cum o arată zecile de incidente în care drone rusești au survolat sau au căzut pe teritoriul României, Moldovei, Poloniei sau a statelor baltice.
Rusia a lansat o bombă aeriană asupra satului Iarova din regiunea Donețk , ucigând peste 20 de persoane și rănind alte peste 20.
Kremlinul e hotărât să rescrie istoria și țintește cel mai relevant simbol al terorii instaurate de URSS în lagărul comunist: Zidul Berlinului.
În seara zilei de 8 septembrie, forțele ucrainene au atacat cu drone și rachete centura de orașe ocupate Donețk, Makiivka și Enakievo aflate la 50 de km de linia frontului.
În această vară, România a anununțat că va achiziționa sistemul antiaerian Spyder de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems.
Comisiile reunite de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au acordat ieri, 8 septembrie, în unanimitate, aviz favorabil pentru achiziția unei corvete ușoare din clasa Hisar, produsă în Turcia.
„Flota din umbră”, formată din navele care transportă petrol rusesc, s-a extins, în timp ce sancțiunile occidentale au lovit tot mai mult Rusia, precizează un reprezentant de vârf al celei de-a doua mari companii din lume care tranzacționează petrol, aspect confirmat și de către Saad Rahim, economistul șef al companiei Trafigura: „Pe măsură ce există mai multe sancțiuni și restricții, dimensiunea (flotei din umbră) a crescut și mai mult”.
Departamentul pentru Securitate Internă a declarat că Imigrația și Vama desfășoară „Operațiunea Midway Blitz”, dar nu a oferit detalii despre amploarea sau caracteristicile acesteia. Casa Albă nu a spus dacă administrația a ordonat și trimiterea de trupe la Chicago prin Garda Națională sau prin alte mijloace militare.
Potrivit premierului Viktor Orban, „soarta Ucrainei pare pecetluită; divizarea țării a început deja”.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 08.09.2025, că, prin decret prezidențial, președintele Vladimir Putin i-a acordat Ordinul Curajului generalului de armată Valeri Gherasimov, care îndeplinește funcția de șef al Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate (FA) ruse și prim-adjunct al ministrului apărării.
Parlamentarii francezi au votat luni printr-un vot de neîncredere în guvernul prim-ministrului François Bayrou. Bayrou însuși a solicitat votul. Ziarul francez Le Monde relatează că prim-ministrul va demisiona marți.
Un MI-8 rusesc a încălcat spațiul aerian estonian duminică după-amiază, a relatat postul public de televiziune estonian ERR. Șeful misiunii diplomatice a Rusiei la Tallinn a fost convocat la MAE estonian.
Caz de trădare documentat de SRI, în cooperare cu parteneri externi.
Ucrainenii care locuiesc în teritoriile ocupate de Rusia din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson trebuie să solicite pașapoarte rusești până miercurea aceasta sau riscă să fie deportați din casele lor, conform unui decret emis de liderul Kremlinului, Vladimir Putin, în martie.
„Germania este în centrul atenției în mod special”, a declarat un oficial al serviciilor de informații occidentale. „Rusia este capabilă să surprindă orice subiect din Germania cu o viteză și o flexibilitate extraordinare și să îl utilizeze în spațiul informațional. Este înfricoșător cât de rapid, adaptabil și pe termen lung este acest sistem”.
Poliția din orașul polonez Biała Podlaska a anunțat descoperirea „epavei unui obiect zburător neidentificat”. Aceasta a căzut în apropierea graniței cu Belarus, în apropierea punctului de trecere a frontierei Terespol din Polatycz, voievodatul Lublin. Potrivit procuraturii locale, era „probabil o dronă neînarmată care avea inscripții chirilice pe ea”.
În seara de 02 spre 03 septembrie, Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei. Ulterior, au început să apară informații care sugerau că trei bombardiere rusești au suferit o varietate de probleme tehnice.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban a declarat cinic, în stilul său caracteristic, că, în urma negocierilor actuale privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, teritoriul acesteia va fi împărțit în trei zone: rusească, demilitarizată și occidentală, relatează Magyar Nemzet .
Forțele ruse au o superioritate numerică de 3 la 1 în oameni și mijloace tehnice față de armata ucraineană pe front, a declarat luni șeful forțelor armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, transmit Agerpres și EFE.
Semnale de alarmă sunt trase tot mai puternic în Europa, în contextul în care analiștii militari, șefi de stat major sau ofițeri de intelligence avertizează că Rusia ar putea pregăti o confruntare pe scară largă cu NATO în viitorul apropiat.
Nu e niciun secret că Ucraina caută să identifice toate soluțiile posibile pentru a-și întări aviația militară, supusă unor presiuni uriașe în cei trei ani și jumătate de invazie pe scară largă rusă. Orice avion e binevenit, fie că vorbim de MiG-29 sau alte modele sovietice, fie că discutăm de aparate occidentale precum F-16 sau Mirage 2000. În mare parte ucrainenii folosesc avioanele pe post de apărare antiaeriană, fiind parte din capacitatea de a respinge atacurile în valuri ale dronelor rusești care vizează infrastructura civilă și energetică a Ucrainei.
Președintele american Donald Trump a lăsat să se înțeleagă duminica aceasta că ar avea în vedere noi sancțiuni împotriva Rusiei, după atacul aerian fără precedent al Moscovei asupra Ucrainei din noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Agerpres și AFP.
O operațiune specială a forțelor ucrainene, desfășurată în colaborare cu o celulă de rezistență din regiunea Krasnodar a Rusiei, a neutralizat o instalație critică a uneia dintre cele mai mari rafinării private din regiune, Rafinăria de Petrol Ilsky A.A. Shamara. Atacul, care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, a vizat inima tehnologică a complexului, punând în pericol funcționarea întregii unități.
Rusia a desfășurat duminică noapte cel mai masiv atac aerian de la începutul invaziei sale, folosind peste 800 de drone și lovind pentru prima dată o clădire guvernamentală din Kiev. Asaltul, care a durat 11 ore sub sirenele de raid aerian, a lăsat în urmă cel puțin doi morți în capitală, inclusiv un bebeluș, a confirmat biroul de presă al primarului Kievului.
Mândria aviației americane, avionul de vânătoare F-35, se confruntă cu o asa-zisă furtună perfectă de probleme, dezvăluite într-un raport critic al Government Accountability Office (GAO), organismul de control al Congresului SUA. Sub titlul „Actions Needed to Address Late Deliveries and Improve Future Development”, raportul arată că programul F-35 „continuă să promită prea mult și să livreze prea puțin”, în ciuda rolului său crucial pentru securitatea națională.
