Kinjal este un sistem rusesc avansat cu bazare aeriană, care include rachete aerobalistice hipersonice. Capacitatea sa de a zbura la viteze mai mari de 10 Mach și de a atinge ținte la distanțe de peste 1.500 de kilometri face potențial imposibilă interceptarea de către sistemele de apărare aeriană. Cu toate acestea, forțele ucrainene au revendicat mai multe interceptări ale acestui tip de rachetă.
Lansat cu ajutorul aeronavelor MiG-31K ale Forțelor Aerocosmice ruse și, de asemenea, testat pe un Su-34 la începutul acestui an, Kinjal este în serviciu din 2017 și reprezintă un progres semnificativ în tehnologia rachetelor. Este dezvoltat de Votkinsk Plant State Production Association din cadrul Tactical Missiles Corporation.
Kinjal este o rachetă mare, cântărind aproximativ 4.300 de kilograme și măsurând aproximativ 7,2 metri lungime, cu un diametru de aproximativ 1,2 metri și o anvergură a aripilor de 1,6 metri. Poate transporta o sarcină utilă nucleară cu randament scăzut, variind între 5 și 50 de kilotone, sau o încărcătură convențională explozivă, alimentată de un motor de rachetă cu combustibil solid. Raza sa operațională, inclusiv distanța parcursă de aeronava transportatoare, este de aproximativ 2.000 de kilometri.
Pentru ghidare, Kinjal folosește un sistem de navigație inerțial (INS) cu actualizări la mijlocul cursului pentru o precizie sporită și este echipat cu un sistem de direcție, care cuprinde patru aripioare delta decupate.
Capacitatea de interceptare a sistemelor actuale de apărare aeriană împotriva Kh-47 Kinjal este o problemă complexă care depinde de caracteristicile unice ale rachetei și de progresele tehnologiei de apărare antiaeriană.
Caracteristica principală a rachetei Kinjal, respectiv viteza sa hipersonică ce depășește 5 Mach, reprezintă o provocare semnificativă pentru sistemele actuale de apărare antiaeriană. Această viteză scurtează substanțial timpul de răspuns pentru detecție și angajare, necesitând timpi de reacție extrem de rapizi din partea sistemelor de rachete antiaeriene. Viteza afectează, de asemenea, procesul de urmărire și direcționare, deoarece majoritatea sistemelor existente sunt calibrate pentru ținte mai lente și mai previzibile.
În plus, manevrabilitatea ridicată a rachetei complică și mai mult interceptarea. Kinjal este conceput pentru a efectua manevre de evitare, ceea ce face dificilă prezicerea exactă a traiectoriei sale de zbor. Această imprevizibilitate necesită capacități avansate de urmărire și direcționare, care se pot adapta la schimbările rapide ale traiectoriei.
Un alt factor de luat în considerare este altitudinea la care operează Kinjal. Capacitatea sa de a zbura la diferite altitudini, uneori în atmosfera superioară, reprezintă o provocare suplimentară pentru anumite sisteme de apărare antiaeriană optimizate pentru angajamente la altitudini mai mici.
Teoretic, în prezent, nu există un sistem de apărare antiaeriană capabil să intercepteze rachetele Kinjal, dar ucrainenii au demonstrat de mai multe ori (inclusiv cu imagini ale rachetelor doborâte, publicate îin primăvara lui 2023) că au interceptat aceste rachete hipersonice. Ei au anunțat interceptarea a 10 din cele 10 rachete trase de forțele ruse în atacul din 02.01.2024. Această interceptare ar fi putut fi efectuată de sistemele Patriot, dar, după cum am văzut, o astfel de interceptare nu este teoretic posibilă (dacă ar fi să dăm crezare informațiilor publicate de ruși). Astfel, ar putea fi luate în considerare mai multe explicații.
Primul ar fi să sugereze că una dintre părți ar fi putut denatura evenimentele, fie Rusia prin supraestimarea capacităților rachetei sale hipersonice, fie Ucraina anunțând că toate rachetele au fost interceptate.
O altă posibilitate ar consta în faptul că abilitățile sistemului de apărare antiaeriană Patriot au fost mult subestimate. Prin urmare, este dificil să distingem adevărul de ficțiune, mai ales că niciuna dintre părți nu oferă dovezi concrete pentru a-și susține afirmațiile.
În prezent, dezvoltarea sistemelor capabile să contracareze amenințările hipersonice este o prioritate pentru mai multe țări. Cu toate acestea, eficacitatea acestor sisteme împotriva unei rachete precum Kh-47 Kinjal depinde de diverși factori, inclusiv de capacitățile specifice ale sistemului de interceptare, raza de acțiune și altitudinea de angajare. În ciuda progreselor, interceptarea fiabilă a rachetelor hipersonice rămâne o provocare semnificativă cu tehnologia actuală.
Creșterea semnificativă a producției de rachete Kinjal în Rusia, de la una sau două rachete pe lună la aproximativ zece rachete pe lună, a fost observată la începutul anului 2023, indicând o capacitate crescută de desfășurare a acestor arme sofisticate. Inițial, Rusia avea un număr limitat de rachete Kinjal, estimările indicând aproximativ 53 de rachete la începutul anului. Cu toate acestea, până la începutul lunii mai, s-a dezvăluit că Rusia avea până la 80 de rachete Kinjal, semnalând o creștere a ritmului de producție.
Creșterea producției de rachete Kinjal este limitată în primul rând de numărul de aeronave MiG-31K disponibile pentru lansare. Acestea sunt special adaptate pentru a fi transformate în platforme de lansare pentru Kinjal. Deși Rusia a luat în considerare integrarea Kinjal pe alte tipuri de aeronave, cum ar fi Tu-160 sau Tu-22M3, deocamdată, aceste planuri nu s-au materializat.
În februarie 2023, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia va continua producția în serie a sistemelor hipersonice Kinjal, subliniind dorința de a-și moderniza și diversifica arsenalul militar.
Rusia pare să-și fi ținut promisiunea, desfășurând aceste rachete în diferite contexte operaționale, în special în recentele atacuri asupra Kievului. Cu numai o zi în urmă, peste zece avioane MiG-31K au lansat rachete Kinjal asupra Kievului, iar reprezentanții ucraineni au declarat că sistemele de apărare antiaeriană au doborât toate rachetele folosite în atac, deși aceste afirmații nu pot fi verificate în mod independent.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Franţa va recunoaşte statul Palestina la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la New York, în septembrie, a anunţat joi preşedintele Emmanuel Macron pe reţelele de socializare.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urma unui val de critici și proteste de stradă, a anunțat că va depune o nouă lege, promițând să restabilească independența agențiilor anticorupție, trecute de curând în subordinea procuraturii.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare către guvernul Ucrainei de vehicule de luptă pentru infanterie Bradley, dar și a unor sisteme de rachete antiaeriene HAWK Faza III.
Departamentul Apărării al SUA negociază cu o serie de țări posibile acorduri bilaterale pentru furnizarea Ucrainei de sisteme de apărare aeriană Patriot, relatează presa ucraineană, citând o sursă din guvernul SUA.
Ucraina a pierdut marți primul dintre avioanele de vânătoare Mirage 2000 livrate de Franța țării invadate de Rusia. Accidentul a fost cauzat de o defecțiune tehnică în timpul unei misiuni, pilotul ejectându-se la timp.
Sâmbătă, 20 iulie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au executat o serie de lovituri de precizie de mare succes, vizând elemente critice ale rețelei de apărare aeriană a Rusiei în regiunea Belgorod. Conform Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, atacurile au dus la distrugerea unui sistem de rachete sol-aer S-300P și la avarierea gravă a unui complex radar modern Nebo-M.
Rusia intenționează să cheltuiască aproximativ 1,1 trilioane de dolari pentru reînarmare până în 2036, ceea ce va reprezenta cel mai mare program militar al țării de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Acest lucru a fost declarat astăzi (22.07.2025) de șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Kirilo Budanov, care a subliniat că Moscova se pregătește pentru un potențial conflict la scară largă.
Operatorii Batalionului 424 Svarog, din cadrul Forțelor Ucrainene de Sisteme Fără Pilot, au distrus un complex experimental rusesc de război electronic KOP-2 pe una dintre liniile frontului.
Președintele azer Ilham Aliyev i-a îndemnat pe ucrainenii care se opun invaziei Rusiei în weekend să „nu accepte niciodată ocupația” teritoriului lor, un semn în plus al relațiilor tensionate dintre Baku și Moscova.
Statele Unite au anunțat săptămâna trecută că vor consolida cu sisteme Patriot apărarea antiaeriană a Ucrainei, iar echipamentele vor fi finanțate de ”statele NATO”. După ce Germania a confirmat că va ajuta la transferul a încă 5 sisteme Patriot către Ucraina, alte două state europene confirmă că se vor implica în acest proces.
Următoarea rundă de discuții între reprezentanții Ucrainei și Rusiei va avea loc miercuri la Istanbul, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Iranul consideră ţările europene responsabile pentru eşecul acordului nuclear din 2015 şi le acuză că nu şi-au respectat angajamentele, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, înaintea discuţiilor de vineri, la Istanbul, cu Franţa, Regatul Unit şi Germania, relatează Agerpres și AFP.
De ce ne era frică, se pare că nu vom scăpa. Rusia și China par a-și coordona mișcările în direcția destructurării ordinii mondiale din ultimii 80 de ani.
În noaptea de duminică spre luni, 20 spre 21 iulie, în jurul orei 03.00, sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat ținte aeriene care au evoluat pe diferite traiecte de zbor în spațiul aerian ucrainean, la nord de frontiera cu România, în apropiere de zona Maramureș - Suceava. Patru avioane ucrainene au intrat neintenționat și în spațiul aerian al țării noastre, fiind ridicate două avioane F-16 ale României și două Eurofighter Typhoon ale Italiei, stat partener care efectuează aici misiuni de Poliție Aeriană.
În cursul nopții de 21.07.2025, trupele ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, întrebuințând rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, aeriană și maritimă, precum și drone de diferite tipuri.
Oficialii americani au informat guvernul elvețian că sistemele de apărare antiaeriană Patriot aflate în curs de producție pentru Elveția vor fi redirecționate pentru a ajuta la apărarea Ucrainei, potrivit unui anunț al autorităților elvețiene. Desigur, acest transfer către Ucraina se face cu acordul Elveției.
Arma asimetrică a săracului, drona explozivă „Shahed”, folosită în atacuri masive, întinde tot mai mult apărarea ucraineană.
În plus, prognoza despre cum va evolua numărul dronelor rusești, utilizate într-un singur atac (acum având ziua și atacul), produce și mai multă îngrijorare.
Administraţia preşedintelui Donald Trump revizuieşte calendarul transferului sistemelor de apărare antiaeriană Patriot, astfel încât Germania să poată transfera rapid două sisteme către Ucraina, relatează sâmbătă agenţiile de presă Agerpres și UNN, citând The Wall Street Journal (WSJ)
Un nou lot de tancuri de producție americană de tip M1A1 Abrams a fost livrat Ucrainei, acestea urmând să ajungă în scurt timp pe frontul ucrainean, unde forțele de apărare ucrainene rezistă de mai bine de trei ani și jumătate războiului rus de agresiune declanșat după invazia pe scară largă din februarie 2022. Tancurile nu vor fi însă livrate de SUA, care nu mai sunt principalul furnizor de astfel de tancuri pentru ucraineni. Nu vor fi nici un „game changer” în război, dar orice tehnică transferată contribuie la rezistența Ucrainei.
În cursul nopții de 19.07.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac masiv asupra țintelor de pe teritoriul Ucrainei, întrebuințând drone și rachete de mai multe tipuri, cu bazare terestră și aeriană.
Zilele trecute, ministrul apărării Ionuț Moșteanu, într-o discuție cu jurnaliștii, la care a participat și DefenseRomania, s-a referit și la subiectul ajutorului militar pe care România îl acordă Ucrainei. Informațiile rămân clasificate, dar situația ar putea să se schimbe, lucru confirmat și de șeful MApN.
Nu este primul eveniment militar pe care Rusia îl anulează. În iulie 2024, parada de Ziua Marinei planificată în St. Petersburg a fost anulată din motive de securitate și pare că nu se va desfășura nici anul acesta.
Prețul oficial european al petrolului rusesc a scăzut cu peste 10 dolari pe baril.
SUA depun eforturi pentru a furniza foarte rapid arme Ucrainei în cadrul planului prezentat luni de preşedintele Donald Trump, având în vedere să vândă sisteme de apărare antiaeriană Patriot provenind din propriile lor stocuri, a declarat joi trimisul Washingtonului la NATO, citat de Agerpres și AFP.
Turcia este pregătită să consolideze capacităţile defensive ale Siriei, a anunţat joi Ministerul Apărării de la Ankara, în urma atacurilor aeriene israeliene asupra unor instalaţii ale armatei siriene din capitala Damasc, informează Agerpres și EFE.
Livrările de muniţie de artilerie către Ucraina coordonate de Cehia sunt în creştere în acest an, dovadă a încrederii partenerilor într-un program guvernamental care asociază donaţiile de la partenerii NATO cu ofertele de vânzare de muniţie, a declarat joi Ministerul ceh al Apărării, citat de Agerpres și Reuters.
Armata israeliană a atacat intrarea Ministerului Apărării sirian din centrul Damascului, intensificând atacurile asupra autorităților islamiste în încercarea de a proteja druzii - o sectă arabă de aproximativ un milion de persoane.
O fabrică aparținând grupului polonez Barlinek a fost avariată într-un atac rusesc asupra orașului ucrainean Vinița. Atacul, despre care Polonia a spus că a fost deliberat, s-a soldat cu mai mulți răniți. Printre țintele rusești s-au numărat și orașele Harkov, Krivii Roșii și Odessa, miercuri seară.
Republica Cehă nu se va alătura acum achiziționării de arme americane pentru Ucraina, care se apără împotriva invaziei rusești. Prim-ministrul Petr Fiala a declarat acest lucru marți (15.07.2025) pentru serverul cehesc Publico. Potrivit precizărilor sale, partea cehă se concentrează pe alte modalități de a ajuta Ucraina.
Armele pe care țările NATO urmează să le achiziționeze de la Statele Unite pentru nevoile Ucrainei sunt aproape complet gata pentru livrare imediată.
După ani de întârzieri, schimbări de priorități și așteptare, Ministerul Apărării Naționale din România a publicat, pentru transparență publică, Hotărârea de Guvern privind achiziția de vehicule de luptă pentru infanterie, un element-cheie în modernizarea Forțelor Terestre ale țării. Cu un buget estimat la 3 miliarde de euro, licitația vizează achiziția a peste 300 de vehicule blindate, pentru a înlocui flota învechită de MLI-84 Jderul.
Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a informat, pe 12.08.2025, că șeful acestei structuri, general locotenent Kyrylo Budanov, a inspectat pozițiile defensive ale luptătorilor din „Unitatea Specială Timur” de pe Insula Șerpilor și platformele de producție a gazelor din Marea Neagră.
O analiză a mai multor imagini din satelit, publicată de Financial Times, dezvăluie o realitate care nu mai poate fi ignorată: Europa a intrat într-o nouă eră a apărării, una definită de beton, oțel și o expansiune industrială fără precedent în ultimele decenii. Fabricile de armament de pe continent se extind cu o viteză de trei ori mai mare decât în perioadele de pace, adăugând peste 7 milioane de metri pătrați de noi construcții industriale de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Ceea ce păreau a fi doar angajamente politice și promisiuni bugetare se materializează acum într-o infrastructură tangibilă, menită să schimbe fundamental paradigma de securitate a continentului.
O fantomă a unei erori diplomatice bântuie cancelariile europene în aceste zile, iar numele ei este München 1938. Avertismentul, rostit răspicat și fără echivoc de ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, aruncă o serie de întrebări asupra modului în care s-ar putea desfăşura summitul de vineri dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Comparația cu acordul care a pecetluit soarta Cehoslovaciei și a deschis calea expansiunii lui Hitler nu este o simplă figură de stil, ci o teamă profundă, viscerală, că istoria este pe cale să se repete sub forma unei noi tranzacții cinice, de data aceasta pe seama Ucrainei.
Prin dislocarea a trei bombardiere supersonice B-1B Lancer la baza aeriană Orland din Norvegia în acest weekend, Forțele Aeriene ale SUA nu efectuează doar un alt exercițiu de rutină. Desfășurarea, parte a misiunii Bomber Task Force (BTF) Europe 25-4B, reprezintă un semnal strategic calculat, transmis direct Moscovei cu doar o lună înaintea exercițiului militar rusesc de anvergură, Zapad-2025.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atenționat marți că Rusia se pregătește nu să pună capăt războiului, ci pentru 'noi ofensive' în Ucraina, cu câteva zile înainte de negocierile de pace prevăzute să aibă loc între Vladimir Putin și Donald Trump în Alaska, informează Agerpres și AFP.
Când un ministru al apărării dintr-o țară NATO îți spune cu onestitate că democrația poate fi cumpărată cu dezinformare, ar trebui să asculți cu atenție. Când îți oferă și dovezi, experimentul pe viu la care a fost martor, atunci avertismentul devine o urgență de securitate națională. Numele său este Martin Sklenar, fost ministru al Apărării în Slovacia, iar mărturia sa este o radiografie a modului în care Rusia capturează o țară europeană din interior, fără să tragă un foc de armă pe teritoriul ei.
O cursă contra cronometru, purtată cu vieți omenești și metri de pământ ars, se desfășoară în aceste ore în inima regiunii Donețk. Forțele ruse au reușit o străpungere periculoasă, avansând aproximativ 15 kilometri, ce amenință să taie artera logistică vitală Dobropillia-Kramatorsk. Ofensiva, care a căpătat un avânt puternic în ultimele zile, riscă să producă un efect de domino, compromițând întreaga arhitectură defensivă a Ucrainei în Donbas, cu doar câteva zile înainte de un summit crucial între Donald Trump și Vladimir Putin.
Pe 15 august 2025 în Alaska vom asista la un summit istoric sau, mai degrabă, la un spectacol sumbru, în care doi actori principali, președinții Donald Trump și Vladimir Putin, se pregătesc să deseneze noi linii pe harta unei Europe deja sângerate?
Președintele american Donald Trump a declarat luni că se așteaptă la o întâlnire constructivă cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul summitului programat vineri, în Alaska, în care cei doi lideri vor discuta despre o rezolvare a războiului din Ucraina, informează Agerpres și AFP.
Cancelarul german Friedrich Merz plănuieşte să se consulte miercuri cu preşedintele american Donald Trump, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu lideri europeni cu privire la războiul din Ucraina, a declarat luni guvernul de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Pe 4 august 2025, unul dintre avioanele F-16A Netz ale companiei private Top Aces, provenit din fosta flotă a Forțelor Aeriene Israeliene, a fost surprins pentru prima dată zburând cu o nouă schemă de camuflaj spectaculoasă, inspirată direct de la avionul de vânătoare rusesc Su-57 „Felon”.
Una caldă și una rece. Compania germană Rheinmetall anunță deja planuri de dublare a producției la fabrica sa din Ucraina. Dar, fabrica se află în construcție de ceva timp și programul pare că înregistrează anumite întârzieri.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat, în primul său mesaj oficial, că susține extinderea Formatului București 9 (B9) prin includerea Finlandei și Suediei, considerând că acest pas ar întări reziliența flancului estic și nordic al NATO. „Visez ca București 9 să devină, pe termen lung, București 11, alături de statele scandinave”, a declarat acesta, subliniind că Polonia trebuie să fie lider în consolidarea securității regionale.
Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.
Statele Unite lucrează pentru a ''programa'' o întâlnire între președintele Donald Trump și omologii săi rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, a declarat duminică vicepreședintele american JD Vance, în timp ce aliații europeni ai Ucrainei fac presiuni pentru prezența lui Zelenski la summitul americano-rus din Alaska, prevăzut pentru 15 august, transmite Agerpres și AFP.
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Vitali Kliciko, primarul Kievului și un barometru al sentimentului public, a rostit cu voce tare ceea ce mulți șopteau de luni de zile: „Toată lumea în ţara noastră este obosită de acest război”. Nu este o capitulare, ci o constatare rece a unei națiuni ajunse la capătul puterilor. Iar această constatare, venită cu doar câteva zile înainte de întâlnirea fatidică dintre Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska, pică precum o sentință.
Aripa dură anti-Putin din Partidul Republican face unele recomandări înaintea summitului Trump-Putin din Alaska pe tema războiului din Ucraina. Senatorul american Lindsey Graham a declarat într-un interviu la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că Rusia și Ucraina ar trebui să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului, reiterând comentariile președintelui Donald Trump despre schimburile de teritorii.
Forțele ruse au început să utilizeze o nouă rachetă de croazieră de mici dimensiuni în Ucraina, un semnal clar al eforturilor Moscovei de a-și diversifica arsenalul de atac la distanță cu muniții mai compacte și mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Resturile noii arme, apărute în fotografii la începutul lunii august, indică un design care seamănă vizual cu o copie la scară redusă a rachetei britanico-franceze Storm Shadow/SCALP, dar care, din punct de vedere conceptual, este un răspuns direct la racheta-dronă ucraineană „Peklo”.
Imaginile apărute la începutul lunii august, care arată tancurile M1A1 Abrams de fabricație americană operate de Ucraina și dotate cu blocuri de blindaj reactiv exploziv (ERA) de origine sovietică, reprezintă mai mult decât o simplă modificare de pe câmpul de luptă. Această adaptare, impusă de realitatea cruntă a frontului, subliniază o vulnerabilitate critică a platformelor occidentale și trimite un semnal puternic către planificatorii de la Pentagon și din cadrul NATO: epoca blindajului proiectat exclusiv pentru confruntări frontale a apus.
Într-un joc diplomatic cu mize uriașe, administrația Trump pregătește o întâlnire bilaterală între președintele american și Vladimir Putin, vineri, în Alaska, pentru a negocia o pace în Ucraina. Semnalul transmis de la Washington este însă unul care provoacă fiori la Kiev și îngrijorare în capitalele europene: soarta Ucrainei ar putea fi decisă fără Ucraina la masă, iar prețul păcii ar putea fi chiar integritatea sa teritorială.
În negocierile privind o soluție pașnică la războiul ruso-ucrainean, va fi dificil să se evite problema viitorului teritoriilor ucrainene controlate în prezent de Rusia. Într-un interviu acordat postului american ABC, acest lucru a fost declarat de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
După ani de prototipuri și teste operaționale, Armata SUA face pasul decisiv către integrarea armelor laser în arsenalul său. Anul viitor, va fi lansată o competiție pentru primul contract de producție în serie a sistemelor laser de mare putere, montate pe vehicule, un moment important in cei peste zece ani ai Pentagonului de a transforma această tehnologie futuristă într-o capacitate de luptă reală.
S-au scris tone de cărți, excepțional de valoroase, despre națiuni, imperii și mari puteri mondiale, în care sunt explicate deosebit de clar și logic lecții importante ale istoriei. Sunt adevărate biblii care nu ar trebui ratate într-o educație solidă ale unei națiuni.
În ultimele zile s-a vorbit mult despre proiectul F-55, după ce Lockheed Martin a pierdut competiția în fața F-47 al Boeing, pentru avionul de generația a șasea. Dar pe lângă F-47, chiar Donald Trump a fost cel care recent a anunțat și un alt proiect, anume F-55, un fel de F-35 cu două motoare, căci spunea președintele american: „Nu îmi plac motoarele simple”. Dar oare nu „există” deja F-55?
În contextul componentei de război informațional și psihologic pe care Rusia îl poartă împotriva Occidentului, concomitent cu cel convențional din Ucraina, sunt alimentate artificial tot mai mult scenarii false privind pregătirea Armatei României de a se alătura Ucrainei în război. La acestea se adaugă dezinformări ce au ca obiectiv discreditarea Armatei române care nu ar fi pregătită să-și îndeplinească misiunea fundamentală: De a apăra teritoriul național și propria populație. Deja a devenit un clișeu al propagandei celebra frază „Rusia ar cuceri România în trei ore”. Ca să nu mai menționăm de prezența robustă a trupelor aliate în țara noastră, unde Franța e națiune-cadru și conduce un grup de luptă la Cincu iar la Mihail Kogălniceanu sunt dislocate unități ale Armatei SUA.
Este așadar totul, de la cap la coadă, fals și parte a războiului informațional purtat prin vectori ai propagandei ruse, dar și idioți utili. Ultimii mulți din păcate.
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că preşedintele Donald Trump intenţionează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliaţii europeni sunt bineveniţi să cumpere din SUA arme pentru Ucraina, consemnează agenţia DPA.
Polonia trece printr-un proces amplu de modernizare, la finalul căruia bătrânele tancuri T-72, dar și PT-91 - versiunea poloneză a T-72 - vor fi înlocuite treptat de tancuri de ultimă generație K2 și Abrams. Dar ce se va întâmpla cu acestea odată retrase din serviciu? Și, desigur, în tot acest context trebuie să reamintim și de soarta tancurilor T-72 pe care România le-a retras din serviciu acum mult timp.
Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul "apreciază şi susţine pe deplin" o declaraţie comună a liderilor europeni privind obţinerea păcii în Ucraina, protejând în acelaşi timp interesele ucrainene şi europene, relatează Agerpres și Reuters.
Pe 8 august 2025, CBS News a relatat un episod mai puțin mediatizat petrecut la întâlnirea oficială dintre Vladimir Putin și emisarul special al SUA Steve Witkoff, în care președinte rus i-a înmânat Ordinul Lenin reprezentantului american pentru ca acesta să-l transmită la rândul său Julianei Gallina, director adjunct la CIA pentru inovație digitală.
