Imediat după închiderea Summit-ului NATO de la Bruxelles, președintele american Trump s-a deplasat la Londra într-o vizită de lucru, nicidecum una de stat așa cum ar fi așteptat-o.
Această vizită de lucru care cuprinde atât întâlniri cu premierul May al Marii Britanii cât și cu Regina Elisabeta a II-a, o vizită privată de două zile alături de regină, reprezintă corolarul unei săptămâni plină de evenimente. În interviul acordat ziarului The Sun, singurul interviu pe care de altfel l-a acordat în presa britanică, președintele Trump a redefinit în termeni categorici relația dintre SUA și UK.
Subiectul Brexit
Primul punct al acestui interviu s-a referit desigur la subiectul Brexit care este subiectul cel mai important la ora actuală și domină viața politică a Marii Britanii. Fără a face intervenții brutale pe care UE le face în viața țărilor din estul Europei și suntem noi românii obișnuiți cu aceste de tipuri de intervenții brutale, președintele Trump însă a pus punct relației privilegiate între SUA și UK.
Brexitul reprezintă pentru președintele Trump un subiect de politică externă aleatoriu în cadrul strategiei sale de redefinire a sfârșitului Războiului Rece. Un foarte bun analist politic din România, Ion Cristoiu spunea ieri că președintele Trump renegociază sfârșitul Războiului Rece. Și este adevărat.
Brexit reprezintă unul din subiectele majore, dar care se circumscrie noii strategii americane de redefinire a rolului SUA în lume. Faptul că președintele american a criticat în mod deschis fără niciun fel de jenă modul în care premierul May încearcă să negocieze Brexit cu Uniunea Europeană presupune o înțelegere nu numai profundă a situației de la ora actuală cât și o proiecție foarte clară a intereselor pe care acesta le reprezintă în relația cu UK. Este foarte bine cunoscut că relațiile între May și Trump nu au fost niciodată foarte calde. Nu au fost niciodată atât de reci cum sunt cele între Merkel și Trump, dar nu au contat niciodată în schimbarea opiniilor foarte clare și incisive ale președintelui american.
Cu privire la Brexit, acesta a declarat în The Sun, faptul că el nu ar fi ales metodele de negociere pe care le-a ales premierul May, și că este de acord cu ministrul de externe demisionar Johnson, pentru un Brexit dur, imediat și care să pună UE în fața faptului împlinit.
Theresa May, izolată și mai mult
Legând această opțiune a unui Brexit dur, imediat, de semnarea unui nou tratat de comerț cu SUA, președintele Trump a anunțat practic decesul relației speciale între SUA și UK. El a spus că în cazul în care UK, după Brexit, rămâne totuși într-o formă sau alta legată de UE și de piața comună europeană, în acel moment, orice fel de înțelegere pentru un tratat lărgit de comerț cu SUA nu poate să existe. Opțiune validă din punct de vedere economic, opțiune care merge în linia logicii președintelui Trump care spune ”America first” și opțiune care izolează și mai mult premierul britanic în raport atât cu forțele politice interne și, desigur, marile probleme născute de demisiile miniștirlor ei din ultimele zile, cât și cu Uniunea Europeană în sine. Aceasta practic primește un cadou din partea SUA prin faptul că UK este izolată.
Opțiunea Brexit pe care o propunea Trump, era și o opțiune care se înscria în logica firii americane prin care SUA puteau, utilizând politica aliatului special UK, să continue și să își reafirme autoritatea în fața UE. Lucru pe care premierul May se pare că nu l-a înțeles sau a preferat să nu-l facă, refuzând o poziționare de tip Margaret Thatcher în fața Uniunii Europene.
Totodată, în cadrul aceluiași interviu, președintele Trump s-a referit la al doilea mare subiect. La subiectul imigrației și la faptul că prin politici migraționiste extrem de neclare și incoerente, identitatea europeană a fost pierdută. În acest interviu președintele Trump include și Marea Britanie în problema incoerenței politicilor de imigrare. Sigur că acest răspuns reprezintă mai mult viziunea de politică internă a președintelui Trump și răspunde necesarului electoratului său american, dar pune o problemă fundamentală a unor pierdici extraordinare de integrare socială, economică, culturală pe care emigranții le au și le vor avea, precum pune într-adevăr într-o ecuație nouă definiția societăților primitoare și impactul asupra acestor societăți care primesc valuri de imigranți.
Relația cu Rusia
În ceea ce privește relațiile sale cu Rusia, președintele Trump a declarat foarte clar că poziția sa este diferită de cea a guvernului britanic și că indiferent de incidentele de care Rusia este acuzată și în special celebrul incident cu agentul Noviciok, otrăvirile de la Salisbury, el va continua să se întâlnească și să discute cu președintele Putin și va continua să aibă relații cu Rusia. Acest lucru dovedește practic statutul de supraputere a SUA și necesarul pe care politica externă americană îl are în raport cu Uniunea Europeană, America având tratate specifice directe cu Federația Rusă, moștenitoarea fostei Uniuni Sovietice, pe temele nucleare, energetice. Subiectul Siria este desigur la fel de spinos și de fierbinte precum subiectul China iar UE nu poate cu toate încercările sale să interfereze în aceste relații directe.
Mesajul american prin acest interviu care este programatic din punct de vedere al următorilor pași de politică externă, spune foarte clar că SUA nu pot să urmeze liniile impuse de diverse organisme internaționale, chiar aliate, în ceea ce privește relațiile cu Rusia.
Această perspectivă a relațiilor cu Rusia închide de fapt Summit-ul NATO de la Bruxelles și definește o clară graniță foarte vizibilă între interesele propagandistice dictate de UE la care Anglia s-a raliat și Statele Unite. Această graniță a fost definită foarte clar de Donald Trump și a indicat o despărțire de relația specială pe care Ronald Reagan o construise cu Margaret Thatcher și care a continuat de-a lungul a aproape patru decenii.
Iată cum astăzi prin acest interviu, desigur care a atins și subiectele celebrului primar al Londrei, celebrele atacuri britanice împotriva președintelui american, subiecte minore, dar care se pare că l-au deranjat enorm pe Trump, acest interviu devine un program de politică externă americană. Reprezintă de fapt etapele modelului de dezvoltare ale relațiilor dintre SUA și diverșii săi parteneri europeni.
Sfârșitul carierei politice pentru Theresa May
Construcția acestui interviu, singurul pe care l-a dat în presa britanică președintele Trump, reliefează și o notă de confort pe care președintele Trump o are de câteva luni, de curaj și de stabilizare a politicii sale internaționale. Președintele Trump, în acest moment, la mijlocul mandatului său prezidențial, practic spune foarte clar că încercările tuturor de a-l boicota atât de plan intern cât și pe plan extern au eșuat. El merge pe drumul pentru care a fost investit ca președinte, anume refacerea totală a poziției de supraputere în lume a Statelor Unite ale Americii. Al doilea punct al politicii sale, SUA nu vor mai permite niciodată să fie practic banca lumii prin care toată lumea cere diverse avantaje de la ele și acestea să nu primească absolut nimic în schimb.
Pentru premierul May acest interviu este practic închiderea și încheierea carierei sale politice. Premierul May nu are astfel opțiuni în fața valului de nemulțumire pe care aceasta l-a creat privind Brexitul și nu numai, privind multe politici interne, politici economice ale administrației sale. Iar președintele Trump a indicat într-un mod foarte direct și foarte politic preferința sa pentru Boris Johnson ca viitor prim-ministru britanic.
Să ne așteptăm ca în următoarele săptămâni, dacă nu cumva în maximum două luni, la tulburări în politica britanică, la schimbări masive de opțiuni în privința Brexit cu efecte asupra tuturor actorilor implicați, fie ei europeni, fie non-europeni.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News