Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Donald Trump: tot mai singur sau tot mai tare?
Strategica
Data publicării:
 „Siria este toată a ta!” – susține președintele SUA, Donald Trump, că i-ar fi spus la telefon Președintelui Turciei, Recep Tayyp Erdogan, anunțându-l de intenția retragerii trupelor americane de pe teatrul de operații sirian. Ne putem imagina cum a tresăltat inima liderului turc. Implicit asta însemna că mișcarea autonomistă a kurzilor sirieni, până atunci aliat al Americii în lupta împotriva ISIS, era lăsată la mâna sa.
Donald Trump
EXCLUSIV
Donald Trump

„Te poți descurca singur cu ceea ce a mai rămas din ISIS?” – a întrebat același. „Dacă mă veți sprijini dvs, pot.” – a sosit răspunsul turcului. Realismul venea la pachet cu bucuria.

Președintele Erdogan înțelege precis că una este să te ciondănești cu aliatul american în încercarea de a-l face pe acesta să îți garanteze securitatea de teamă ca să nu te vadă trecând în altă tabără, fără ca tu să îi dai nimic la schimb, și alta ca același aliat să te lase singur față în față cu adversarul, urându-ți succes. Aceasta cu atât mai mult cu cât adversarul nu este doar ISIS și nici numai trupele kurde înarmate de americani, ci și o mulțime de state arabe opuse neo-otomanismului erdoganist; ba chiar și Israelul, alertat de cooperarea turco-iraniană în susținerea regimului lui Bashar al Assad. Cum să faci față acestor sfidări fără să beneficiezi de simpatia Casei Albe, sau chiar mai rău, în condițiile ostilității ei, fie și neexprimată în termenii intervenției militare directe?!

Probabil că în continuarea conversației a intervenit solicitarea Președintelui american ca Turcia să facă tot ceea ce depinde de ea pentru a stopa influența Teheranului în Siria și Orientul Mijlociu. Cu o ofertă de nerefuzat în mână, Președintele Erdogan nu putea decât să accepte prețul. La urma urmei el s-a apropiat de Iran doar pentru a contrabalansa presiunea americană; respectiv sprijinul american pentru statele arabe concurente aflate sub înrâurirea politică a Arabiei Saudite și Egiptului. Acum, că această presiune dispare, lucrurile pot reveni la normalul istoric care consemnează rivalitatea turco-iraniană. Să însemne oare asta că decizia lui Donald Trump este greșită și că acesta nu știe ce face, așa cum susțin criticii săi?

 

Assad, reconfirmat printr-un proces democratic?

 

În context, Președintele Trump a mai precizat că nu se mai opune rămânerii la putere a lui Bashar al Assad; cu singura condiție ca acesta să fie reconfirmat printr-un proces democratic acceptabil pentru toate grupările politice siriene. Asta este, însă, chiar poziția legitimistă exprimată dintotdeauna de Rusia, în contrast cu abordarea neoconservatoare a administrațiilor americane precedente. Se poate vorbi oare despre o victorie a Rusiei și o înfrângere a Americii? Nu este cazul.

Cum bine observa cândva Henry Kissinger, dacă un război local în Orientul Mijlociu este de neconceput fără participarea Egiptului, pacea în regiune este imposibilă fără cooperarea Siriei. Acesta este, printre altele, motivul pentru care puteri regionale, precum Iranul, și globale, precum Rusia, au încercat mereu, după caz, să controleze sau să protejeze regimul de la Damasc. După acordurile de la Oslo (între israelieni și palestinieni) pentru Siria s-a purtat un adevărat război diplomatic între Israel și Iran. Eșecul israelian în acest război a dus atât la caducitatea amintitelor acorduri, cât și, din aproape în aproape, la declanșarea „primăverii arabe” – a se citi a războiului civil și interconfesional – pe teritoriul sirian.

 

Rusia, actorul principal în victoria lui Assad

 

Prezența americană în Siria, în contextul politicii la două capete dusă de Casa Albă față de ISIS (când susținută, când combătută, după nevoile economico-strategice americane), a impus nu doar intervenția Rusiei în favoarea lui Bashar al Assad, ci și cooperarea acesteia cu Iranul și Turcia.  Fără Rusia, Președintele sirian nu ar fi câștigat războiul civil și pe cel religios în care a fost implicat simultan.

Această victorie obligă acum statele arabe care au dorit schimbarea regimului de la Damasc, să își reconsidere poziția. De la Ryad și Doha, dar nu numai, se sugerează că Siria, cu actualii săi conducători, ar trebui să fie readmisă în Liga arabă și, mai general, în dialogul inter-arab. Cu succesul nu este bine să te iei de piept.

Pirueta arabă – probabil discret încurajată de Casa Albă – are loc în speranța că, la schimb, Președintele sirian se va depărta de regimul ayatolahilor. Nu este clar cât de mult este doritor sau capabil Bashar al Assad să o facă, dar este clar că reabilitarea poziției sale în lumea arabă este o perspectivă greu de refuzat la acest preț, mai ales dacă în același sens va merge și avizul Moscovei. În cazul în care Rusia și-ar retrage sprijinul, regimul al Assad nu ar putea supraviețui unui conflict turco-iranian (cu previzibile implicări arabe și israeliene) consumat pe teritoriul său.

Ce va face însă Rusia după retragerea forțelor SUA din Siria? Întrebarea devine mai dramatică în perspectiva retragerii americane și din Afganistan, de asemenea sugerată de Președintele Trump.

Rămasă singură pe un front islamic imens, Moscova nu va avea altă soluție decât să ducă o politică de îngrădire a Iranului. Scop în care va trebui să construiască grijuliu și intensiv cooperarea cu Turcia (și desigur Israelul). După trilaterala Rusia-Turcia-Iran, americano-sceptică, se prefigurează o alta, americano-conformă, Rusia-Turcia-Israel. Acesteia îi vor acorda sprijin nu numai statele arabe în parteneriat strategic cu SUA, ci și China care, cu imensa sa problemă uigură, nu poate sta liniștită văzând cum America se dezangajează de pe frontul sirian și afgan, lăsând aparent câmp liber ofensivei islamului șiit alimentată de Iran.

 

Europa occidentală, scoasă din joc

 

Obișnuită să obțină succese militare (geo-strategice) la remorca SUA, Europa occidentală (în special Franța) se vede acum scoasă din joc. Asta explică și declarațiile amare ale Președintelui Macron care își acuza în termeni străvezii omologul american pentru a-și fi trădat aliații. Este drept, Franța nu îi trădează. Ea numai îi compromite prin neputința de a-i susține după ce îi implică în aventuri geopolitice.

Sporirea irelevanței geopolitice a UE (Turcia a cerut deja ca micul contingent francez din Siria să plece acasă) va face, însă, Rusia mai disponibilă pentru o înțelegere comprehensivă cu SUA. (În context este posibil ca SUA să ceară Rusiei inclusiv medierea unui compromis între kurzi și Bashar al Assad, care să îi ferească pe cei din urmă de represiunea turcă.) O asemenea înțelegere va avea loc oricâte anchete vor iniția Democrații la Washington împotriva Președintelui Trump, acuzat de relații „nepotrivite” cu Președintele Putin.

Plecând de acolo unde nu avea ce căuta, SUA reașează piesele pe tabla șahului global împingând în direcția unui sistem de echilibru al puterilor capabil nu numai să păzească pacea, ci și să ofere americanilor un respiro necesar pentru reluarea creșterii lor economice și, în general, pentru consolidarea internă, pentru rezolvarea numeroaselor lor probleme lăuntrice. Ce e rău în asta pentru americani? De ce asta a condus la demisia ministrului apărării, Jim Mattis, după ce anterior fusese demis, pe motivul aceleiași nepotriviri cu viziunea de politică externă a Casei Albe, Secretarul de Stat Rex Tillerson? Ca să nu mai vorbim de valul atacurilor mediatice și al criticilor venite din Congres, inclusiv din partea unor parlamentari republicani.

Totul ar fi, desigur, bine, pentru criticii lui Donald Trump, dacă sistemul de echilibrare globală a puterilor, menționat anterior, s-ar face cu prezența iar nu prin retragerea prezenței militare americane. Această retragere poate însemna economii de vieți americane și de bani americani, cu toate investibile în renașterea măreției Americii, proclamată de Președintele Trump ca promisiune electorală, dar ea nu satisface interesele complexului militar-industrial și nici prejudecățile cercurilor politice neoconservatoare (în special din rândul Partidului Democrat), susținute de oligarhia birocraților care constituie structura de rezistență a sistemului politic de la Washington.

Generalul Jim Mattis, ca să luăm numai acest exemplu, a sprijinit politica Președintelui Trump privind reconfigurarea geometriei alianțelor SUA în scopul asigurării unui echilibru global al puterilor, dar nu a putut merge mai departe și atunci când a înțeles că forța militară americană nu face parte din logica acestui nou echilibru. De aceea a decis să își părăsească Președintele. Președinte care, spre surpriza multora, nu a intrat în panică la aflarea veștii și nu a prins să jelească pierderea, ci, dimpotrivă, i-a cerut generalului să plece acasă mai devreme cu câteva luni decât era preconizat.

 

Plecările de la Casa Albă îl întăresc pe Trump

 

Casandrele americane, dar și cele ale UE, vestesc acum singurătatea tot mai accentuată a Președintelui Trump. Dacă el este singur prin aceste demisii, aceasta este, însă, doar în sensul singurătății implicând libertatea de a își pune în aplicare opțiunile politice fără a fi stânjenit prin acțiunea factorilor de frânare din propria echipă guvernamentală. Cabinetul își schimbă gradual compoziția pe măsură ce schimbarea preconizată de șeful executivului american prinde contur și face pași înainte. Cei care au putut-o servi într-o anumită etapă, devin inutili sau chiar nocivi în cele care urmează. Plecarea acestora îl face pe Donald Trump nu atât mai singur, cât mai puternic în ceea ce privește capacitatea de a-și îndeplini programul; și astfel, mai predictibil.

Ceea ce cu adevărat pare a sta în picioare pe terenul criticii, este atitudinea față de aliați. Președintele a anunțat, însă, că retragerea se va face „lent și coordonat”. Prin urmare aliații nu vor fi obligați să găsească soluții de azi pe mâine. Ei vor avea timp pentru reajustări și replieri.

Apare astfel cu claritate – și asta este esențial de reținut – că America lui Donald Trump nu mai este dispusă să își negocieze prioritățile cu aliații. Aceste negocieri au dus în trecutul recent la sacrificarea intereselor americane de dragul alianțelor. Acum Președintele Trump nu face decât să pună în practică spusele fostului Președinte George Bush Jr.: „Nu ne alegem țintele în funcție de alianțe, ci alianțele în funcție de ținte.”

Deosebirea este că de această dată ținta se subsumează ideii de simetrie a multilateralismului global, pentru care sacrificiul vieților americane este doar ultimul recurs, în timp ce George Bush Jr. (în consens cu viziunea administrațiilor democrate) fixase ținte care răspundeau intereselor globalismului unipolar agreat de curentul neoconservator pentru care intervenția militară americană era prima opțiune sau măcar o opțiune obligatorie.

America revine astfel la politica sa tradițională care a determinat-o să sară în sprijinul ordinii europene și globale numai în momentul în care devenea clar că europenii epuizaseră toate șansele de a o face prin ei înșiși. Aliații europeni de azi ai SUA trebuie să ia urgent notă de aceasta și să procedeze în consecință.

Notă: Intertitlurile aparțin redacției, textul integral aparține autorului


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Serviciile norvegiene de informaţii consideră Rusia cea mai mare amenințare pentru Norvegia: Putin crede că țara să se află într-un conflict permanent cu Occidentul
Ce vrea Ucraina de la întâlnire Trump-Putin care îi poate distruge suveranitatea: O pace durabilă, susținută de garanții de securitate, este unul dintre obiectivele sale
O pace „à la Trump”: Statele Unite vor garanta securitatea Ucrainei, dar fără implicarea NATO. Ce facem cu „liniile roșii” ucrainene?
Manevrele ruso-belaruse “Vest-2025” vor include simularea de atacuri cu arme nucleare și rachete cu rază medie de acțiune “Oreshnik”
Tehnică militară rusă distrusă în timpul invaziei din Ucraina. Sursă foto: DefenceView
EXCLUSIV
De ce nu mai sunt „cruci” în cimitirul de tancuri din Ucraina. Rusia a pierdut în iunie 22 de tancuri, dar problema rămâne. Hossu: Calitativ, Polonia va fi mai puternică
Summit-ul Trump-Putin: Alaska, un front geopolitic reînviat la granița fragilă dintre Est și Vest
„Să nu repetăm un Munchen 1938”. Avertismentul istoric care zguduie Europa înaintea întâlnirii Trump-Putin: Granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță
Sursa foto: global.espreso.tv.
EXCLUSIV
Un ministru al Apărării dintr-o țară NATO a încercat să oprească propaganda rusă. Laboratorul de fake news care a lovit Slovacia: Cum se uită istoria și se rescrie prezentul
Imagine cu caracter ilustrativ (generată de AI). Photo source: FreePik
EXCLUSIV
Orizontul negru al Ucrainei: Un dictat de la Trump și Putin?
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Pacea cinică impusă Ucrainei: Sunt ucrainenii obosiți de război şi pregătiți pentru încheierea conflictului cu orice preț?
Rusia utilizează acum un „mini Storm Shadow”: O nouă rachetă de croazieră, similară conceptual cu modelul ucrainean „Peklo”
Senator american din aripa dură anti-Putin: Rusia și Ucraina ar trebui, probabil, să facă schimb de teritorii pentru a ajunge la încetarea focului
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Soarta Ucrainei, decisă la Alaska peste capul Kievului. Planul lui Trump: Pace cu teritorii cedate și o notă de plată pentru Europa
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook
EXCLUSIV
Războaiele Americii și adevărata natură a adversarului ei
Escadrila 48 Vânătoare a României. Foto: Forțele Aeriene Române
EXCLUSIV
România nu intră în război 2.0. Rusia trece de Armata română și „cucerește România în 3 ore”, exact cum a cucerit Ucraina în trei zile
Dronă rusă Geran 2 (Shahed)
EXCLUSIV
Experiment militar misterios al Rusiei: În premieră linia întâi ucraineană de pe frontul larg a fost lovită cu drone Shahed
Rusia pregătește un test iminent pentru racheta cu propulsie nucleară ''Burevestnik'' în Arctica
Cabinetul de securitate israelian aprobă preluarea totală a controlului militar asupra Gazei
EXCLUSIV
Războiul cognitiv pe care riscăm să-l pierdem în fața Rusiei. Sau cum vrea Rusia să-și atingă obiectivele militare fără să tragă un glonț în direcția Vestului
„Victoria nu poate fi obținută în defensivă”: Generalul Oleksandr Sîrskîi a confirmat că Ucraina pregătește noi operațiuni în timp ce diplomația se intensifică
„Fără surprize”: Europa așteaptă cu sufletul la gură revizuirea numărului forțelor SUA, între optimism și teama retragerii
„Rusia este înaintea noastră”: Șeful Futures Command avertizează că Armata SUA rămân periculos în urmă la capitolul război cu drone
Ce spun rușii despre Tratatul INF și desfășurarea rachetelor balistice Oreshnik: Este cu adevărat imun la interceptare?
Dronă contra dronă pentru a acoperi lipsurile aviației: Cât timp se poate baza Ucraina pe interceptoarele low-cost și cum vrea să doboare „Shaheduri în masă”
De ce este Grecia importantă pentru prezenţa militară americană în Mediterana de Est? Investiții de 42 de milioane de dolari și noi facilități militare
Războiul asimetric: Cum amenință dronele ieftine ruseşti securitatea NATO și de ce Lituania cere urgent sisteme de apărare antiaeriană
Mesaj pentru China: Armata SUA a desfășurat în premieră sistemul hipersonic „Dark Eagle” în Australia
Ofertă sau capcană? Rusia ia în calcul un „armistițiu aerian” condiționat în Ucraina pentru a evita sancțiunile Statelor Unite
Gelu Voican Voiculescu, Ion Iliescu și Petre Roman
EXCLUSIV
Adrian Cioroianu: În '89 exista riscul unei junte militare iar România să o ia pe drumul Serbiei. Iliescu a știut să profite | Interviu la Obiectiv EuroAtlantic
Exercițiu pe Dunăre între Ucraina și România, în 2019. Foto: ArmiyaInform via UNIAN
EXCLUSIV
De ce vor rușii pe Dunăre? De pe portavionul Crimeea, direct la granițele României: Drumul către Germania și restul Europei se face și pe Dunăre, Rin și Main

Ştiri Recomandate

Adio, război de tranșee? Ucraina primește o flotă masivă de roboți THeMIS, arma care ar urma să facă diferența pe front
Noi garanții de securitate pentru Ucraina: Rachete cu rază lungă și sancțiuni sporite pentru Rusia pentru că tărăgănează intenționat procesul de negociere
Atac devastator confirmat în Crimeea (FOTO): „Flamingo”, cea mai nouă rachetă a Ucrainei, a făcut ravagii într-o bază rusă a FSB
O viziune europeană divizată: De ce Marea Britanie, Italia și Germania se află în tabere opuse pe tema garanțiilor de securitate pentru Ucraina
Ziua și provocarea: Două drone ale Rusiei au violat spațiul aerian al Poloniei. Avioane F-35 au fost ridicate de la sol, dar nu au doborât UAV-urile ruse
SUA lucrează la companionul perfect pentru F-35: Drona YFQ-42A face primele teste de zbor, într-un timp record
Marea Britanie se pregătește să livreze o nouă armă-minune Ucrainei. Proiectul „NIGHTFALL” și miza unui nou timp de sprijin
Orban și Fico vor să scape șase oligarhi ruși de sancțiunile UE
Aliații au finalizat pregătirea garanțiilor de securitate pentru Ucraina / Rutte: Rusia rămâne o amenințare - doar anul acesta va produce sute de rachete Iskander
50 de minute intense pentru a încerca salvarea unui avion F-35 în valoare de 200 de milioane de dolari. Filmul întreg al prăbușirii unui F-35
”Vom auzi multe despre Kupiansk în septembrie”. Armata rusă trimite inclusiv militari în civil pentru a străpunge apărarea ucraineană
Parada militară faraonică e doar vărful aisbergului: China își consolidează masiv arsenalul nuclear
Polonia și-a asigurat frontiera estică: Mai mulți militari americani în Polonia
Rușii repetă obsesiv că trimiterea de trupe străine în Ucraina este inacceptabilă pentru Moscova
Putin amenință că va rezolva situația din Ucraina prin mijloace militare, dacă negocierile eșuează. El i-a sugerat lui Zelenski să vină la Moscova pentru o întâlnire bilaterală
Natura ambiguă a parteneriatului sino-rus: China furnizează în secret o cantitate enormă de componente pentru drone către Rusia
Avioane Gripen pentru Ucraina: Ce ofertă face Suedia şi în ce condiţii ar putea fi livrate primele aeronave către Forţele Aeriene Ucrainene
O colaborare de importanță strategică pentru statele europene: Producătorul rachetelor ucrainene „Flamingo” se pregătește să înceapă producția de combustibil solid pentru acestea în Danemarca
Din era sovietică, în prima linie a frontului: Cum a devenit Bulgaria cel mai mare furnizor de armament al Ucrainei
Prima mare putere europeană care renunță la toate cele 110 avioane Eurofighter din dotare. Calendarul oficial al retragerii a fost publicat
Atacurile cu drone ucrainene au pus presiune majoră pe rezervele de combustibil ale Rusiei
AI-ul face aproape toată treaba: Roiuri de drone cu inteligență artificială au fost folosite în premieră în războiul din Ucraina
Sub camuflajul unui container: Compania Saab a prezentat în premieră platforma de lansare pentru bomba de precizie GLSDB
China transmite că SUA sunt în „raza” ei nucleară și a prezentat în premieră noua rachetă intercontinentală DF-61 cu rază de 15.000 km. Ce se mai știe despre racheta balistică
India și Rusia negociază livrarea de noi sisteme S-400: „Avem nevoie de ele din cauza Chinei”
MAE se delimitează de vizita lui Năstase și Dăncilă în China, la paradă alături de Putin, Xi și Kim. Ministerul transmite că „prietenii lui Putin nu ne reprezintă”
România mută mai multe forțe pe Dunăre după atacurile Rusiei. Moșteanu: Armata e acolo, dar nu putem trage în dronele ruse, în direcția Ucrainei
Avionul rus Su-25 a rămas „orfan”. A murit în Rusia creatorul avionului rus de atac Su-25 Frogfoot
Cursa anti-UAV continuă: Sistemul american Leonidas a paralizat un roi de 49 de drone în doar câteva secunde
Atac aerian masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Armata poloneză a ridicat avioane de vânătoare
Preşedintele Xi anunță o Chină "de neoprit" / Trump denunță un complot organizat de Xi, Putin și Kim împotriva Statelor Unite
Ucraina adaptează bombele ghidate pe avioanele MiG-29, o soluție internă pentru a compensa lipsa de muniție occidentală (FOTO)
pixel