Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Donald Trump: tot mai singur sau tot mai tare?
Strategica
Data publicării:
 „Siria este toată a ta!” – susține președintele SUA, Donald Trump, că i-ar fi spus la telefon Președintelui Turciei, Recep Tayyp Erdogan, anunțându-l de intenția retragerii trupelor americane de pe teatrul de operații sirian. Ne putem imagina cum a tresăltat inima liderului turc. Implicit asta însemna că mișcarea autonomistă a kurzilor sirieni, până atunci aliat al Americii în lupta împotriva ISIS, era lăsată la mâna sa.
Donald Trump
EXCLUSIV
Donald Trump

„Te poți descurca singur cu ceea ce a mai rămas din ISIS?” – a întrebat același. „Dacă mă veți sprijini dvs, pot.” – a sosit răspunsul turcului. Realismul venea la pachet cu bucuria.

Președintele Erdogan înțelege precis că una este să te ciondănești cu aliatul american în încercarea de a-l face pe acesta să îți garanteze securitatea de teamă ca să nu te vadă trecând în altă tabără, fără ca tu să îi dai nimic la schimb, și alta ca același aliat să te lase singur față în față cu adversarul, urându-ți succes. Aceasta cu atât mai mult cu cât adversarul nu este doar ISIS și nici numai trupele kurde înarmate de americani, ci și o mulțime de state arabe opuse neo-otomanismului erdoganist; ba chiar și Israelul, alertat de cooperarea turco-iraniană în susținerea regimului lui Bashar al Assad. Cum să faci față acestor sfidări fără să beneficiezi de simpatia Casei Albe, sau chiar mai rău, în condițiile ostilității ei, fie și neexprimată în termenii intervenției militare directe?!

Probabil că în continuarea conversației a intervenit solicitarea Președintelui american ca Turcia să facă tot ceea ce depinde de ea pentru a stopa influența Teheranului în Siria și Orientul Mijlociu. Cu o ofertă de nerefuzat în mână, Președintele Erdogan nu putea decât să accepte prețul. La urma urmei el s-a apropiat de Iran doar pentru a contrabalansa presiunea americană; respectiv sprijinul american pentru statele arabe concurente aflate sub înrâurirea politică a Arabiei Saudite și Egiptului. Acum, că această presiune dispare, lucrurile pot reveni la normalul istoric care consemnează rivalitatea turco-iraniană. Să însemne oare asta că decizia lui Donald Trump este greșită și că acesta nu știe ce face, așa cum susțin criticii săi?

 

Assad, reconfirmat printr-un proces democratic?

 

În context, Președintele Trump a mai precizat că nu se mai opune rămânerii la putere a lui Bashar al Assad; cu singura condiție ca acesta să fie reconfirmat printr-un proces democratic acceptabil pentru toate grupările politice siriene. Asta este, însă, chiar poziția legitimistă exprimată dintotdeauna de Rusia, în contrast cu abordarea neoconservatoare a administrațiilor americane precedente. Se poate vorbi oare despre o victorie a Rusiei și o înfrângere a Americii? Nu este cazul.

Cum bine observa cândva Henry Kissinger, dacă un război local în Orientul Mijlociu este de neconceput fără participarea Egiptului, pacea în regiune este imposibilă fără cooperarea Siriei. Acesta este, printre altele, motivul pentru care puteri regionale, precum Iranul, și globale, precum Rusia, au încercat mereu, după caz, să controleze sau să protejeze regimul de la Damasc. După acordurile de la Oslo (între israelieni și palestinieni) pentru Siria s-a purtat un adevărat război diplomatic între Israel și Iran. Eșecul israelian în acest război a dus atât la caducitatea amintitelor acorduri, cât și, din aproape în aproape, la declanșarea „primăverii arabe” – a se citi a războiului civil și interconfesional – pe teritoriul sirian.

 

Rusia, actorul principal în victoria lui Assad

 

Prezența americană în Siria, în contextul politicii la două capete dusă de Casa Albă față de ISIS (când susținută, când combătută, după nevoile economico-strategice americane), a impus nu doar intervenția Rusiei în favoarea lui Bashar al Assad, ci și cooperarea acesteia cu Iranul și Turcia.  Fără Rusia, Președintele sirian nu ar fi câștigat războiul civil și pe cel religios în care a fost implicat simultan.

Această victorie obligă acum statele arabe care au dorit schimbarea regimului de la Damasc, să își reconsidere poziția. De la Ryad și Doha, dar nu numai, se sugerează că Siria, cu actualii săi conducători, ar trebui să fie readmisă în Liga arabă și, mai general, în dialogul inter-arab. Cu succesul nu este bine să te iei de piept.

Pirueta arabă – probabil discret încurajată de Casa Albă – are loc în speranța că, la schimb, Președintele sirian se va depărta de regimul ayatolahilor. Nu este clar cât de mult este doritor sau capabil Bashar al Assad să o facă, dar este clar că reabilitarea poziției sale în lumea arabă este o perspectivă greu de refuzat la acest preț, mai ales dacă în același sens va merge și avizul Moscovei. În cazul în care Rusia și-ar retrage sprijinul, regimul al Assad nu ar putea supraviețui unui conflict turco-iranian (cu previzibile implicări arabe și israeliene) consumat pe teritoriul său.

Ce va face însă Rusia după retragerea forțelor SUA din Siria? Întrebarea devine mai dramatică în perspectiva retragerii americane și din Afganistan, de asemenea sugerată de Președintele Trump.

Rămasă singură pe un front islamic imens, Moscova nu va avea altă soluție decât să ducă o politică de îngrădire a Iranului. Scop în care va trebui să construiască grijuliu și intensiv cooperarea cu Turcia (și desigur Israelul). După trilaterala Rusia-Turcia-Iran, americano-sceptică, se prefigurează o alta, americano-conformă, Rusia-Turcia-Israel. Acesteia îi vor acorda sprijin nu numai statele arabe în parteneriat strategic cu SUA, ci și China care, cu imensa sa problemă uigură, nu poate sta liniștită văzând cum America se dezangajează de pe frontul sirian și afgan, lăsând aparent câmp liber ofensivei islamului șiit alimentată de Iran.

 

Europa occidentală, scoasă din joc

 

Obișnuită să obțină succese militare (geo-strategice) la remorca SUA, Europa occidentală (în special Franța) se vede acum scoasă din joc. Asta explică și declarațiile amare ale Președintelui Macron care își acuza în termeni străvezii omologul american pentru a-și fi trădat aliații. Este drept, Franța nu îi trădează. Ea numai îi compromite prin neputința de a-i susține după ce îi implică în aventuri geopolitice.

Sporirea irelevanței geopolitice a UE (Turcia a cerut deja ca micul contingent francez din Siria să plece acasă) va face, însă, Rusia mai disponibilă pentru o înțelegere comprehensivă cu SUA. (În context este posibil ca SUA să ceară Rusiei inclusiv medierea unui compromis între kurzi și Bashar al Assad, care să îi ferească pe cei din urmă de represiunea turcă.) O asemenea înțelegere va avea loc oricâte anchete vor iniția Democrații la Washington împotriva Președintelui Trump, acuzat de relații „nepotrivite” cu Președintele Putin.

Plecând de acolo unde nu avea ce căuta, SUA reașează piesele pe tabla șahului global împingând în direcția unui sistem de echilibru al puterilor capabil nu numai să păzească pacea, ci și să ofere americanilor un respiro necesar pentru reluarea creșterii lor economice și, în general, pentru consolidarea internă, pentru rezolvarea numeroaselor lor probleme lăuntrice. Ce e rău în asta pentru americani? De ce asta a condus la demisia ministrului apărării, Jim Mattis, după ce anterior fusese demis, pe motivul aceleiași nepotriviri cu viziunea de politică externă a Casei Albe, Secretarul de Stat Rex Tillerson? Ca să nu mai vorbim de valul atacurilor mediatice și al criticilor venite din Congres, inclusiv din partea unor parlamentari republicani.

Totul ar fi, desigur, bine, pentru criticii lui Donald Trump, dacă sistemul de echilibrare globală a puterilor, menționat anterior, s-ar face cu prezența iar nu prin retragerea prezenței militare americane. Această retragere poate însemna economii de vieți americane și de bani americani, cu toate investibile în renașterea măreției Americii, proclamată de Președintele Trump ca promisiune electorală, dar ea nu satisface interesele complexului militar-industrial și nici prejudecățile cercurilor politice neoconservatoare (în special din rândul Partidului Democrat), susținute de oligarhia birocraților care constituie structura de rezistență a sistemului politic de la Washington.

Generalul Jim Mattis, ca să luăm numai acest exemplu, a sprijinit politica Președintelui Trump privind reconfigurarea geometriei alianțelor SUA în scopul asigurării unui echilibru global al puterilor, dar nu a putut merge mai departe și atunci când a înțeles că forța militară americană nu face parte din logica acestui nou echilibru. De aceea a decis să își părăsească Președintele. Președinte care, spre surpriza multora, nu a intrat în panică la aflarea veștii și nu a prins să jelească pierderea, ci, dimpotrivă, i-a cerut generalului să plece acasă mai devreme cu câteva luni decât era preconizat.

 

Plecările de la Casa Albă îl întăresc pe Trump

 

Casandrele americane, dar și cele ale UE, vestesc acum singurătatea tot mai accentuată a Președintelui Trump. Dacă el este singur prin aceste demisii, aceasta este, însă, doar în sensul singurătății implicând libertatea de a își pune în aplicare opțiunile politice fără a fi stânjenit prin acțiunea factorilor de frânare din propria echipă guvernamentală. Cabinetul își schimbă gradual compoziția pe măsură ce schimbarea preconizată de șeful executivului american prinde contur și face pași înainte. Cei care au putut-o servi într-o anumită etapă, devin inutili sau chiar nocivi în cele care urmează. Plecarea acestora îl face pe Donald Trump nu atât mai singur, cât mai puternic în ceea ce privește capacitatea de a-și îndeplini programul; și astfel, mai predictibil.

Ceea ce cu adevărat pare a sta în picioare pe terenul criticii, este atitudinea față de aliați. Președintele a anunțat, însă, că retragerea se va face „lent și coordonat”. Prin urmare aliații nu vor fi obligați să găsească soluții de azi pe mâine. Ei vor avea timp pentru reajustări și replieri.

Apare astfel cu claritate – și asta este esențial de reținut – că America lui Donald Trump nu mai este dispusă să își negocieze prioritățile cu aliații. Aceste negocieri au dus în trecutul recent la sacrificarea intereselor americane de dragul alianțelor. Acum Președintele Trump nu face decât să pună în practică spusele fostului Președinte George Bush Jr.: „Nu ne alegem țintele în funcție de alianțe, ci alianțele în funcție de ținte.”

Deosebirea este că de această dată ținta se subsumează ideii de simetrie a multilateralismului global, pentru care sacrificiul vieților americane este doar ultimul recurs, în timp ce George Bush Jr. (în consens cu viziunea administrațiilor democrate) fixase ținte care răspundeau intereselor globalismului unipolar agreat de curentul neoconservator pentru care intervenția militară americană era prima opțiune sau măcar o opțiune obligatorie.

America revine astfel la politica sa tradițională care a determinat-o să sară în sprijinul ordinii europene și globale numai în momentul în care devenea clar că europenii epuizaseră toate șansele de a o face prin ei înșiși. Aliații europeni de azi ai SUA trebuie să ia urgent notă de aceasta și să procedeze în consecință.

Notă: Intertitlurile aparțin redacției, textul integral aparține autorului


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Lansarea de către Coreea de Nord a unei rachete balistice nu rămâne fără răspuns: Coreea de Sud, SUA și Japonia efectuează exerciții aeriene comune cu bombardiere B-1B
Rusia minează nuclear planeta: Teheranul declară că ar putea să își revizuiască doctrina nucleară
O abordare mai reținută a sprijinul polonez pentru Ucraina. Kievul poate cumpăra armament pe care să-l plătească după terminarea războiului
Turcia și Somalia semnează un nou acord de cooperare în domeniul apărării. De data aceasta este vorba despre echipamente și tehnologii
”Scutul estic” chiar se întâmplă: Polonia începe lucrările la cele mai mari fortificații din Europa ultimelor decenii
China alocă zeci de miliarde de dolari pentru infrastructura militară a insulei Hainan, cel mai important avanpost din Marea Chinei de Sud
Rusia și Iran, foarte aproape de o alianță strategică. Lavrov a confirmat că acordul e aproape gata
Photo source: DERWESTEN.DE
EXCLUSIV
Cum ne lovește unda de șoc a bătăliei Kamala vs. Trump. „Capitularea Ucrainei aduce Rusia la granița României” | Iulia Joja, la Obiectiv EuroAtlantic
Cum afectează sprijinul Israelului stocul de rachete al SUA: Rachetele interceptoare au devenit tot mai importante în timpul crizei actuale din Orientul Mijlociu
Congresmanii americani îi cer lui Biden să permită unei țări NATO să doboare rachete în spațiul aerian al Ucrainei
Cine clipește primul. Rusia promovează intens oboseala Occidentului, dar își ascunde costurile interne generate de războiul din Ucraina. Analiza FP
Un pilot ucrainean reprezentând aviația militară a Ucrainei. Photo: Open sources social media @InUkraine @Facebook
EXCLUSIV
Ce se va întâmpla cu Ucraina după foarte probabila revenire a lui Trump? Elliot Gerson: Presiunea pentru concesii va fi uriașă, dar nu stă totul în pixul lui Trump
Posibila apariție a dronei israeliene RA-01 deasupra Libanului după o scurgere de informații (Foto/Video)
Trupele nord-coreene - influență asupra cursului războiului din Ucraina. Generalul american Pat Ryder: Intenţia Rusiei de a folosi acești soldați în luptă ne îngrijorează
Fostul CEO al Google îndeamnă SUA să cumpere drone în loc de tancuri „inutile”, menționând complexitatea câmpului de luptă din Ucraina
Rușii au simulat o lovitură de răspuns la un atac nuclear (Video): Toate cele trei componente ale Forțelor Nucleare Strategice au lansat rachete balistice intercontinentale și rachete de croazieră
Oboseala Occidentului față de războiul din Ucraina este în creștere: Cererea pentru rachete Tomahawk îi irită pe americani și consideră ca fiind o abordare nerealistă
Tomahawk, în vizorul Ucrainei: De ce livrarea rachetelor SUA cu rază lungă este un obiectiv nerealist
Implicarea forțelor nord-coreene în războiul din Ucraina determină SUA să-şi schimbe abordarea faţă de Rusia? Ridicarea restricțiilor privind utilizarea armelor americane nu este exclusă
Prezența nord-coreenilor în Ucraina, punct de cotitură în război. Occidentul ar putea apăra spațiul aerian al Ucrainei de pe teritoriul României și Poloniei
Trump pregătește un plan de pace pentru Ucraina: Un uriaș conflict înghețat, cu Europa în rol de garant
Australia și Japonia, în prima linie a strategiei SUA anti-China. Picătura care a umplut paharul: Vânzarea rachetelor SM-6 și SM-2 către Australia
Turcia, înapoi la programul de avioane de luptă F-35 cu condiţia cedării sistemelor S-400 către SUA. Ruşii insistă că nu se poate
Statele occidentale trebui să-şi schimbe abordarea faţă de războiul din Ucraina: Înfrângerea bate la uşă dacă ucrainenii nu primesc susţinerea pe care o merită
Generațiile următoare ar putea vedea o Africă dominată de ideologia comunistă chineză: China recunoaște că dezvoltarea sa se bazează în mod semnificativ pe exporturile africane
Ucraina poate schimba cursul războiului fără permisiunea Occidentului: Atacarea țintelor aflate pe teritoriul Rusiei, strict cu utilizarea propriilor drone
Putin face o declarație în care indică faptul că „oboseala Occidentului cu războiul din Ucraina” încurajează Rusia să își continue agresiunea
Ce se întâmplă mai departe după atacul Israelului asupra Iranului? Biden l-a „încurajat” anterior pe Netanyahu să „conceapă” un atac de retorsiune
Țările baltice pariază mult pe planurile de apărare regională ale NATO: Angajament față de Lituania în cadrul unui acord privind rotația sistemelor de apărare aeriană
Rusia se apropie de orașul strategic ucrainean Pokrovsk. Armata ucraineană: Pregătirea pentru apărare a intrat în linie dreaptă

Ştiri Recomandate

Vladimir Putin: Războiul din Ucraina a devenit un conflict global
Marea Britanie este pregătită să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară est-europeană membră NATO
Ucraina transmite un mesaj puternic de la tribuna Congresului SUA: Niciun acord cu Rusia în schimbul cedării unor teritorii
„Basarabia, bază militară”. Rusia „vede” avioane F-16 și în Moldova și amenință susținând că are informații despre dislocări de armament peste Prut
Zelenski nu cedează teritorii, dar în privința Crimeei admite că nu poate fi recuperată doar cu forță militară: Ucraina nu-și permite să piardă zeci de mii de oameni în Crimeea
Avioanele F-16 ale României vor executa zboruri la înălţimi mici pe întreg teritoriul țării. Apel către populație pentru a evita îngrijorările
Câte rachete arată estimările că are Rusia azi în stoc? De la Iskander la Kalibr sau hipersonice Kinjal se anunță o iarnă grea pentru Ucraina
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Netanyahu și Yoav Gallant, fostul ministru al Apărării. SUA reacționează imediat
Ungaria își va desfășura sistemele antiaeriene (probabil NASAMS) lângă granița cu Ucraina, a anunțat ministrul apărării
Rusia a simulat astăzi un atac nuclear asupra Ucrainei. Ce rachetă ar fi putut folosi Armata rusă
România a semnat contractul pentru achiziția celor 32 de avioane F-35. Forțele Aeriene Române vor consolida semnificativ capacitățile de descurajare ale NATO
Asamblat în România: Pușca de asalt CZ BREN 2, prezentă și în Ucraina încă din primele zile ale războiului, realizată în România de cehii de la Colt CZ
Rusia câștigă doar dacă Occidentul renunță. Generalul Ben Hodges: Moscova este încurajată de cuvintele goale pe care le folosim pentru a descrie sprijinul acordat ucrainenilor
”Deveselul” polonez, din nou pe radarul Rusiei: ”Noua bază americană din Polonia crește pericolul nuclear general. E pe lista noastră”
Ucraina confirmă că Rusia a lansat o rachetă balistică intercontinentală (Foto/Video). A fost vizată o țintă în Dnipro
U.S. Army sporește protecția vehiculelor de luptă terestre cu un nou sistem avansat de război electronic
Cum stă economia de război a Rusiei? Ne-am angajat deja toate resursele, 73% dintre întreprinderi au lipsă de personal, anunță guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei
Rușii au executat un atac combinat cu rachete asupra Ucrainei. Răspunsul la loviturile anterioare ale armatei ucrainene este considerat însă sub așteptări
„Atenție unde calci”. SUA mai pregătesc o surpriză: Vor furniza și vor permite Ucrainei să utilizeze mine antipersonal împotriva trupelor ruse
Armata britanică renunță la navele, dronele și elicopterele învechite
Armata SUA a utilizat pentru prima dată lansatorul de rachete M270A2 modernizat în cadrul unui exercițiu NATO
Rachetele Storm Shadow intră în bătălia de la Kursk. Ucraina a lansat în premieră o salvă de rachete Storm Shadow către teritoriul Rusiei
Centrul de pregătire a piloților de F-16 de la Borcea, la capacitate maximă. Ultimele două F-uri olandeze au aterizat în România
Nemesisul lui Su-57 rus vine tot de la un „35”, dar nu F-35. Su-57 ar putea fi îngropat pe piața externă chiar de un stat aliat Rusiei
Test pentru Patriot în Ucraina? Rusia vrea să lanseze o rachetă RS-26 balistică intercontinentală fără focos nuclear. Simultan 30 de bombardiere sunt pregătite să lovească Kievul
Franța face apel la statele din Golf să sprijine Armata libaneză
Moment de mândrie pentru industria română: A doua cea mai mare navă militară construită la Galați părăsește România spre țara de destinație. Din păcate nu intră în dotarea Armatei noastre
Au fost prezentate planurile pentru o fabrică de obuziere K9 ultramodernă în România. Coreenii propun Armatei noastre și Redback, cea mai avansată mașină de luptă
Lockeed Martin și o companie românească vor construi la Oradea o fabrică pentru baterii GridStar Flow utilizate în domeniul energetic
Generalul ucrainean Zalujnîi, mesaj mobilizator către militari: „Ucraina trebuie salvată. Copiii, femeile și părinții noștri trebuie să trăiască în pace, indiferent de costuri!”
Zelenski: Dacă SUA reduc ajutorul pentru Ucraina, „cred că vom pierde”, dar oricum, vom rămâne și ne vom lupta
Mai multe avioane F-16 destinate ucrainenilor: Danemarca îşi asuma angajamentul de a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei
pixel