Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Donald Trump: tot mai singur sau tot mai tare?
Strategica
Data publicării:
 „Siria este toată a ta!” – susține președintele SUA, Donald Trump, că i-ar fi spus la telefon Președintelui Turciei, Recep Tayyp Erdogan, anunțându-l de intenția retragerii trupelor americane de pe teatrul de operații sirian. Ne putem imagina cum a tresăltat inima liderului turc. Implicit asta însemna că mișcarea autonomistă a kurzilor sirieni, până atunci aliat al Americii în lupta împotriva ISIS, era lăsată la mâna sa.
Donald Trump
EXCLUSIV
Donald Trump

„Te poți descurca singur cu ceea ce a mai rămas din ISIS?” – a întrebat același. „Dacă mă veți sprijini dvs, pot.” – a sosit răspunsul turcului. Realismul venea la pachet cu bucuria.

Președintele Erdogan înțelege precis că una este să te ciondănești cu aliatul american în încercarea de a-l face pe acesta să îți garanteze securitatea de teamă ca să nu te vadă trecând în altă tabără, fără ca tu să îi dai nimic la schimb, și alta ca același aliat să te lase singur față în față cu adversarul, urându-ți succes. Aceasta cu atât mai mult cu cât adversarul nu este doar ISIS și nici numai trupele kurde înarmate de americani, ci și o mulțime de state arabe opuse neo-otomanismului erdoganist; ba chiar și Israelul, alertat de cooperarea turco-iraniană în susținerea regimului lui Bashar al Assad. Cum să faci față acestor sfidări fără să beneficiezi de simpatia Casei Albe, sau chiar mai rău, în condițiile ostilității ei, fie și neexprimată în termenii intervenției militare directe?!

Probabil că în continuarea conversației a intervenit solicitarea Președintelui american ca Turcia să facă tot ceea ce depinde de ea pentru a stopa influența Teheranului în Siria și Orientul Mijlociu. Cu o ofertă de nerefuzat în mână, Președintele Erdogan nu putea decât să accepte prețul. La urma urmei el s-a apropiat de Iran doar pentru a contrabalansa presiunea americană; respectiv sprijinul american pentru statele arabe concurente aflate sub înrâurirea politică a Arabiei Saudite și Egiptului. Acum, că această presiune dispare, lucrurile pot reveni la normalul istoric care consemnează rivalitatea turco-iraniană. Să însemne oare asta că decizia lui Donald Trump este greșită și că acesta nu știe ce face, așa cum susțin criticii săi?

 

Assad, reconfirmat printr-un proces democratic?

 

În context, Președintele Trump a mai precizat că nu se mai opune rămânerii la putere a lui Bashar al Assad; cu singura condiție ca acesta să fie reconfirmat printr-un proces democratic acceptabil pentru toate grupările politice siriene. Asta este, însă, chiar poziția legitimistă exprimată dintotdeauna de Rusia, în contrast cu abordarea neoconservatoare a administrațiilor americane precedente. Se poate vorbi oare despre o victorie a Rusiei și o înfrângere a Americii? Nu este cazul.

Cum bine observa cândva Henry Kissinger, dacă un război local în Orientul Mijlociu este de neconceput fără participarea Egiptului, pacea în regiune este imposibilă fără cooperarea Siriei. Acesta este, printre altele, motivul pentru care puteri regionale, precum Iranul, și globale, precum Rusia, au încercat mereu, după caz, să controleze sau să protejeze regimul de la Damasc. După acordurile de la Oslo (între israelieni și palestinieni) pentru Siria s-a purtat un adevărat război diplomatic între Israel și Iran. Eșecul israelian în acest război a dus atât la caducitatea amintitelor acorduri, cât și, din aproape în aproape, la declanșarea „primăverii arabe” – a se citi a războiului civil și interconfesional – pe teritoriul sirian.

 

Rusia, actorul principal în victoria lui Assad

 

Prezența americană în Siria, în contextul politicii la două capete dusă de Casa Albă față de ISIS (când susținută, când combătută, după nevoile economico-strategice americane), a impus nu doar intervenția Rusiei în favoarea lui Bashar al Assad, ci și cooperarea acesteia cu Iranul și Turcia.  Fără Rusia, Președintele sirian nu ar fi câștigat războiul civil și pe cel religios în care a fost implicat simultan.

Această victorie obligă acum statele arabe care au dorit schimbarea regimului de la Damasc, să își reconsidere poziția. De la Ryad și Doha, dar nu numai, se sugerează că Siria, cu actualii săi conducători, ar trebui să fie readmisă în Liga arabă și, mai general, în dialogul inter-arab. Cu succesul nu este bine să te iei de piept.

Pirueta arabă – probabil discret încurajată de Casa Albă – are loc în speranța că, la schimb, Președintele sirian se va depărta de regimul ayatolahilor. Nu este clar cât de mult este doritor sau capabil Bashar al Assad să o facă, dar este clar că reabilitarea poziției sale în lumea arabă este o perspectivă greu de refuzat la acest preț, mai ales dacă în același sens va merge și avizul Moscovei. În cazul în care Rusia și-ar retrage sprijinul, regimul al Assad nu ar putea supraviețui unui conflict turco-iranian (cu previzibile implicări arabe și israeliene) consumat pe teritoriul său.

Ce va face însă Rusia după retragerea forțelor SUA din Siria? Întrebarea devine mai dramatică în perspectiva retragerii americane și din Afganistan, de asemenea sugerată de Președintele Trump.

Rămasă singură pe un front islamic imens, Moscova nu va avea altă soluție decât să ducă o politică de îngrădire a Iranului. Scop în care va trebui să construiască grijuliu și intensiv cooperarea cu Turcia (și desigur Israelul). După trilaterala Rusia-Turcia-Iran, americano-sceptică, se prefigurează o alta, americano-conformă, Rusia-Turcia-Israel. Acesteia îi vor acorda sprijin nu numai statele arabe în parteneriat strategic cu SUA, ci și China care, cu imensa sa problemă uigură, nu poate sta liniștită văzând cum America se dezangajează de pe frontul sirian și afgan, lăsând aparent câmp liber ofensivei islamului șiit alimentată de Iran.

 

Europa occidentală, scoasă din joc

 

Obișnuită să obțină succese militare (geo-strategice) la remorca SUA, Europa occidentală (în special Franța) se vede acum scoasă din joc. Asta explică și declarațiile amare ale Președintelui Macron care își acuza în termeni străvezii omologul american pentru a-și fi trădat aliații. Este drept, Franța nu îi trădează. Ea numai îi compromite prin neputința de a-i susține după ce îi implică în aventuri geopolitice.

Sporirea irelevanței geopolitice a UE (Turcia a cerut deja ca micul contingent francez din Siria să plece acasă) va face, însă, Rusia mai disponibilă pentru o înțelegere comprehensivă cu SUA. (În context este posibil ca SUA să ceară Rusiei inclusiv medierea unui compromis între kurzi și Bashar al Assad, care să îi ferească pe cei din urmă de represiunea turcă.) O asemenea înțelegere va avea loc oricâte anchete vor iniția Democrații la Washington împotriva Președintelui Trump, acuzat de relații „nepotrivite” cu Președintele Putin.

Plecând de acolo unde nu avea ce căuta, SUA reașează piesele pe tabla șahului global împingând în direcția unui sistem de echilibru al puterilor capabil nu numai să păzească pacea, ci și să ofere americanilor un respiro necesar pentru reluarea creșterii lor economice și, în general, pentru consolidarea internă, pentru rezolvarea numeroaselor lor probleme lăuntrice. Ce e rău în asta pentru americani? De ce asta a condus la demisia ministrului apărării, Jim Mattis, după ce anterior fusese demis, pe motivul aceleiași nepotriviri cu viziunea de politică externă a Casei Albe, Secretarul de Stat Rex Tillerson? Ca să nu mai vorbim de valul atacurilor mediatice și al criticilor venite din Congres, inclusiv din partea unor parlamentari republicani.

Totul ar fi, desigur, bine, pentru criticii lui Donald Trump, dacă sistemul de echilibrare globală a puterilor, menționat anterior, s-ar face cu prezența iar nu prin retragerea prezenței militare americane. Această retragere poate însemna economii de vieți americane și de bani americani, cu toate investibile în renașterea măreției Americii, proclamată de Președintele Trump ca promisiune electorală, dar ea nu satisface interesele complexului militar-industrial și nici prejudecățile cercurilor politice neoconservatoare (în special din rândul Partidului Democrat), susținute de oligarhia birocraților care constituie structura de rezistență a sistemului politic de la Washington.

Generalul Jim Mattis, ca să luăm numai acest exemplu, a sprijinit politica Președintelui Trump privind reconfigurarea geometriei alianțelor SUA în scopul asigurării unui echilibru global al puterilor, dar nu a putut merge mai departe și atunci când a înțeles că forța militară americană nu face parte din logica acestui nou echilibru. De aceea a decis să își părăsească Președintele. Președinte care, spre surpriza multora, nu a intrat în panică la aflarea veștii și nu a prins să jelească pierderea, ci, dimpotrivă, i-a cerut generalului să plece acasă mai devreme cu câteva luni decât era preconizat.

 

Plecările de la Casa Albă îl întăresc pe Trump

 

Casandrele americane, dar și cele ale UE, vestesc acum singurătatea tot mai accentuată a Președintelui Trump. Dacă el este singur prin aceste demisii, aceasta este, însă, doar în sensul singurătății implicând libertatea de a își pune în aplicare opțiunile politice fără a fi stânjenit prin acțiunea factorilor de frânare din propria echipă guvernamentală. Cabinetul își schimbă gradual compoziția pe măsură ce schimbarea preconizată de șeful executivului american prinde contur și face pași înainte. Cei care au putut-o servi într-o anumită etapă, devin inutili sau chiar nocivi în cele care urmează. Plecarea acestora îl face pe Donald Trump nu atât mai singur, cât mai puternic în ceea ce privește capacitatea de a-și îndeplini programul; și astfel, mai predictibil.

Ceea ce cu adevărat pare a sta în picioare pe terenul criticii, este atitudinea față de aliați. Președintele a anunțat, însă, că retragerea se va face „lent și coordonat”. Prin urmare aliații nu vor fi obligați să găsească soluții de azi pe mâine. Ei vor avea timp pentru reajustări și replieri.

Apare astfel cu claritate – și asta este esențial de reținut – că America lui Donald Trump nu mai este dispusă să își negocieze prioritățile cu aliații. Aceste negocieri au dus în trecutul recent la sacrificarea intereselor americane de dragul alianțelor. Acum Președintele Trump nu face decât să pună în practică spusele fostului Președinte George Bush Jr.: „Nu ne alegem țintele în funcție de alianțe, ci alianțele în funcție de ținte.”

Deosebirea este că de această dată ținta se subsumează ideii de simetrie a multilateralismului global, pentru care sacrificiul vieților americane este doar ultimul recurs, în timp ce George Bush Jr. (în consens cu viziunea administrațiilor democrate) fixase ținte care răspundeau intereselor globalismului unipolar agreat de curentul neoconservator pentru care intervenția militară americană era prima opțiune sau măcar o opțiune obligatorie.

America revine astfel la politica sa tradițională care a determinat-o să sară în sprijinul ordinii europene și globale numai în momentul în care devenea clar că europenii epuizaseră toate șansele de a o face prin ei înșiși. Aliații europeni de azi ai SUA trebuie să ia urgent notă de aceasta și să procedeze în consecință.

Notă: Intertitlurile aparțin redacției, textul integral aparține autorului


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Președinta Comisiei Europene, mesaj dur pentru europeni: ”Fiecare trebuie să înțeleagă ce este în joc”, Rusia se pregătește de o confruntare. Introducem Readiness 2030
Putin schimbă tactica și pregătește următoarea fază a războiului în timp ce „negociază” pacea. De ce crede Trump în Rusia?
Schimbarea la față a Germaniei: Rusia a trezit puterea militară germană, în timp ce noua politică a SUA schimbă doctrina financiară. Merz nu mai crede în SUA
De la F-16, tancuri Abrams la Patriot sau HIMARS : Peste 90% din achizițiile de arme ale României sunt din SUA. Politica ouălor în același coș american
Statele Unite fac tot mai multe presiuni: Ucraina ar putea pierde teritorii în schimbul garanțiilor de securitate. Ce principii nu vrea Kievul să negocieze?
Încetarea efectivă a focului în Ucraina: Când lumea începe să își abată atenția de la război, rușii pot lansa din nou un nou atac
Franța recunoaște că „vânează” armament rusesc, chiar și clandestin. Strategia SUA cu MiG-21, aplicată și de francezi
Ne pregătim pentru o nouă intervenţie militară americană? Casa Albă cere U.S. Army să elaboreze un plan militar pentru a-și spori prezența militară în Panama
Nu doar HIMARS pentru Ucraina: SUA modernizează bombele GLSDB pentru a depăşi provocările create de sistemele ruseşti de război electronic
Fost consilier pentru securitate națională la Casa Alba: Putin îl joacă pe degete pe Trump. SUA au avut o șansă reală de a descuraja agresiunea rusă din Ucraina
„Tactici tipice rusești.” Rusia face un joc murdar: Atrage SUA și Ucraina în discuții prelungite, în timp ce continuă seria de atacuri pe front
ATACMS, submarine, portavioane, drone. SUA trebuie să-și aleagă cu grijă caii câștigători. Aviz și Europei: Banii nu sunt totul; unde trebuie investite fondurile
Generalul flotilă aeriană (r) dr. Laurențiu Simionescu, fost comandant al Bazei 90 de Transport Aerian Otopeni
EXCLUSIV
Aripile României: Trei escadrile de F-16 în așteptarea F-35. Elicoptere când? Generalul de flotilă (r.) Laurențiu Simionescu vine la Obiectiv EuroAtlantic
Un arsenal nuclear pe flancul de est al NATO: Președintele Poloniei îndeamnă SUA să mute focoasele nucleare pe teritoriul polonez
SUA reia complet furnizarea de rachete pentru sistemele HIMARS aflate in Ucraina: Sunt pachetele de ajutor militat aprobate de administrația Joe Biden
“Omuleții verzi” au apărut în regiunea Kursk din Rusia: Putin și Gherasimov s-au deplasat în zona frontului din regiunea de la frontiera cu Ucraina
Ofensiva din Kursk dovedește că Putin nu caută pacea: Mai poate miza Ucraina pe un schimb de teritorii în viitoarele discuţii de pace cu Rusia?
Comisia Europeană pune la bătaie 150 de miliarde de euro pentru sectorul apărării. Victor Negrescu: România trebuie să obţină minim 20 de miliarde de euro
Face sau nu Ucraina concesii teritoriale? Rezultatele întâlnirii din Arabia Saudită dintre americani şi ucraineni: SUA reia imediat asistența militară pentru Ucraina și schimbul de informații
Perspective privind industria europeană de apărare: Ţările UE ar trebui să cumpere echipamente militare fabricate în Europa, mai degrabă decât din Statele Unite
Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar doborî un avion european? Expert britanic: Întrebarea e dacă ne aventurăm într-un mare război pentru că un pilot a tras o rachetă din greșeală
La discuţiile din Arabia Saudită, SUA negociază de pe poziţii de forţă cu Ucraina: Va trebui să facă concesii teritoriale ca parte a oricărei reglementări pașnice
Vechea ordine mondială a fost distrusă! Fostul comandant suprem al Forțelor Armate Ucrainene: Stabilirea unui nou cadru de securitate în Europa este de nerealizat fără Ucraina
Negocierile din Arabia Saudită pentru a pune capăt războiului din Ucraina: Acordul minier semnat între Washington și Kiev, suficient pentru a restabili ajutorul acordat ucrainenilor
Flota ucraineană de avioane Mirage 2000 este înzestrată cu bombe de înaltă precizie: Franța a confirmat furnizarea de muniţii ghidate AASM
Germanii se tem că SUA ar putea să ”stingă lumina” pentru F-35 folosite de europeni: ”Kill switch este mai mult decât un zvon”
Trump destabilizează și “micul NATO”. Australia este foarte aproape să rămână fără submarinele nucleare americane, deși a fost forțată să refuze și să umilească Parisul
Flota rusă din Marea Neagră primește drone navale Katran. Sursa foto: X/YouTube.
EXCLUSIV
Umilită în Marea Neagră de o țară fără nicio navă de luptă, măreața Flotă a Rusiei se schimbă: Se fac primii pași spre o flotă a dronelor
Sfârșitul superiorității aeriene? De ce SUA au spus „stop” dezvoltării unui viitor avion de luptă de generația a 6-a
Ucraina „s-ar putea să nu supraviețuiască” invaziei pe scară largă a Rusiei, cu sau fără sprijinul american. Trump: Indiferent de rezultatul războiului, SUA își vor banii înapoi

Ştiri Recomandate

Statele Unite își retrag câteva baterii Patriot din Coreea de Sud și le amplasează în Orientul Mijlociu: Un alt semn care indică pregătirile pentru o lovitură asupra instalațiilor nucleare iraniene?
Ce face o puşcă canadiană PGW LRT-3 în mâinile unui militar ucrainean? Elimină un ,,invadator rus'' aflat la o distanţă de 1,5 kilometri (Video)
Marea Britanie reconfirmă că nu va livra Ucrainei 30 de avioane multirol Typhoon Tranche 1 ce vor fi retrase din serviciu
Generalul Christopher Cavoli, avertisment pentru administratia Trump: Rusia este un negociator extrem de strategic, chiar și cu privire la chestiunile mărunte
SUA ar putea pierde superioritatea strategică în fața Chinei dacă nu își modernizează urgent triada nucleară
Turcia vrea să controleze o bază strategică lovită de aviația Israelului: Posibila desfășurarea a sistemului rusesc S-400 poate irita mult SUA
Gripen a spart în sfârșit gheața: După 12 ani s-a găsit cumpărător, avioanele Gripen „învingând” în competiție F-16, chiar în America de Sud
Cercul apropiat de Trump îl sfătuiește să nu discute cu Putin până când Rusia nu acceptă o încetare a focului în Ucraina
China „lovește” imediat înapoi și impune taxe vamale de 34% tuturor importurilor din SUA. Acțiunile marilor companii europene se prăbușesc după riposta Chinei
SUA transmit un mesaj clar în Orient: O aripă suplimentară de F-35 ajunge în regiune, după ce jumătate din flota de bombardiere B-2 a fost dislocată într-un punct cheie
Moment istoric la sud de Dunăre: De la MiG-29 la F-16 Block 70 Viper nu-i puțin lucru. Cât plătesc bulgarii pentru cea mai modernă versiune a F-ului american
Danemarca are planuri „urgente” de a cumpăra 26 de nave militare: Decizia este o reacţie care răspunde amenințările venite din partea Rusiei și a SUA
Rușii și ucrainenii duc lupte grele la granița regiunilor Sumy și Kursk: Trupele ruse încearcă să elibereze ultimele trei localități aflate sub controlul militarilor ucraineni în regiunea Kursk
Bonjour Franța, goodbye America? Europa, România și de ce umbrela nucleară franceză deasupra Europei e mai mult o declarație politică | Ștefan Popescu, la Obiectiv EuroAtlantic
Marco Rubio încearcă să liniștească aliații europeni îngrijorați de angajamentul SUA față de NATO, în timp ce Trump trimite mesaje contradictorii
Inițiativa cehă privind muniția destinată Ucrainei a primit finanțare suplimentară din Canada, Norvegia, Danemarca și Țările de Jos
O anchetă internă în SUA îl va viza pe Pete Hegseth, șeful Pentagonului, după operațiunea fără precedent de bombardare a Yemenului pe Signal
Polonia, puterea militară a Europei, susţine că nu este pregătită pentru un război de lungă durată. General polonez: După o lună, armata poloneză își va pierde capabilităţile militare
Proiectul VENOM: SUA duc avioanele F-16 la următorul nivel şi aduc viitorul aviației autonome în cadrul Forțelor Aeriene ale SUA
Bombardiere „stealth” B-2 și avioane de realimentare, dislocate de SUA la baza din Diego Garcia, punct-cheie pentru operațiunile din Orient (Foto/Video)
Și-ar fi imaginat rușii că vor trezi Germania? Pentru prima dată după 80 de ani, tancuri germane Leopard sunt plasate permament la granița Rusiei
Ungaria dă vina pe UE pentru taxele lui Trump. Iată ce spunea Orban lunile trecute despre taxele impuse de UE pentru mașinile electrice chineze
Consilierul pe securitate Mike Waltz avea o adevărată ”rețea subterană” de cel puțin 20 de chat-uri oficiale pe Signal, inclusiv privind Ucraina
CPI încurcă Budapesta: Orban retrage Ungaria din Curtea Penală Internațională - un precedent periculos
Finlanda înțelege că e sub ”tirania geografiei”: Cu 1.300 de km de graniță cu Rusia, industria militară finlandeză se folosește inclusiv de experiența angajaților Nokia
Partea României în planul ambițios al Europei de reînarmare: Punctul esențial al strategiei noastre e Marea Neagră
Rubio e la Bruxelles unde reafirmă angajamentul SUA pentru Europa. Concomitent pentru prima oară SUA nu vor participa la formatul Ramstein pentru sprijinirea Ucrianei
Kill, baby, kill. UE spune că tarifele lui Trump vor avea ”consecințe teribile pentru milioane de oameni” și pregătește contramăsuri / China promite represalii
Ucraina pregătește ”soldații de teracotă”. Dronele terestre vor înlocui soldații pe front: 15.000 de sisteme Lyut au primit certificarea de luptă
Trump a pornit un război comercial total de „Ziua Eliberării”: Tarife uriașe de 20% impuse Europei și 34% Chinei. Reacții internaționale la cald anunță că aliații „vor lupta”
Aviaţia strategică a Rusiei este de zi şi mai slab pregătită: Un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 s-a prăbușit în regiunea Irkutsk (Foto/Video)
NATO ar fi suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina
pixel