„Acum există Panțîr în Idlib. Am distrus opt Panțîr în Idlib cu ajutorul dronelor noastre. Costul lor este foarte mare, acestea sunt sisteme importante de apărare aeriană”, a declarat Erdogan reporterilor turci, după vizita efectuată la Bruxelles, relatează ziarul Sabah.
Între timp, ambasadorul SUA în Turcia, David Satterfield, a acuzat Rusia că se află în spatele operațiunii militare din provincia siriană Idlib. Aceste acțiuni au dus la un dezastru umanitar fără precedent și un exod în masă al refugiaților, susține diplomatul.
„A fost o decizie planificată cu atenție de către Rusia de a lansa o campanie în Idlib – în ultima zonă de dezescaladare rămasă”, a declarat Satterfield, citat de Interfax. Diplomatul a explicat agravarea situației din regiune prin „agresiune rusă”, pentru că „regimul sirian nu a putut conduce această campanie de unul singur”.
„Desfășurarea ei (campaniei – n.r.) a fost posibilă datorită activității constante a Rusiei în aer și la sol, dar mai ales datorită sprijinului aerian”, a spus ambasadorul. Potrivit acestuia, Moscova, după ce a provocat un exod în masă al refugiaților din Idlib până la granițele Turciei, a încercat să forțeze Ankara să ia decizii benefice Moscovei. El a adăugat că, în ultimii doi ani, toate acordurile de încetare a focului cu garanții rusești nu au dus la rezultatul dorit, ci au fost doar momente de răgaz ca Rusia să reia campania.
Tot ieri, autoritățile SUA au declarat că dacă Ankara vrea sistemele Patriot pentru a-și apara trupele din Siria, ar trebui să renunțe la complexele antiaeriene S-400 cumpărate din Rusia.
„Poziția șefului Pentagonului a fost complet clară din prima zi în care a preluat această funcție: Turcia nu va primi Patriot dacă nu returnează S-400”, a spus la o conferința de presă Jonathan Ratt Hoffman, asistentul șefului Pentagon.
Declarația vine după ce, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a spus marți că Statele Unite au adoptat o poziție mai puțin rigidă în ceea ce privește achiziția de către Ankara a sistemului de rachete antiaeriene S-400 din Rusia.
În mai 2017, Rusia, Turcia și Iranul au semnat un memorandum potrivit căruia provincia Idlib a intrat într-una din cele patru zone de dezescaladare din Siria. În septembrie 2018, la Soci, președinții Rusiei și Turciei au convenit să creeze o zonă demilitarizată în această provincie, cu o adâncime de 15-20 km pe linia de contact dintre forțele guvernamentale siriene și opoziția armată. Spre sfârșitul anului 2019, Idlib a rămas ultima provincie din Siria în care grupările de opoziție armată au rămas la putere.
În decembrie 2019, armata siriană a lansat o ofensivă, încercând să preia controlul asupra provinciei Idlib. Armata turcă, susținând opoziția siriană, a început treptat să se implice în ostilități, iar armata rusă a acționat ca un aliat al președintelui sirian Bashar al-Assad.
La 27 februarie 2020, grupările armate ale opoziției au lansat o contraofensivă în Idlib, atacând pozițiile forțelor guvernamentale siriene. Sprijinul din aer a fost oferit nu numai de sirieni, ci și de aeronavele ruse.
Națiunile Unite, NATO și Statele Unite au condamnat Rusia pentru politica sa în Siria. Mai mult, raportul Comisiei ONU despre Siria a declarat Rusia responsabilă de crime de război în aceasta țară.
Vezi și: Turcia va răspunde și mai puternic dacă va mai fi atacată în Idlib
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Diplomații europeni se pregătesc pentru posibilitatea ca un „grup de lideri pro-ruși” condus de premierul ungar Viktor Orban să perturbe summit-ul extraordinar al liderilor europeni din 6 martie.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a participat, alături de înalți oficiali guvernamentali și membri ai parlamentului, la un dineu Iftar organizat în București.
Franţa lucrează la restabilirea legăturii între SUA şi Ucraina, astfel încât să se ajunge la o "pace durabilă şi robustă", a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas. Acțiuni similare se încearcă și în alte capitale europene, chiar Trump recunoscând că jumătate de Europă (”patru președinți și cinci premieri”) l-a sunat după cearta sa cu Zelenski din Biroul Oval.
În 1990, Irakul a invadat Kuweitul. Pretextul invocat de conducerea de atunci de la Bagdad a fost că teritoriul kuweitian ar fi aparținut cândva Irakului. Probabil, liderul irakian de atunci s-a gândit că lumea este obosită de atâta confruntare și va trece cu vederea. Dar, după cum deja se știe, comunitatea internațională nu a fost de acord cu pretențiile Bagdadului și, lumea liberă a constituit o forță militară care, în 1991, a eliberat mica țară din Golf.
Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu care a avut vineri o dispută la Casa Albă, ar fi pregătit să negocieze cu Rusia şi să semneze un acord privind minereurile, relatează Agerpres și AFP.
După ce a umflat tehnologic Iranul, Putin îi promite acum omologului său american că îl va ajuta să comunice cu regimul de la Teheran pe dosarul nuclear.
Compania Eutelsat aproape și-a triplat valoarea în ultimele zile, în perspectiva ca Ucraina ar putea fi nevoită să înlocuiască Starlink cu OneWeb.
În aceeași zi cu decizia președintelui Trump de suspenda ajutorul militar pentru Ucraina, Comisia Europeană anunță un plan masiv care va finanța reînarmarea Europei, dar și a Ucrainei.
Vicepreședintele american JD Vance a declarat luni că este încrezător că liderul ucrainean Volodimir Zelenski va accepta în cele din urmă să discute despre pace cu Rusia, după eșecul întâlnirii sale de vineri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Noile tarife de 25% ale președintelui american Donald Trump la importurile din Mexic și Canada au intrat în vigoare marți, împreună cu o dublare a taxelor la mărfurile chinezești la 20%. Acum 5 zile, președintele american promitea și Europei o soartă similară vecinilor săi.
În contrast, singurul actor statal căruia Trump ar putea să-i facă (mari) concesii este Rusia, care ar putea scăpa de o parte din restricții.
Într-o mișcare fără precedent, menită să descurajeze Rusia și să întărească unitatea în Europa, Franța intenționează să permită dislocarea armelor sale nucleare pe teritoriul altor țări aliate.
Cine credea că putem spune „hop” înainte să sărim gardul s-a înșelat. Legile care oferă cadrul legislativ Armatei României pentru a angaja ținte aeriene, inclusiv drone, care violează constant spațiul aerian al țării noastre, au trecut în Parlament, dar au fost contestate la Curtea Constituțională a României (CCR) de trei formațiuni politice.
E.S. Alfredo Durante Mangoni, ambasadorul Italiei în România, a acordat un interviu televiziunii naționale, mai multe publicații preluând fragmente din discuția difuzată pe canalul TVR Info.
„Este greu de crezut că aceasta nu este o ambuscadă deliberată”, notează The Telegraph despre discuția Trump - Zelenski.
Parlamentarii republicani americani sunt de obicei ferm în spatele președintelui lor Donald Trump, dar în această săptămână mulți dintre ei au criticat neobișnuit de deschis modul în care administrația actuală gestionează războiul din Ucraina. Republicanii din Senat, în special, au început să-și exprime dezacordul după ce Statele Unite s-au alăturat minorității țărilor care au votat împotriva unei rezoluții la ONU care desemnează luni Rusia drept agresor. Deloc surprinzător, criticile din SUA vin și din partea democraților de opoziție.
Momente cu adevărat uluitoare la Casa Albă.
Trump a evaluat pozitiv pașii Rusiei în rezolvarea războiului din Ucraina și a remarcat progresele în realizarea acestuia.
În cursul zilei de joi, 27 februarie, în spațiul aerian al României și în zona Mării Negre au fost desfășurate o serie de activități ale unor mijloace aeriene din state membre NATO, fără precedent în ultima perioadă, care confirmă rolul deosebit de important jucat de țara noastră în această zonă de interes maxim pentru aliați.
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă majoră de apărare. Va fi cel mai mare proiect în domeniul militar de la Războiul Rece încoace, iar UE intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a consolida securitatea.
Partidul Popular Austriac (ÖVP), social-democrații (SPÖ) și liberalii din partidul NEOS au convenit să formeze un guvern pentru a doua oară, a anunțat liderul interimar al Partidului Popular, Christian Stocker. Politicianul a descris negocierile privind cabinetul politicienilor, care, potrivit agenției APA, ar trebui să fie conduse chiar de Stocker, drept cele mai dificile din istoria Austriei.
Pe 24 februarie, Vladimir Putin a anunțat că este gata să coopereze cu parteneri străini pentru dezvoltarea zăcămintelor de metale rare ale Rusiei, inclusiv în regiunile din estul Ucrainei anexate de Moscova.
Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, la prima sa întâlnire a cabinetului de la Casa Albă, că a decis să impună un tarif de 25% la importurile din Uniunea Europeană.
Donald Trump a susținut o conferință de presă în care a răspuns unor întrebări referitoare la discuțiile pe care le-a avut cu Putin și la viitorul pe care îl întrevede în Ucraina.
Presa slovacă a informat că, în dimineața zilei de 25.02.2025, un tun autopropulsat de tip Zuzana 2, produs în Slovacia pentru Forțele Armate ale Ucrainei, a explodat în timpul testelor efectuate la Institutul Militar Tehnic din Zagorie. Doi angajați ai companiei Konstrukta-Defense au fost răniți în timpul incidentului.
Întâlnirea dintre șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și secretarul de stat american Mark Rubio a fost anulată și nu va avea loc în timpul vizitei sale oficiale în SUA.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidenţiale, a fost pus oficial sub acuzare de Parchetul General, pentru săvârşirea a şase infracţiuni, printre care acţiuni împotriva ordinii constituţionale; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob; promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid.
Acuzațiile care i se aduc lui Călin Georgescu ar putea constitui o parte din fundamentul pentru viitoarea motivare a Curții Constituționale privind excluderea candidatului pro-rus din cursa prezidențială.
Acordul cu SUA este un proiect de parteneriat care ține cont de interesele Ucrainei, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit acestuia, Ucraina trebuie să știe dacă se poate baza pe SUA. Zelenski a refuzat să semneze primul proiect al acordului care prevedea SUA o parte din bogăția minerală a Ucrainei, deoarece, potrivit președintelui ucrainean, acesta nu conținea garanții cheie de securitate pentru Kiev. Noul text subliniază sprijinul SUA pentru garanțiile de securitate necesare unei păci durabile.
Poliţiştii au găsit miercuri într-un imobil locuit de mercenarul Horaţiu Potra un adevărat arsenal - pistoale, pistoale-mitralieră, grenade, aruncătoare şi multă muniţie, potrivit unor surse judiciare.
Pregătirile pentru un transport militar în masă sunt în desfășurare în Belarus. Din 3 februarie, în cadrul unui test de pregătire pentru luptă, forțele armate folosesc calea ferată pentru a transporta trupe, echipamente și muniție, transmite Belsat.
A fost emis mandat de aducere pe numele lui Călin Georgescu. El a fost săltat de Poliție din trafic și dus la Parchetul General, unde se află în prezent.
Michael Waltz, consilier pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump, a declarat că un acord pentru Ucraina este posibil, în cadrul căruia această țară ar putea primi garanții de securitate, însă ar putea de asemenea să suporte pierderi teritoriale. Într-un interviu pentru ABC News, Waltz a subliniat că un astfel de acord ar putea determina statutul viitor al Ucrainei, dar nu a specificat ce formă ar putea avea aceste garanții de securitate, conform Ukrainskaia Pravda.
La 15 martie 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat printr-o postare pe Telegram că industria de apărare ucraineană a testat cu succes o nouă versiune a rachetei anti-navă Neptune, modificată acum pentru a lovi cu precizie ținte terestre. Această versiune modificata marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile de rachete ale Ucrainei, racheta Neptune nou adaptată fiind capabilă să lovească ținte aflate la o distanță de până la 1 000 km.
Militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au doborât cu succes o dronă turcă de recunoaștere și atac Akinci în apropierea frontierei dintre Iran și Irak. Imaginile cu momentul interceptării UAV-ului au fost publicate pe reţelele de socializare.
Pe fundalul retragerii trupelor ucrainene din regiunea Kursk, surse occidentale au informat despre apariția avioanelor rusești A-50U în direcția Sumy. Este posibil ca, în perioada următoare, aceste aeronave să fie folosite pentru a lansa lovituri precise împotriva Forțelor Armate ale Ucrainei.
Un interviu recent cu militarii ucraineni, publicat la 14 martie 2025, evidențiază performanța excepțională și eficiența ridicată a sistemului de rachete de apărare aeriană IRIS-T de fabricație germană, care s-a dovedit a fi un atu vital în apărarea continuă a Ucrainei împotriva atacurilor cu rachete rusești. Militarii au oferit informații impresionante despre capacitățile de luptă ale sistemului IRIS-T, subliniind rolul său crucial în apărarea spațiului aerian ucrainean cu o precizie impresionantă.
Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat angajamentul Franței de a furniza Ucrainei avioane de luptă Mirage 2000, o promisiune care s-a concretizat prin livrarea către aceasta, la 6 februarie 2025, a primului lot de astfel de aparate, pilotate de ucraineni instruiți în Franța.
Procuratura lituaniană a informat că responsabilii pentru incendierea magazinului IKEA din Vilnius sunt, de asemenea, responsabili și pentru incendierea unor spații comerciale din Polonia.
Încetarea focului pentru 30 de zile convenită de Ucraina în urma discuțiilor cu SUA la Jeddah a fost subiectul multor discuții în rândul politicienilor și experților. Cum poate fi garantat și este oare posibil încetarea focului în Ucraina? Vineri, 14 martie, ministrul de externe al Ucrainei, Andri Sîbiga, a anunțat pregătirea unei echipe pentru a monitoriza încetarea focului convenită anterior cu Rusia.
Implementarea submarinelor din clasa Virginia în Marina australiană, prin parteneriatul AUKUS, reprezintă un pas strategic major atât pentru Australia, cât și pentru aliații săi, Statele Unite și Marea Britanie.
Industria europeană de apărare pune ochii pe fabricile auto. Eric Béranger, Chief Executive Officer al MBDA, a trecut în revistă realizările grupului european din industria de apărare și a punctat cum ar trebui să se dezvolte industria europeană de armament.
Ministerul Apărării din Franța a admis că urmează o strategie pentru a „recupera” tehnică militară rivală, uneori și clandestin. O practică pe care americanii, dar și sovieticii au implementat-o în perioada Războiului Rece.
Forțele Aeriene ale Algeriei au început să opereze avioane de vânătoare rusești de tip Su-35SE iar primele aeronave primite de algerieni au fost desfășurate a baza aeriană Um al-Buahi, de unde zboară împreună cu avioanele Su-30MKA staționate aici de mult timp. Un material video care confirmă acest lucru a fost postat pe rețelele de socializare de surse locale algeriene.
Ambasada Ucrainei în România a emis o declarație fermă în care condamnă poziția senatoarei Diana Șoșoacă, care, printr-o recentă scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin, pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și sugerează revendicarea unor teritorii.
Președintele american Donald Trump a anunțat că va discuta marți cu președintele rus Vladimir Putin despre o posibilă încheiere a războiului de trei ani din Ucraina, în urma unui rezultat pozitiv al discuțiilor dintre oficialii americani și ruși la Moscova.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Houthi din Yemen au revendicat duminică un atac împotriva portavionului american USS Harry Truman în Marea Roşie, ca ripostă la loviturile lansate sâmbătă de Statele Unite şi care, potrivit Washingtonului, au ucis mai mulţi lideri ai rebelilor, transmit Agerpres și AFP.
Generalul de flotilă aeriană (r) Laurențiu Simionescu, fost comandant al Bazei 90 de Transport Aerian Otopeni, în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic a abordat și subiectul multelor prăbușiri ale MiG-21 LanceR, mult timp „coloana vertebrală” a aviației militare românești.
Un pod important, parțial funcțional, situat la trei kilometri sud de marele pod rutier peste Nipru de la Herson, a fost lovit, recent, cu aviația, ducând la secționarea totală a podului.
Preşedintele american Donald Trump a indicat duminică seara că va discuta marţi cu omologul său rus, Vladimir Putin, ca parte a apropierii dintre SUA şi Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, făcând referire la existenţa unor "schimburi" între Moscova şi Kiev, informează Agerpres, AFP şi EFE.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit duminică pe generalul-maior Andrii Hnatov ca șef al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Șeful serviciului de securitate internă (Shin Bet) al Israelului, Ronen Bar, a afirmat că decizia anunțată duminică de Benjamin Netanyahu de a-l demite 'nu are legătură' cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023, el evocând 'așteptările prim-ministrului de loialitate personală', transmit Agerpres și AFP.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, preconizează că o ipotetică forţă de menţinere a păcii în Ucraina ar fi formată din "câteva mii de oameni pentru fiecare ţară" şi nu ar avea nevoie de aprobarea Rusiei, transmit Agerpres și EFE.
Noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, i-a cerut ministrului Apărării, Bill Blair, să reanalizeze contractul de achiziție a avioanelor de luptă americane F-35 pentru a vedea dacă există alte opțiuni „având în vedere mediul în schimbare”, după cum a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al lui Blair. Anunțul vine la doar câteva zile după ce Portugalia s-a poziționat similar.
Armata ucraineană a lansat cu succes racheta antinavă avansată Neptun, a anunţat sâmbătă preşedintele Volodimir Zelenski. E vorba de o versiune care atinge 1.000 de kilometri.
Guvernul SUA pune capăt finanțării pentru Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL), care are sediul la Praga. Postul a confirmat informațiile Reuters și ale altor mass-media. Acest lucru este legat de decizia de vineri (14.03.2025) a președintelui american, Donald Trump, de a reduce Agenția Statelor Unite pentru Media Globală (USAGM) la minimul legal.
Loviturile lansate sâmbătă de forțele americane asupra Yemenului au vizat ''mai mulți lideri houthi și i-au eliminat'', a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, duminică la postul ABC, potrivit Agerpres și AFP.
Cotidianul italian Corriere della sera a informat, în ediția de vineri, 14.03.2025, că cele două baterii de rachete antiaeriene Samp-T, pe care Franța și Italia le-au livrat armatei ucrainene, și-au epuizat practic stocurile de rachete. Prin urmare, în curând, acestea vor deveni inutilizabile.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
O anchetă jurnalistică de amploare în SUA a scos la iveală câteva potențiale probleme pe care blindatele JLTV le-ar putea avea în legătură cu plăcile de blindaj. Ancheta vizează falsificarea unor teste a blindajului, în perioada 2017 - 2019. Blindatele americane se află și în dotarea Armatei noastre, Forțele pentru Operații Speciale fiind înzestrate cu JLTV.
Peste 100.000 de manifestanți au venit sâmbătă la Belgrad pentru a-și exprima 'nemulțumirea după ani de dictatură și corupție', în cadrul unui miting condus de studenți care promite să fie unul dintre cele mai mari din istoria recentă a Serbiei, transmit Agerpres și France Presse.
Turcia a fost exclusă din programul F-35 în urmă cu mai mulți ani, chiar în timpul primei administrații Trump, după ce Ankara a refuzat să renunțe la achiziția de sisteme rusești S-400. De atunci turcii s-au chinuit să cumpere avioane și să-și modernizeze la standardul Block 70 - Viper - cel mai modern, flota de F-16 aflată în fază foarte avansată de îmbătrânire.
Într-o postare devenită virală, președintele SUA, Donald Trump, anunța vineri că „mii de soldaţi ucraineni sunt complet încercuiţi de armata rusă şi sunt într-o situaţie foarte rea şi vulnerabilă"”, în regiunea rusă Kursk.
