Tentativa de atac a avut loc duminică dimineața: cel puțin două drone de tip aeronave au zburat în direcția uzinei Smolensk. O dronă a fost doborâtă în districtul Zadniprovskyi al orașului, alta a fost suprimată de războiul electronic, relevă publicația ucraineană Slovo i Dilo.
Evenimentul arată încă o dată că Rusia a reușit să își creeze „o bulă de unde radio” relativ eficientă, un sistem de război electronic care a fost folosit cu succes în ultimele luni.
Deși Ucraina a primit numeroase echipamentu militare (tancuri, avioane de luptă, rachete, sisteme de apărare aeriană, sisteme de artilerie și cantități mari de muniție), slăbiciunea mai puțin discutată a Ucrainei constă în războiul electronic (EW), remarcă și The Economist.
Publicația îl citează pe Seth Jones de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, care arată că industria rusă a produs și dezvoltat o gamă impresionantă de capabilități EW ca contrapondere la sistemele NATO.
Inițial, această diferență a avut doar un impact limitat, dar pe măsură ce liniile de separare relativ statice s-au format de-a lungul timpului, Rusia a putut să-și desfășoare resursele EW acolo în zonele în care ar putea obține cel mai bun efect. În tot acest timp, Ucraina a rămas cu sistemele sale învechite și nu pare să țină pasul în acest domeniu
Așa că forțele ucrainene au descoperit în martie că multe din proiectilele și rachetele ghidate de GPS au început brusc să rateze ținte. Spre exemplu, obuzele ghidate cu rază de acțiune extinsă M982 Excalibur de 155 mm sunt perturbate de sistemele de război radio-electronic Polye-21 ale Rusiei.
Ceva similar a început să se întâmple cu rachetele ghidate JDAM-ER furnizate de SUA Forțelor Aeriene Ucrainene, în timp ce rachetele ghidate ucrainene GMLRS cu rază lungă de acțiune trase din sistemul HIMARS au început să-și rateze și ținta.
Exercițiu al unităților de comunicații și război electronic, care au desfășurat, în 2022, stațiile de război electronic Krasukha și Borisoglebsk-2 / Foto: Ministerul Apărării de la Moscova
Un raport publicat în mai de Jack Watling și Nick Reynolds de la think tank-ul RUSI din Londra a estimat că rușii desfășoară un sistem EW la fiecare 10 km de-a lungul liniei frontului. Ei cred că printre numeroasele sisteme EW ale Rusiei, Shipovnic-Aero, montat pe camion, s-a dovedit deosebit de letal pentru dronele ucrainene.
Kievul încearcă să-și dezvolte propriile capabilități de EW. Spre exemplu, sistemul Pokrov, care poate interfera cu sistemele de navigație prin satelit, precum GLONASS-ul rusesc, și poate înlocui semnalele reale cu altele false, ceea ce face ca racheta ghidată să își rateze ținta.
Sistemul ar trebui să fie foarte eficient împotriva dronelor rusești Shahed-136 proiectate de Iran, dar mai puțin împotriva rachetelor de croazieră care se bazează mai mult pe sisteme de navigație care, în zbor, compară măsurătorile radar ale solului ele cu o colecție de hărți de teren stocate.
Dar ceea ce îi lipsește Kievului este mult mai mult ajutor din partea aliaților occidentali pe componenta de război electronic.
Seth Jones spune că, în ceea ce privește SUA, acest ajutor este puțin probabil să se schimbe - EW se încadrează în categoria tehnologiei de transfer restricționat prin regimul de control al exporturilor, care este monitorizat îndeaproape de Departamentul de Stat.
Experții consultați de The Economist cred că există o oarecare reticență din partea americanilor de a trimite Ucrainei astfel de echipamente, pentru a nu dezvălui Rusiei care sunt sistemele importante de război electronic ale SUA.
Occidentul ar putea ajuta cu dronele sale cu rază lungă de acțiune care pot colecta mai eficient date, ocolind tehnicile rusești de bruiaj.
Un exemplu sunt dronele furnizate de firma germană de tehnologie Quantum System, care s-au adaptat „bulei de unde radio” dezvoltată de Rusia prin implementarea unui software de inteligență artificială, care funcționează ca un fel de pilot auxiliar.
În lipsa unui astfel de ajutor, Ucraina este obligată să înfrunte această provocare presantă a EW în mare măsură de una singură.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Zilele trecute, Kremlinul lansa un avertisment la adresa Statelor Unite, declarând, prin vocea purtătoarei de cuvânt a MAE rus, că o intervenție militară a Washingtonului ”ar fi un pas extrem de periculos, cu consecințe negative cu adevărat imprevizibile”.
Forțele Armate ale Ucrainei controlează încă 90 de kilometri pătrați de pe teritoriul regiunii ruse Kursk, anunță șeful Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, care subliniază că operațiunea Kursk a fost decisivă în slăbirea înaintării ruse și capturarea unor zone-cheie, precum Torețk su Pokrovsk.
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a avertizat cu privire la „consecințe îndelungate” după ce președintele american Donald Trump a anunțat că armata americană a efectuat un „atac de succes” asupra site-urilor nucleare Fordo, Natanz și Isfahan din Iran.
Televiziunea de stat iraniană a anunțat duminică, în jurul orei 08:15 (04:45), lansarea de noi atacuri cu rachete asupra Israelului, aliat al SUA, în urma unui atac american asupra mai multor situri nucleare din Iran, transmit agențiile Agerpre, France Presse și DPA.
Bombardierele strategice americane B-2, aeronave capabile să distrugă instalația nucleară subterană Fordo a Iranului, au fost folosite în lovituri.
Unele companii, inclusiv cele cehe și germane, încă furnizează Rusiei mașini pentru producerea de armament, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, reporterilor, cerând sancțiuni împotriva acestora. AFP a precizat că Zelenski a dat această informație jurnaliștilor vineri, cu un embargo până sâmbătă.
Rusia își mărește producția de drone de tip Shahed (denumite de ruși ”Gheran”), iar Ucraina nu a reușit încă să rezolve uriașa problemă a atacurilor cu drone rusești.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) l-au ucis pe șeful Corpului de Operațiuni Speciale Palestiniene din cadrul Forței Quds a Gărzilor Revoluționare Iraniene, Saeed Izadi, acuzat de finanțarea și înarmarea mișcării teroriste Hamas, a relatat ziarul israelian The Times of Israel.
Israelul a fost ținta unui alt atac cu rachete din partea Iranului sâmbătă noaptea, a declarat armata israeliană, adăugând că a lansat un nou val de atacuri asupra depozitelor și instalațiilor de lansare a rachetelor din Iran.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locul actual în care se află cele 409 kilograme de uraniu puternic îmbogățit cu 60% pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Coreea de Nord este interesată de dronele rusești și va trimite personal specializat la fabricile din Rusia, în perspectiva transferului de tehnologie.
Preşedintele american Donald Trump a aprobat planurile ce i-au fost propuse pentru o operaţiune militară în care SUA să se alăture Israelului în campania de bombardamente împotriva Iranului, dar nu a luat încă o decizie finală, potrivit agențiilor Agerpres și EFE care citează mai multe mass-media americane, printre care CBS News şi The Wall Street Journal.
Rușii au reluat atacurile mecanizate pe scară largă în direcția Torețk, ceea ce ar putea indica faptul că au ales această zonă ca prioritate pentru ofensiva lor, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în etapele finale ale negocierilor.
Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.
Vorbind la summitul G7, Zelenski a subliniat că Rusia ignoră toate propunerile diplomatice venite din partea comunității internaționale.
Israelul a declanșat joia trecută, cea mai importantă operațiune militară împotriva Iranului. Scopul principal este dezmembrarea completă a programului nuclear și de rachete balistice al Iranului.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis în zorii zilei un avertisment dur pe rețelele sociale, adresându-se Israelului cu mesajul: „Bătălia începe.” Cu doar câteva ore înainte, președintele american Donald Trump l-a numit pe liderul iranian o „țintă ușoară” și a avertizat că „răbdarea Americii se apropie de sfârșit”. Trump a cerut „capitularea necondiționată” a Iranului și, potrivit unor oficiali citați de CNN, este tot mai favorabil unei intervenții militare americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, renunțând treptat la ideea unei soluții diplomatice.
Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.
Israelul și Iranul și-au continuat atacurile aeriene miercuri seară. Armata israeliană a declarat că a lovit o zonă a capitalei Teheran la începutul celei de-a șasea zile a conflictului, despre care presa a relatat că a vizat o fabrică de rachete și o universitate legată de Gărzile Revoluționare.
Președintele american Donald Trump a scris marți pe rețeaua sa de socializare Truth că lichidarea liderului spiritual suprem al Iranului, Ali Khamenei, nu este planificată, cel puțin deocamdată.
Armata israeliană susține că l-a ucis pe șeful Statului Major al Iranului pe timp de război.
Președintele SUA ignoră apelul UE și al Regatului Unit la mai multe acțiuni privind războiul din Ucraina, spunând Europei: „Să-i vedem cum o fac mai întâi”.
Forțele ruse au lansat, în noaptea de 16/17 iunie un atac masiv, dar țintit asupra capitalei Ucrainei. ”Direcția principală a atacului a fost orașul Kiev!”, a anunțat Statul Major General (SMG) ucrainean, marți, în jurul orei 10.30. Este cel mai mare atac de până acum cu drone explozive asupra unei singure ținte.
Armata israeliană a declarat marți că a întreprins în timpul nopții 'mai multe lovituri de mare anvergură' asupra unor ținte militare din vestul Iranului, în condițiile în care cele două țări se confruntă pentru a cincea zi consecutiv, informează Agerpres și AFP.
În cursul nopții de 17.06.2025, trupele ruse au lansat o serie de lovituri combinate asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. O parte semnificativă a dronelor și rachetelor au fost îndreptate spre obiective militare și de infrastructură din Kiev și regiunea Kiev.
Regimul de la Teheran pregătește un proiect de lege pentru ieșirea din Tratatul de neproliferare nucleară. Informația nu face decât să confirme acuzele venite dinspre Israel, potrivit cărora Iranul urmărește să obțină arma nucleară.
Şeful NATO schițează un scenariu de coșmar, în care un conflict în Indo-Pacific declanșează un război în Europa. Într-un avertisment care zguduie fundamentele securității transatlantice, noul Secretar General al NATO, Mark Rutte, a conturat un scenariu sumbru: dacă Beijingul decide să invadeze Taiwanul, probabil că va activa Rusia ca pe un pion de sacrificiu pentru a ataca teritoriul NATO, forțând Statele Unite să lupte pe două fronturi.
Centru analitic american ISW (Institutul pentru Studiul Războiului) a informat că armata rusă își modernizează terenurile de antrenament pentru a include piste pentru motociclete și se pare că intenționează să achiziționeze până la 200.000 de motociclete fabricate în China.
Șeful diplomației letone nu se mulțumește doar să condamne cel mai mare atac rusesc cu drone din război. Oficialul propune inclusiv inițiative prin care să se reducă capacitatea Rusiei de a lansa astfel de lovituri masive care terorizează și ucid oamenii. Într-un interviu acordat Radio Libertatea, ministrul leton de externe, Baiba Braže, printre altele, a comentat atacul rusesc asupra Ucrainei din noaptea de 4 iulie.
Cu doar două zile înainte de Ziua Americii, oficiali de la Casa Albă au anunțat că administrația SUA suspendă ajutorul militar acordat Ucrainei. Dacă acest gest al președinției SUA are și o valoare de simbol, atunci mesajul care trebuie subînțeles este unul de rău augur pentru aproape toată lumea, inclusiv pentru soldații ruși de pe front.
După pierderea contractului pentru următoarea generație de avioane de luptă americane, Lockheed Martin nu se retrage din acest joc. Dimpotrivă, gigantul din industria apărării a lansat o contraofensivă: un plan ambițios de a transforma F-35 Lightning II într-un avion „generația a cincea-plus”, promițând o transformare radicală în următorii trei ani pentru aceasta aeronava.
Pe coridoarele puterii de la Bruxelles până la Berlin se pune tot mai des întrebarea, deloc încurajatoare: Ce se întâmplă dacă Statele Unite aleg să-şi retragă o parte din militari desfăşuraţi în Europa? Statele europene din NATO au început o muncă greoaie, înafara întrunirilor oficiale, de a planifica ,,un viitor cu mai puține trupe americane'' pe continent, pregătindu-se pentru o schimbare de direcție a președintelui american Donald Trump pe care Washingtonul încă nu a recunoscut-o oficial.
Operațiunea „Midnight Hammer”, în care nouă bombardiere B-2 Spirit, aproape jumătate din întreaga flotă activă a U.S. Air Force, au fost mobilizate pentru a lovi o singură țintă complexă în Iran, a fost atât o demonstrație de forță, cât și un semnal de alarmă pentru SUA. Misiunea a reușit, dar a subliniat, conform analistei Mackenzie Eaglen de la American Enterprise Institute (AEI), că America are o forță suficientă pentru „un raid, nu pentru o bătălie și cu siguranță nu pentru un război”.
Fostul comandant al trupelor SUA în Europa, Ben Hodges, avertizează că Moscova caută fisuri în unitatea NATO și susține că singura cale de a opri Kremlinul este înfrângerea totală a Rusiei în Ucraina. Rusia nu doar că poartă un război brutal în Ucraina, ci este deja angajată într-un conflict hibrid cu Occidentul, urmărind constant oportunități pentru a testa hotărârea NATO și a-și restabili controlul asupra Republicii Moldova și a țărilor baltice. Acesta este avertismentul tranșant al generalului american în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al forțelor armate ale Statelor Unite în Europa.
Germania se pregătește să semneze un cec de până la 25 de miliarde de euro pentru mii de tancuri și vehicule blindate, cea mai mare achiziție militară a țării din ultimele decenii și cel mai concret semnal de până acum că motorul economic al Europei își asumă cu forță rolul de pilon militar al continentului.
În noaptea de 3 spre 4 iulie, forțele ruse au atacat regiunea Kiev cu drone și rachete de diferite tipuri. Alerta aeriană a durat mai mult de 15 ore.
Președintele american Donald Trump a discutat vineri la telefon cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, despre securizarea spațiului aerian ucrainean de rachetele și dronele rusești, la scurt timp după ce SUA au anunțat că suspendă unele livrări de arme către Kiev, care includ, probabil, și rachete de apărare aeriană Patriot.
Industria națională de apărare continuă să sufere din cauza lipsei de viziune strategică și a negocierii eficiente în raport cu marile contracte de achiziții militare, atrage atenția analistul militar colonel (r.) Ion Petrescu. El a dat exemplul achiziției de avioane de luptă F-16 și a comparat achiziția noastră cu cea a Poloniei, unde decidenții politici de la Varșovia au reușit să implice industria națională poloneză de apărare în programe de cooperare industrială, așa-zisul offset, în contextul în care americanii nu sunt recunoscuți ca fiind foarte implicați în offset.
Ministrul de Externe declară că sutudiasă posibilitatea redeschiderii în siguranţă a Consulatului României din Odesa.
Două agenții de informații olandeze au declarat vineri că Rusia își intensifică utilizarea armelor chimice interzise în Ucraina, inclusiv a gazului toxic cloropicrină, din perioada Primului Război Mondial.
Comentariile lui Wang vin într-un moment în care sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina slăbește. Marți, Departamentul Apărării al SUA a suspendat livrările către Ucraina de sisteme de armament cheie, posibil, chiar și rachete de apărare aeriană Patriot.
Propunerile radicale pentru o ,,forță militara de rezervă'' de un milion de oameni și atacuri în adâncimea teritoriului rus semnalează o schimbare fundamentală în gândirea strategică a Poloniei, pe fondul războiului din Ucraina. Un influent general polonez în retragere a lansat un apel pentru o transformare completă a posturii de apărare a Poloniei, argumentând că țara trebuie să adopte o doctrină de "apărare activă" care include, în mod explicit, capacitatea de a lansa lovituri preventive de mare anvergură pe teritoriul Rusiei în cazul unei agresiuni.
Vicepreședintele companiei de stat ruse Transneft, Andrei Badalov, a murit după ce a căzut de la fereastra apartamentului său din Moscova.
În plină cursă pentru reînarmare, Lituania și Estonia avertizează: Europa nu își poate permite să renunțe la armele din SUA, subminând viziunea Bruxelles-ului de „autonomie strategică”. Într-o perioadă în care liderii europeni, în special cei de la Paris și Berlin, promovează intens o politică de „autonomie strategică” și de consolidare a industriei de apărare continentale, un avertisment tranșant vine de pe flancul estic al NATO.
Serviciul de securitate ucrainean SBU a arestat un colonel al forțelor aeriene care ar fi fost în contact direct cu un ofițer al serviciului secret rus FSB. Acesta ar fi fost recrutat de soția sa pentru a coopera cu Rusia.
Pentagonul face un pariu de 90 de milioane de dolari că cel mai de bun avion de vânătoare al său, F-22 Raptor, poate ține piept amenințărilor din ce în ce mai sofisticate venite din partea Chinei și Rusiei, în timp ce succesorul său de generație a 6-a, F-47, se luptă să iasă de pe planșa de proiectare.
În timp ce liderii NATO au părăsit săptămâna trecută summitul de la Haga după o ofensivă de șarm menită să-l calmeze pe președintele american Donald Trump, la granița estică a Europei, realitatea este mult mai puțin protocolară. Aici, pe podul „Prieteniei” din Narva, Estonia, „dinții de dragon” din beton anti-tanc au înlocuit fluxul de turiști și comercianți ruși. Nu este o metaforă, ci o declarație rece de oțel și ciment: Europa se pregătește de război.
Potrivit corespondenților militari ai canalului Informant de pe rețeaua de socializare Telegram, în cursul nopții de 04.07.2025, mai multe rachete rusești au lovit ținte din Kiev, după ce anterior capitala Ucrainei a fost supusă unui atac masiv cu drone.
Portalul britanic Royal Navy a informat că, pe 02.07.2025, elicoptere aparținând Marinei Regale și o navă de război au monitorizat un submarin rusesc în timp ce naviga la suprafața apei prin Marea Nordului și Canalul Mânecii.
Așa cum bine remarca și postarea MApN, pregătirea de azi este siguranța de mâine.
Împreună cu partenerii săi americani Northrop Grumman și Lockheed Martin, Rheinmetall a atins o altă etapă importantă într-un proiect cheie pentru Bundeswehr, dar și pentru celelalte state NATO care sunt în programul F-35 - fabrica din Germania pentru producerea secțiunilor centrale ale fuzelajului va începe producția.
Președintele rus Vladimir Putin va discuta telefonic joi cu omologul său american Donald Trump, a anunțat liderul de la Kremlin pe neașteptate în timpul vizitei sale la forumul de afaceri al Agenției pentru Inițiative Strategice.
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, şi directorul general al companiei Swift Beat LLC, Eric Schmidt, au semnat un memorandum privind un parteneriat strategic pe termen lung, în prezenţa preşedintelui ucrainean.
Generalul rus Mihail Gudkov, care comanda o brigadă de marină în Flota Pacificului și a fost recent promovat la funcția de comandant adjunct al Marinei, a fost ucis în regiunea Kursk din vestul Rusiei.
Ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că Europa se confruntă cu mai multe provocări, dar niciuna dintre ele nu este cauzată de China.
Tratatul, care urmează să fie semnat pe 17 iulie, include o clauză de asistență mutuală și semnalează o nouă eră a autonomiei strategice europene. Marea Britanie și Germania sunt pe punctul de a semna un tratat bilateral de anvergură ce include o clauză de apărare reciprocă, o mișcare menită să consolideze securitatea europeană într-un context de incertitudine transatlantică, au declarat pentru POLITICO cinci persoane familiare cu acest proces.
Într-o demonstrație de forță ce combină oțelul estonian cu precizia franceză, Europa a făcut un pas decisiv în cursa pentru autonomie militară. La 1 iulie 2025, un vehicul de luptă robotizat, fără pilot, a lansat cu succes o rachetă ghidată cu rază lungă de acțiune, validând un concept pe care planificatorii militari de la Bruxelles îl urmăresc de ani de zile: o capacitate de atac letală, interoperabilă și, cel mai important, pur europeană.
După o întâlnire la summitul NATO de la Haga cu Donald Trump, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a relansat ofensiva diplomatică a Turciei pentru a reintra în programul avioanelor de luptă F-35. Acest demers îndrăzneț redeschide una dintre cele mai spinoase dispute din cadrul alianței și pune Washingtonul în fața unei alegeri complexe, cu mize practice și morale uriașe.
