După eșecurile înregistrate pe frontul din Ucraina, SUA dezvoltă o nouă bombă „GLSDB 2.0” care ar trebui să rezolve problema vulnerabilităţii la războiul electronic
Versiunea inițială a muniţiei GLSDB folosea bomba convențională cu diametru mic GBU-39/B, care s-a dovedit nepotrivită în contextul mediului de luptă contemporan, dar versiunea actualizată încearcă să rezolve problema vulnerabilității ridicate la sistemele de bruiaj electronic.
Raytheon a anunțat că dezvoltă o variantă lansată de la sol a bombei sale ghidate StormBreaker, care a fost disponibilă anterior doar în formă lansată din aer.
Se așteaptă ca această nouă versiune a armei să servească drept succesor extrem de flexibil al bombei GLSDB, care și-a făcut debutul pe câmpul de luptă în Ucraina, dar care a întâmpinat dificultăți, în special din cauza bruiajului rusesc intens. În plus, același motor destinat versiunii lansate de la sol urmează să fie încorporat în varianta lansată din aer, sporindu-i semnificativ raza de acțiune.
Raytheon, un jucător important în industria americană de apărare și o filială a RTX Corporation, este în curs de dezvoltare a unei variante lansate de la sol a bombei sale compacte GBU-53/B Small Diameter Bomb II, ghidată cu precizie și cu rază lungă de acțiune, denumită și StormBreaker.
Existența StormBreaker lansată de la sol - deși numele său oficial nu a fost dezvăluit - a fost divulgată de Jon „Stormin” Norman, vicepreședinte al Raytheon's Air & Space Defense Systems Requirements & Capability, în timpul unei apariții la podcastul Fighter Pilot, al cărui episod integral este disponibil aici.
Deși detaliile sunt ținute în secret, compania Raytheon intenționează să inițieze testarea armei în această vară. În acest moment, Raytheon examinează diferite opțiuni de propulsie, cântărind alegerea între un sistem tradițional cu propulsie solidă sau un motor cu reacție de tip air-breathing. Prima opțiune ar presupune utilizarea unui booster pentru a lansa GBU-53/B la o altitudine semnificativă, de unde ar plana apoi către țintă. Alternativa ar implementa un mic motor turbojet, care ar transforma bomba într-o rachetă de croazieră.
„Din fondurile companiei, lucrăm cu unele dintre laboratoarele de testare pentru a realiza o variantă de lansare de la sol a [StormBreaker]”, a spus Norman. „O vom testa până la vară pe banii companiei, iar aceasta îi va oferi o rază de acțiune bună și o capacitate bună de apărare”.
Indiferent de opțiunea de propulsie aleasă, aceasta va fi utilizată nu numai pentru versiunea cu lansare de la sol, ci și pentru varianta aer-sol cu rază extinsă de acțiune, permițând lansarea de la distanțe mult mai mari până la țintă. Actualul StormBreaker poate parcurge deja aproximativ 110 km pe cont propriu atunci când este lansat de la altitudini mari.
Aceste anunțuri aduc aminte de o încercare anterioară de adaptare a unei bombe cu diametru mic pentru lansarea de la sol. GBU-39/B de la Boeing a fost modificată cu un propulsor solid în acest scop, rezultând GLSDB, dezvoltată în comun de Raytheon și Saab. Cu toate acestea, în timpul utilizării în lupte reale în Ucraina, sistemul s-a dovedit vulnerabil la contramăsurile rusești de război electronic.
Cu toate acestea, GBU-53/B diferă semnificativ de predecesorul său GBU-39/B, în special în ceea ce privește sistemele sale de ghidare. Modelul original SDB se bazează exclusiv pe navigația prin satelit și inerțială, doar o anumită dispunând de un sistem semi-activ de ghidare. Având în vedere că această bombă relativ ușoară de 100 kg depinde în întregime de precizie, perturbarea ghidării sale prin război electronic îi reduce grav eficacitatea.
Pe de altă parte, GBU-53/B Small Diameter Bomb II dispune simultan de mai multe metode de ghidare terminală: radar activ, ghidare laser semiactivă și un dispozitiv de urmărire cu termoviziune. Numai în timpul zborului la mijlocul cursei utilizează navigația prin satelit și inerțială. Cu alte cuvinte, chiar dacă conexiunea prin satelit este bruiată, StormBreaker va ajunge în zona țintă și va atinge ținta în mod independent, fără a se baza pe coordonatele setate la lansare.
Luarea în considerare de către Raytheon a unui motor cu reacție în locul unui propulsor de rachetă provine probabil și din lecțiile învățate în Ucraina, unde sistemele moderne de război electronic și de apărare aeriană reprezintă provocări semnificative. Din punct de vedere tehnic, propulsarea acestei muniții la altitudini mari cu ajutorul unui propulsor oferă mult timp inamicului pentru a reacționa și a o intercepta. În schimb, zborul la altitudini joase pentru a evita detectarea poate oferi o șansă mai mare de succes.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
