Lecția ucraineană pentru NATO. Cum schimbă sistemul „Merops” ecuația de securitate la Marea Neagră și de ce pe viitor România nu mai are scuze în fața dronelor rusești
În timp ce cancelariile occidentale încă dezbat liniile roșii și permisiunile de lovire în adâncimea teritoriului rus, pe un poligon din Nowa Deba, Polonia, se scrie discret, dar decisiv, o nouă pagină în manualul de apărare al NATO. Acolo, soldați români, alături de cei polonezi și americani, se antrenează cu Merops, un sistem anti-dronă care a trecut deja testul focului în Ucraina.
Un soldat polonez operează o dronă interceptor MEROPS în timpul unor teste efectuate la Nowa Deba, Polonia, pe 18 noiembrie 2025. Sursa foto: Getty Images/Business Insider.
Această știre, aparent tehnică, ascunde o schimbare de paradigmă fundamentală: Occidentul a încetat să mai privească războiul dronelor ca pe o anomalie și începe să adopte soluțiile pragmatice care au permis Kievului să reziste.
Pentru România, țară care a privit neputincioasă cum resturi de drone rusești cădeau la Plauru sau Ceatalchioi, operaționalizarea acestui sistem nu este doar o știre militară, ci o necesitate politică și strategică imediată.
Citeşte şi: Ce știm despre sistemul american anti-dronă MEROPS trimis în România săptămânile trecute

Până acum, marea vulnerabilitate a flancului estic nu a fost neapărat lipsa radarelor, ci asimetria costurilor. Să dobori o dronă Shahed, redenumită Geran de ruși, care costă aproximativ 30.000 - 50.000 de dolari, folosind o rachetă de interceptare de câteva milioane de dolari, este o rețetă sigură pentru falimentul resurselor militare pe termen lung.
Aici intervine sistemul Merops, dezvoltat sub umbrela inițiativei americane Project Eagle, cu implicarea strategică a fostului CEO Google, Eric Schmidt, care vine să echilibreze balanța.
Generalul american de brigadă Curtis King a confirmat pentru publicaţia Business Insider eficiența sistemului, subliniind că acesta este responsabil pentru aproximativ 40% din dronele Shahed doborate în teatrul de operații ucrainean.
Toate aceste date sunt argumentul suprem în fața oricărei ezitări birocratice: peste 1.000 de interceptări confirmate în Ucraina, la un preț per unitate de aproximativ 15.000 de dolari pentru o dronă interceptoare Surveyor.
Mai mult, cu o viteză ce depășește 280 km/h, acest „vânător” este capabil să neutralizeze inclusiv dronele cu reacție rusești, ajutând astfel la păstrarea stocurile critice de rachete Patriot sau AIM-120 pentru amenințări balistice mai importante.
Cum schimbă sistemul „Merops” ecuația de securitate?

Sistemul nu impresionează prin dimensiuni, ci prin simplitate și mobilitate, calități esențiale într-un război fluid. Merops este compus dintr-o stație de comandă, platforme de lansare și flota de drone Surveyor, iar exercițiile din Polonia au demonstrat că lansarea se poate face din bena unui simplu pickup truck.
Această modularitate transformă apărarea antiaeriană dintr-o țintă statică și valoroasă într-un element dinamic, greu de localizat de inamic. O echipă de doar patru oameni, un comandant, un pilot și doi tehnicieni, poate fi instruită în două săptămâni pentru a opera acest sistem.
Drona Surveyor funcționează pe principiul interceptării cinetice, izbindu-se direct în țintă sau detonând în proximitate, și este dotată cu senzori care îi permit să opereze autonom sau pilotat, având o rezistență sporită în faţă sistemelor de război electronic (EW).
Această caracteristică este vitală, având în vedere densitatea bruiajului rusesc din zona Mării Negre, care a pus deseori probleme echipamentelor occidentale mai sofisticate, dar mai sensibile.
România și operațiunea „Eastern Sentry”
Prezența militarilor români la Nowa Deba indică faptul că Bucureștiul a înțeles, în sfârșit, urgența momentului. După incidentele repetate din toamnă, când dronele rusești au violat spațiul aerian național, iar reacția a fost limitată la ridicarea avioanelor F-16 pentru monitorizare, nevoia unui „scut” ieftin și eficient a devenit critică.
Un nou incident similar a avut loc în această noapte, când o dronă rusă a intrat 8 kilometri în spațiul aerian al României, după care a dispărut de pe radar. Au fost ridicate două avioane germane Eurofighter și două F-16 românești.
Desfășurarea Merops în România, ca parte a operațiunii NATO Eastern Sentry, ar putea rezolva dilema politică și militară de la granița cu Ucraina.
Nu mai vorbim despre decizia complicată și costisitoare de a lansa o rachetă scumpă dintr-un avion de luptă, riscând incidente diplomatice sau resturi periculoase pe sol, ci despre utilizarea unei drone mici pentru a neutraliza o altă dronă mică. Această abordare elimină scuza costurilor prohibitive și oferă o soluție proporțională cu amenințarea.
Faptul că publicații precum Business Insider și Defense Express confirmă utilizarea acestui sistem de către România și Polonia este un semnal puternic transmis Moscovei.
NATO trece de la faza de observare pasivă și „îngrijorare profundă” la cea de apărare activă, folosind exact armele care s-au dovedit eficiente în mâinile ucrainenilor.
Ucraina a plătit cu sânge testarea și validarea acestor tehnologii, iar faptul că Occidentul preia acum „lecția Merops” este un pas spre maturizarea flancului estic.
Rămâne de văzut cât de repede vom vedea aceste sisteme dislocate efectiv în Delta Dunării, acolo unde războiul hibrid al Rusiei testează nervii și radarele NATO. De data aceasta, scuza lipsei unei soluții tehnice viabile nu mai stă în picioare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News