„Eram în drum spre America Latină, când guvernul SUA mi-a anulat pașaportul, așa am fost prins în capcană”, a spus el. Edward Snowden a declarat că mult timp a criticat guvernul rus, pe președintele Federației Ruse și legile ruse pentru supravegherea masivă organizată și că în final a sfârșit prin a fi „prins într-o țară pe care nu a ales-o”.
„L-am criticat pe președintele Rusiei, am criticat legile rusești privind supravegherea. Asta nu-mi ușurează viața într-o țară pe care nu am ales-o și unde am fost prins în capcana, deoarece inițial mergeam spre America Latină, iar guvernul SUA mi-a anulat pașaportul și așa am fost prins în capcana în Rusia", a spus Snowden.
„Este greu să fii în opoziție cu politica guvernului SUA, la fel și cu guvernul Rusiei. Este greu, dar necesar”, a spus el.
Potrivit lui Snowden, autoritățile ruse ar putea să nu-i prelungească azilul politic, care în Rusia trebuie reînnoit la fiecare trei ani. „Autoritățile ruse mă pot expune, dar m-ar putea expune chiar dacă nu aș spune nimic. Așadar, ar trebui să tac și să stau calm în fața unor lucruri pe care le consider nedrepte, pentru că așa voi fi în siguranță?” – se intreaba Snowden.
„Dacă voiam siguranță, eram în continuare în Hawaii și câștigam mulți bani spionând pe toata lumea… Nu am legături cu nimeni, nu simt dragoste pentru autoritățile ruse. Nu am ales să fiu aici”, a încheiat Snowden.
Fost colaborator NSA, în iunie 2013, Edward Snowden a furnizat informații secrete ziarelor The Washington Post și The Guardian. El a dezvăluit că agențiile de informații americane ascultau conversațiile telefonice și urmăreau e-mailurile cetățenilor americani și a liderilor mondiali.
Fugit la Hong Kong de o iminentă arestare, Snowden a trimis cereri de azil autorităților din mai multe țări, inclusiv Rusiei. La 1 august 2014, a obținut permis de ședere în Federația Rusă pe trei ani, care a fost prelungit ulterior pentru aceeași perioadă.
La 17 septembrie, în câteva țări au fost publicate memoriile lui Snowden – ”Permanent Record”. Din carte rezultă că el a considerat extrem de nedrept și ilegal faptul amestecului brutal al serviciilor speciale – deghizat ca preocupare pentru securitatea SUA – în viața privată a cetățenilor, a guvernelor străine și în activitatea organizațiilor internaționale.
În carte, Snowden descrie în detaliu viața de zi cu zi din Hong Kong, după fuga sa din SUA. Potrivit lui Edward Snowden, el spera că autoritățile din Hong Kong nu-l vor extrăda în Statele Unite, dar că, după publicarea unor articole despre CIA si NSA, i s-a dat de înțeles că nu ar trebui să spere la azil. Apoi, el și avocații săi locali, după cum rezultă din carte, au trimis cereri de azil către 27 de state, inclusiv în câteva țări europene. Doar Ecuadorul i-a oferit garanții de neextradare către SUA, așa că, pe 23 iunie, Edward Snowden plecă spre acestă țară cu un zbor care făcea escale la Moscova și în Cuba.
„Am aterizat la Sheremetievo, unde, în teorie, trebuia să petrec 24 de ore. Și iată că în curând se fac șase ani”, scrie Edward Snowden. El spune că pe aeroportul din Moscova în acea zi a fost „reținut prea mult”, iar apoi doi agenți ai sericiilor de securitate s-au apropiat de el, spunându-i că are probleme cu pașaportul. Descriind sosirea la Moscova, Edward Snowden relatează pentru prima dată că reprezentanții serviciilor speciale ruse au încercat să-l recruteze. Anterior, susținătorii lui Edward Snowden au susținut pe Wikileaks că nu au existat încercări de recrutare a acestuia de către serviciile de informații ruse.
Între timp, cartea nu conține un episod important. Vizita lui Snowden la consulatul rus din Hong Kong, înainte de a pleca spre Moscova, unde ar fi cerut ajutor. Ulterior, Snowden, prin avocatul său rus Anatoli Kuceren, a negat că a vizitat misiunea diplomatică a Rusiei, deși președintele rus Vladimir Putin l-a contrazis.
Vezi și: Extrădare Edward Snowden. Reacţie a Kremlinului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O unitate specială a agenției ruse de informații militare (GRU) a organizat sabotaje în Europa recrutând executanți prin Telegram și TikTok, precizează centrul de investigații Dossier, care a obținut acces la documente
Poliția franceză a arestat marți un bărbat rus suspectat că ar fi pus la cale acte de „destabilizare” în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, au declarat procurorii pentru AFP, relatează Agerpres.
De câteva decenii, Kremlinul și-a dezvoltat o rețea teribilă de spionaj, formată din ofițeri sub acoperire diplomatică, ucigași și agenți de influență, care acționează în toate statele UE.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni destructurarea unui grup subversiv care planifica un eveniment public în capitala Kiev, având scopul de a răsturna autoritățile civile și militare și de a prelua controlul asupra clădirii Radei Supreme (Parlamentul țării), informează Agerpres, care citează EFE.
Timp de aproape doi ani, experții şi analiştii de informaţii din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) din Ucraina au utilizat satelitul ICEYE pentru a detecta țintele inamice și a facilita desfăşurarea operaţiunilor militare pe front. Astfel, armata ucraineană are acces rapid la imagini din satelit extrem de detaliate. Potrivit unui contract cu compania finlandeză de imagistica prin satelit ICEYE, Forţele Armate Ucrainene au permisiunea de a folosi un satelit radar (SAR) non-stop care oferă imagini inclusiv pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă.
Fostul Șef al Armatei Naționale a Republicii Moldova generalul Igor Gorgan, acuzat că era informator pentru serviciile de informații rusești - ar trebui să fie știrea săptămânii în Republica Moldova, dar și în România.
Serviciile ruse de informații l-au recrutat pe fostul șef al Statului Major General al Republicii Moldova, care a ocupat funcția până la sfârșitul anului 2021. Publicaţia de investigaţii The Insider a obținut acces la corespondența de pe Telegram a fostului șef al Statului Major al Republicii Moldova Igor Gorgan, cu „curatorul” său de la Serviciul de informații militare a Forțelor Armate a Federației Ruse (GRU), colonelul Alexei Makarov. Potrivit investigației, Gorgan ar fi raportat în mod regulat despre situația politică internă din Republica Moldova și ar fi transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean ai Apărării.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Incident grav la Ambasada Israelului în România, unde un bărbat a amenințat că se autoincendiază iar apoi a aruncat cu cocktail Molotov spre Ambasadă. O echipă de intervenție a brigăzii antitero din cadrul SRI care se afla la locație a acționat prompt, l-a imobilizat pe acesta și a procedat imediat la stingerea incendiului. Nu există victime sau pagube.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a oferit agențiilor de informații americane o ocazie rară de a recruta persoane din interiorul Kremlinului, nemulțumite de război. „Nemulțumirea creează o oportunitate unică pentru noi. Suntem foarte deschiși pentru colaborari", a declarat anul trecut directorul CIA, William Burns, citat de CNN.
Potrivit cotidianului The Daily Telegraph, Guvernul britanic a schimbat misiunea prioritară a serviciului de contrainformații MI5. Astfel, lupta împotriva teroriștilor va fi înlocuită cu căutarea spionilor străini, în special din Rusia și China.
Războiul hibrid dus de Federația Rusă a crescut în intensitate, remarcă The New York Times, structurile coordonate de serviciile de informați rusești încercând tot mai des să destabilizeze statele europene.
Un cetățean român a fost arestat pentru acțiuni de spionaj în favoarea Federației Ruse.
Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) rețeaua de agenți ai serviciului 5 al FSB al Federației Ruse pregătea asasinarea lui Volodimir Zelenski.
Statele Unite consideră că războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei este puțin probabil să se încheie în viitorul apropiat, potrivit directorului National Intelligence al Statelor Unite, Avril Haines.
Serviciile britanice de informații consideră că ancheta desfășurată de autoritățile ruse în cazul ministrului adjunct al apărării Timur Ivanov, suspectat de corupție, l-ar putea implica inclusiv pe prim-adjunctul ministrului rus al apărării, Ruslan Tsalikov, care a fost deja interogat de FSB, potrivit unui raport al Ministerului britanic al Apărării din 1 mai.
Cel puțin o treime din cei aproximativ 220 de diplomați ruși acreditați în Elveția, în birourile de la Berna și Geneva, sunt spioni pentru serviciile secrete ale Moscovei. Aceasta este afirmația Serviciului Confederal de Informații (DNB), agenția de informații elvețiană, făcută în raportul său pe anul 2023 privind securitatea națională.
Serviciile de informații din NATO au intensificat supravegherea Serbiei prin mijloace tehnice. Avioane ale SUA și Franței specializate în culegerea și analiza emisiilor radio au patrulat în apropierea frontierelor Serbiei în ultimele două săptămâni.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
Mai mulți membri ai personalului rus au fost expulzați de la sediul NATO din Bruxelles, deoarece Alianța "și-a dat seama că desfășurau activități care nu erau cu adevărat diplomatice, ci de intelligence". Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat acest lucru într-un interviu pentru Bild. În același timp, ziarul german Spiegel scrie că nu a fost precizată nici data incidentului și nici numărul de presupuși spioni ruși. Potrivit Reuters, concedierile au avut loc probabil de-a lungul ultimilor ani.
Mai mulți membri ai personalului diplomatic rus au fost expulzați din sediul NATO fiind suspectați de activități de spionaj, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat vineri de tabloidul german Bild, potrivit Agerpres și Reuters.
Conductele din Marea Baltică au fost destinate nu numai transportului de gaz? Ani de zile, Rusia a spionat Europa sub pretextul culegerii de informații pentru construcția Nord Stream, scrie site-ul cotidianului „Welt”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat joi ţara sa şi-a informat în prealabil aliaţii despre demiterea comandantului Eurocorps, general-locotenentul Jaroslaw Gromadzisnki, iar aceştia nu şi-au exprimat vreo îngrijorare. Decizia vine în plin scandal de spionaj în Polonia, după ce înaltul oficial militar polonez face subiectul unei anchete a SKW - serviciul de contrainformații militare al Poloniei.
Frăția militară iraniano-rusă e mult mai extinsă decât se știa public. Dacă până acum știam de ”trocul” rachetelor și dronelor iraniene cu aeronavele militare rusești, iată că lista echipamentelor ce fac obiectul cooperării este mult mai lungă.
Congresmenii i-au întrebat pe directorii agențiilor de informații americane ce anume încearcă Putin să obțină în Ucraina și ce reprezintă pentru el actualul război, în cadrul unei audieri în Camera Reprezentanților a SUA, la 12 martie.
Raportul serviciilor secrete americane avertizează că Balcanii de Vest se pot confrunta cu conflicte etnice în 2024, potrivit publicației kosovare Telegrafi. Comunitatea de Informații a Statelor Unite și-a făcut public, recent, raportul anual, în care sunt evidențiate amenințările care se așteaptă să afecteze stabilitatea globală, cu o atenție deosebită acordată Balcanilor de Vest.
Potrivit jurnalistului bulgar Khristo Grozev, care conduce grupul de investigaţii jurnalistice Bellingcat, serviciile ruse de informaţii au început operațiunea de eliminare a președintelui Ucrainei cu mult înainte de invazia la scară largă. Detaliile tentativei de asasinare a conducerii politice a Ucrainei, inclusiv a președintelui Volodimir Zelenski, au fost dezvăluite de jurnalistul de investigație Khristo Grozev. El a declarat acest lucru pe 2 martie pe canalul de YouTube ''Zygar''. Grozev a subliniat că GRU a început operațiunea de eliminare a primei persoane din stat cu multe luni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Statele Unite au arestat un ofițer militar sub acuzația de vânzare de informații confidențiale legate de capacitățile armatei americane. Sergentul Corbin Schultz, care lucrează ca analist militar de informații, a primit șase capete de acuzare pentru în vederea obținerii și dezvăluirii de informații din domeniul apărării militare și mituirea unui funcționar public. Tânărul de 24 de ani a fost arestat la granița dintre Tennessee și Kentucky la scurt timp după ce a fost anunțată inculparea.
Structurile de informații rusești au folosit un agent sârb pentru a accesa zona instituțională a Uniunii Europene.
Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.
Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
La doar trei luni după anunțul privind semnarea primului contract de export pentru avioanele Su-57E (E, de la varianta pentru export), rușii anunță nu doar că prima unitate va fi livrată anul acesta, ci și că avionul va începe să fie operat în 2025.
Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.
![Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].](https://media.defenseromania.ro/image/202309/w322h220/rusia-productie-tancuri_71995000.jpg "Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].")
Războiul dintre Rusia și Ucraina a escaladat dramatic în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală rămâne ancorată în presupunerea periculos de greșită că economia Rusiei se va prăbuși sub costul uluitor al militarizării, al creșterii economice anemice și al scăderii prețurilor petrolului. Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție de a demilitariza economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia. Kremlinul își propune să-și facă mașina de război mai mare și mai bună, fiind gata să sacrifice calitatea vieții rușilor obișnuiți pe parcurs și este puțin probabil să întâmpine o rezistență semnificativă.
În timp ce Rusia ataca oraşele ucrainene cu rachete, un incident major a avut loc în noaptea de 6 iunie la aeroportul din regiunea rusă Briansk, utilizat exclusiv în scopuri militare de la începutul invaziei ruse. Atacul a declanșat o explozie masivă, urmată de o detonare puternică repetată, indicând distrugerea aviației de transport ruse și a unor depozite de muniții valoroase. Autoritățile ruse au emis anterior avertizări privind un posibil atac cu drone. Zona exploziilor a fost rapid și precis localizată de analiştii OSINT.
„Astăzi am pus bazele unor contacte personale și politic foarte bune și fructuoase”, a declarat cancelarul Germaniei după întâlnirea președintele SUA."Today I laid the foundations for some very good and fruitful personal and political contacts," Germany's chancellor said after the US President.
În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
La data de 4 iunie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au testat cu succes o nouă versiune de 226 de kilograme a armei anti-navă QUICKSINK. Muniția a fost lansată dintr-un bombardier stealth B-2 Spirit deasupra poligonului de testare din Golful Eglin, Florida. QUICKSINK, un program al Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), transformă o bombă standard ghidată cu precizie într-o armă anti-navă eficientă. Varianta mai ușoară, de 226 de kilograme, permite aeronavelor de luptă să transporte mai multe muniții per misiune și să angajeze multiple ținte maritime aflate la mare distanță.
Ministerul Britanic al Apărării intenționează să aloce până la 240 de milioane de lire sterline pentru achiziționarea primelor două, dintr-un total de patru, sisteme de arme laser DragonFire, destinate navelor de război ale Marinei Regale. Acest contract, ce se estimează să se deruleze în perioada 3 noiembrie 2025 – 31 martie 2028, cu o opțiune de prelungire până în decembrie 2032, va asigura livrarea a două unități navale.
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 6 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Germania intenționează să achiziționeze din Norvegia rachete de croazieră cu lansare din aer de tip JSM de ultimă generație, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, relatează Agerpres și DPA.
Rușii nu au reușit să vândă încă nimănui Su-57, dar tocmai s-au luat pe piața externă la „trântă” cu F-35 Lightning II american. Provocarea rusă? Ca Su-57 să ia fața F-35 într-un contract gigant iar pentru asta rușii plusează.
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a atacat recent pentru a treia oară Podul Crimeei, utilizând de această dată o incarcatura exploziva subacvatică care a avariat grav stâlpii principali de susținere. Similar primelor doua atacuri, cel de-al treilea se in scrie in seria de eforturi ale Ucrainei de a perturba una dintre cele mai vitale rute logistice militare ale Rusiei.
O descoperire șocantă a stârnit un val de îngrijorare în sud-estul Poloniei: sisteme antiaeriene și muniție, lăsate nesupravegheate într-un hangar din satul Laszki, în regiunea Podkarpacie, aproape de granița cu Ucraina. Incidentul, investigat acum de autoritățile poloneze, a scos la iveală o poveste complexă implicând o companie privată și un transport misterios de armament destinat Ucrainei.
Forțele Armate Române au semnat un contract pentru achiziția unui număr nespecificat de vehicule de desant aerian de tip Enok AB (Airborne), special adaptate pentru roluri de apărare anti-tanc mobilă. Anunțul a fost făcut de producătorul german, ACS Armoured Car Systems GmbH (ACS), în cadrul Forumului Forțelor pentru Operații Speciale din Europa de Sud-Est (SEESOF), ce are loc în prezent în România, la Târgu Mureș. Această achiziție subliniază o direcție strategică către consolidarea capacităților de apărare mobilă, cu o orientare clară către utilizarea de către forțele speciale române.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat pe 4 iunie noi imagini detaliate din cadrul operațiunii „Pânza de Păianjen” (Pavutyna), ce ilustrează lovituri spectaculoase cu drone împotriva unor aeronave strategice rusești aflate in unele dintre cele mai importante baze aeriene.
O analiză a celor mai recente eveniment de pe frontul aerian ucrainean relevă o transformare fundamentală a echilibrului de putere, marcată de erodarea progresivă a apărărilor aeriene rusești. Această schimbare este rezultatul unei integrări strategice a capabilităților aeriene, ucrainenii utilizând atât aeronave occidentale avansate, cât și platforme modernizate de origine sovietică pentru a efectuat mişini tactice coordonate.
Țările Uniunii Europene au dificultăți în a produce cantitatea necesară de muniție atât pentru propriile nevoi, cât și pentru aprovizionarea Ucrainei.
Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei (SBS) au din 3 iunie un nou comandant în persoana lui Robert Brovdi, cunoscut sub porecla ”Maghiar”. Cu o bogată experiență de luptă, Brovdi a anunțat deja schimbări radicale în următoarele trei luni, care au ca scop eficientizarea acțiunilor SBS prin sistematizarea întregului proces de la formarea personalului, logistică, sprijin tehnic până la controlul câmpului de luptă.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
Marca auto românească ARO (prescurtare de la Auto Romania) a fost una dintre cele mai cunoscute și emblematice companii producătoare de vehicule de teren din această regiune. După Revoluția din 1989 a existat o oportunitate de a salva ARO prin privatizare, iar un stat era mai mult de interesat de proces. Nu s-a concretizat iar ARO azi e istorie.
Atacurile forțelor armate ucrainene asupra aerodromurilor militare ale Rusiei, atacuri soldate cu pierderi istorice ale ocupantului, au generat o dezbatere între experții militari ruși cu privire la viitorul aviației strategice.
O dispută de proporții se prefigurează la Pentagon, unde se dorește prioritizarea dezvoltării avionului de vânătoare stealth F-47 al U.S. Air Force în detrimentul planurilor U.S. Navy de a-și dezvolta propriul avion de ultima generație, F/A-XX. Argumentul central invocat de Departamentul Apărării este că urmărirea simultană a celor două programe ar putea întârzia ambele inițiative cruciale pentru viitorul aerian al SUA.
