DCBusiness.ro
Poți descărca aplicația:
„Eram în drum spre America Latină, când guvernul SUA mi-a anulat pașaportul, așa am fost prins în capcană”, a spus el. Edward Snowden a declarat că mult timp a criticat guvernul rus, pe președintele Federației Ruse și legile ruse pentru supravegherea masivă organizată și că în final a sfârșit prin a fi „prins într-o țară pe care nu a ales-o”.
„L-am criticat pe președintele Rusiei, am criticat legile rusești privind supravegherea. Asta nu-mi ușurează viața într-o țară pe care nu am ales-o și unde am fost prins în capcana, deoarece inițial mergeam spre America Latină, iar guvernul SUA mi-a anulat pașaportul și așa am fost prins în capcana în Rusia", a spus Snowden.
„Este greu să fii în opoziție cu politica guvernului SUA, la fel și cu guvernul Rusiei. Este greu, dar necesar”, a spus el.
Potrivit lui Snowden, autoritățile ruse ar putea să nu-i prelungească azilul politic, care în Rusia trebuie reînnoit la fiecare trei ani. „Autoritățile ruse mă pot expune, dar m-ar putea expune chiar dacă nu aș spune nimic. Așadar, ar trebui să tac și să stau calm în fața unor lucruri pe care le consider nedrepte, pentru că așa voi fi în siguranță?” – se intreaba Snowden.
„Dacă voiam siguranță, eram în continuare în Hawaii și câștigam mulți bani spionând pe toata lumea… Nu am legături cu nimeni, nu simt dragoste pentru autoritățile ruse. Nu am ales să fiu aici”, a încheiat Snowden.
Fost colaborator NSA, în iunie 2013, Edward Snowden a furnizat informații secrete ziarelor The Washington Post și The Guardian. El a dezvăluit că agențiile de informații americane ascultau conversațiile telefonice și urmăreau e-mailurile cetățenilor americani și a liderilor mondiali.
Fugit la Hong Kong de o iminentă arestare, Snowden a trimis cereri de azil autorităților din mai multe țări, inclusiv Rusiei. La 1 august 2014, a obținut permis de ședere în Federația Rusă pe trei ani, care a fost prelungit ulterior pentru aceeași perioadă.
La 17 septembrie, în câteva țări au fost publicate memoriile lui Snowden – ”Permanent Record”. Din carte rezultă că el a considerat extrem de nedrept și ilegal faptul amestecului brutal al serviciilor speciale – deghizat ca preocupare pentru securitatea SUA – în viața privată a cetățenilor, a guvernelor străine și în activitatea organizațiilor internaționale.
În carte, Snowden descrie în detaliu viața de zi cu zi din Hong Kong, după fuga sa din SUA. Potrivit lui Edward Snowden, el spera că autoritățile din Hong Kong nu-l vor extrăda în Statele Unite, dar că, după publicarea unor articole despre CIA si NSA, i s-a dat de înțeles că nu ar trebui să spere la azil. Apoi, el și avocații săi locali, după cum rezultă din carte, au trimis cereri de azil către 27 de state, inclusiv în câteva țări europene. Doar Ecuadorul i-a oferit garanții de neextradare către SUA, așa că, pe 23 iunie, Edward Snowden plecă spre acestă țară cu un zbor care făcea escale la Moscova și în Cuba.
„Am aterizat la Sheremetievo, unde, în teorie, trebuia să petrec 24 de ore. Și iată că în curând se fac șase ani”, scrie Edward Snowden. El spune că pe aeroportul din Moscova în acea zi a fost „reținut prea mult”, iar apoi doi agenți ai sericiilor de securitate s-au apropiat de el, spunându-i că are probleme cu pașaportul. Descriind sosirea la Moscova, Edward Snowden relatează pentru prima dată că reprezentanții serviciilor speciale ruse au încercat să-l recruteze. Anterior, susținătorii lui Edward Snowden au susținut pe Wikileaks că nu au existat încercări de recrutare a acestuia de către serviciile de informații ruse.
Între timp, cartea nu conține un episod important. Vizita lui Snowden la consulatul rus din Hong Kong, înainte de a pleca spre Moscova, unde ar fi cerut ajutor. Ulterior, Snowden, prin avocatul său rus Anatoli Kuceren, a negat că a vizitat misiunea diplomatică a Rusiei, deși președintele rus Vladimir Putin l-a contrazis.
Jurnaliștii de la Reuters au luat legătura cu rudele mai multor militari indieni uciși în confruntările dintre chinezi și indieni la frontieră, dar și cu soldați care au participat la recuperarea celor decedați.
Un atac aerian a avut loc la Baza Aeriană Al Watiya, din Libia, recucerită recent de către forțele armate loiale GNA, susţinute de Turcia.
Ivan Safronov, fost jurnalist devenit cu două luni în urmă consilier al şefului Agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, a fost arestat marţi de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), fiind acuzat de "înaltă trădare" în beneficiul unei ţări NATO, fiind pasibil de o pedeapsă între 12 şi 20 de ani de închisoare, relatează Agerpres, care citează AFP, Reuters, RIA Novosti şi Interfax.
Uciderea lui Qassem Soleimani într-un atac cu dronă american la Bagdad în ianuarie a fost arbitrară şi ilegală, dat fiind că Washingtonul nu a demonstrat că generalul iranian reprezenta un pericol imediat, consideră experta ONU în drepturile omului Agnes Callamard, raportor special privind execuţiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare, într-un raport trimis marţi presei de către ONU, informează AFP, citat de Agerpres.
Armata Germaniei, cunoscută sub denumirea de Bundeswehr, intenționează să achiziţioneze un lot de noi rachete ghidate pentru lansatorul de rachete M270 MLRS (Multiple Launch Rocket System), cunoscut în Germania ca MARS II.
Partidul politic din Rusia de orientare naționalistă „Za pravdu” (Pentru Adevăr), al cărui lider este scriitorul Zahar Prilepin, a prezentat programul electoral în care apare inițiativa de a organiza un referendum cu privire la recunoașterea Transnistriei și includerea regiunii separatiste în componența Rusiei, transmite RIA Novosti.
Moscova a ameninţat luni că va răspunde sancţiunilor ''ostile'' anunţate de Londra împotriva a 49 de persoane şi organizaţii, dintre care 25 din Rusia, în cadrul unui nou mecanism de pedepsire a încălcărilor drepturilor omului, relatează AFP.
Estonia a trimis marţi Ucrainei 2400 de pistoale Makarov, destinate armatei, pentru lupta împotriva rebelilor pro-ruşi, informează dpa.
