Un nou sondaj comandat de PE şi realizat în perioada noiembrie-decembrie 2020 de Kantar constată o creştere cu zece puncte procentuale a numărului de cetăţeni la nivelul UE care au exprimat o opinie pozitivă cu privire la Uniune (50%) în comparaţie cu toamna anului 2019, iar 66% dintre respondenţii la acest sondaj sunt optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene.
La finalul anului 2020, mai mulţi respondenţi au considerat că lucrurile merg într-o direcţie bună la nivelul UE în comparaţie cu propria ţară. În plus, aproape trei din patru respondenţi la nivel european (72%) consideră că planul de redresare al UE ar permite economiei ţării lor să îşi revină mai rapid în urma efectelor negative ale pandemiei de coronavirus.
Întrebaţi dacă în ultimele luni au avut probleme cu plata facturilor, 5% dintre români au spus că în cea mai mare parte a timpului, 43% au răspuns din când în când, iar 52% au răspuns că aproape niciodată.
Nu mai puţin de 36% dintre români cred că peste un an condiţiile lor de viaţă vor fi mai rele, fiind cei mai pesimişti din UE după slovaci (43%) şi greci (40%). 35% dintre români spun că peste un an condiţiile lor de viaţă vor fi la fel, iar 27% că vor fi mai bune, un grad de încredere printre cele mai ridicate din UE, după cele din Suedia, Irlanda şi Estonia (30% fiecare) şi la fel ca în Danemarca şi Austria (27% fiecare).
În acelaşi timp, românii sunt de părere că situaţia economiei va fi mai rea peste un an în proporţie de 46%, aflându-se din acest punct de vedere în ultima treime a UE, la mare diferenţă de letoni (68%), cehi şi francezi (câte 67%) şi sloveni (65%). 24% dintre români cred că situaţia economică va fi mai bună (pe la jumătatea clasamentului UE), iar 26% spun că va fi la fel.
Nu mai puţin de 60% dintre români afirmă că lucrurile merg într-o direcţie greşită în România, pe locul zece în UE în privinţa perspectivei asupra viitorului ţării lor, 29% afirmă că merg într-o direcţie bună, iar 4% că nu merg nici într-o direcţie, nici în alta. Totuşi, faţă de eurobarometrul din octombrie 2019, proporţia românilor care spun acum că lucrurile merg într-o direcţie bună a crescut cu 5%.
În acelaşi timp, 50% dintre români susţin că lucrurile merg în direcţia cea bună în UE, pe locul al nouălea în UE într-un top condus de Irlanda (77%), Lituania (70%) şi Estonia (61%). Pe de altă parte, 37% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcţie greşită în UE (în scădere cu 2 puncte procentuale în ultimul an), în ultima treime din 'Cei 27' din punct de vedere al pesimismului faţă de perspectivele blocului comunitar.
În ceea ce priveşte funcţionarea democraţiei în ţara lor, 4% dintre români sunt foarte satisfăcuţi, 46% destul de satisfăcuţi, 33% nu foarte satisfăcuţi şi 15% deloc satisfăcuţi. România se află practic pe locul al 16-lea în UE în ceea ce priveşte proporţia cetăţenilor foarte satisfăcuţi şi destul de satisfăcuţi de funcţionarea democraţiei în ţara lor.
Când vine vorba despre funcţionarea democraţiei în UE, 6% dintre români sunt foarte satisfăcuţi şi 54% destul de satisfăcuţi, locul al 14-lea în UE la cele două categorii cumulate, 28% nu sunt foarte satisfăcuţi, iar 8% deloc satisfăcuţi. Proporţia românilor foarte satisfăcuţi şi destul de satisfăcuţi de funcţionarea democraţiei în UE a crescut cu 5% în ultimul an, mai mult decât media UE, care este de +3%.
Întrebaţi dacă cred că planul de redresare al UE le va ajuta ţara să-şi revină din efectele pandemiei, 22% dintre români sunt total de acord, 51% tind să fie de acord, 18% tind să nu fie de acord, iar 6% sunt în total dezacord. Practic, percepţia favorabilă faţă de acest plan este de 73% în România (media UE este de 72%), în a doua treime a clasamentului 'Celor 27' privitor la percepţia asupra planului de redresare.
Întrebaţi la modul general cât de optimişti sunt în ceea ce priveşte viitorul UE, 70% dintre români au răspuns că sunt foarte optimişti (12%) şi destul de optimişti (58%), iar 27% că sunt destul de pesimişti şi foarte pesimişti. România se află din acest punct de vedere pe locul al 11-lea în UE, într-un clasament dominat de Irlanda (89%), Malta şi Slovacia (79%).
România este una dintre ţările în care Parlamentul European are cea mai bună imagine, respectiv 7% foarte pozitivă şi 40% destul de pozitivă, pe locul al cincilea în UE după Irlanda (65%), Portugalia (54%), Bulgaria (51%) şi Polonia (48%). La polul opus, 9% dintre români au o imagine destul de negativă despre Parlamentul European, iar 4% foarte negativă. Ca şi în alte chestiuni legate de percepţia pozitivă asupra UE, şi aceasta a crescut cu un punct procentual în ultimul an.
De asemenea, 69% dintre români cred că PE ar trebui să joace un rol mai important în viitor - pe locul al 11-lea în UE -, în timp ce 25% dintre români cred că acesta ar trebui să fie mai puţin important.
Nu mai puţin de 23% dintre români cred că imaginea UE s-a îmbunătăţit în ultimul an, pe locul al 5-lea în UE, 27% afirmă că aceasta s-a înrăutăţit, iar 49% că a rămas la fel.
Totuşi, nu mai puţin de 19% dintre români afirmă că apartenenţa ţării la UE este un lucru rău, cea mai ridicată proporţie din UE, iar 49% că e un lucru bun, respectiv pe locul al 24-lea în UE. Din acest punct de vedere în ultimul an percepţia favorabilă asupra apartenenţei României la UE a scăzut cu şase puncte procentuale.
La modul general, relevă eurobarometrul, pandemia a întărit convingerea cetăţenilor că Uniunea Europeană este cadrul potrivit pentru a dezvolta soluţii eficiente pentru combaterea COVID-19 şi a efectelor sale.
Respondenţii la sondaj formulează o nouă prioritate politică de vârf pentru Parlamentul European: 48% dintre respondenţii la nivelul UE doresc ca lupta împotriva sărăciei şi a inegalităţilor sociale să ocupe un loc prioritar pe ordinea de zi. Aceasta este prima prioritate în toate statele membre ale UE, cu excepţia Finlandei, Cehiei, Danemarcei şi Suediei, unde lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii are prioritate.
La nivel european, următoarele priorităţi indicate de cetăţeni sunt măsurile pentru combaterea terorismului şi a criminalităţii (35%), pentru creşterea accesului la educaţie de calitate (33%) şi cele pentru protejarea mediului înconjurător (32%).
În România, lupta împotriva sărăciei şi a inegalităţilor sociale este considerată o prioritate de 44% dintre respondenţi, urmată de măsuri pentru creşterea accesului la educaţie de calitate (34%) şi de măsuri pentru asigurarea accesului la hrană sigură pentru cetăţeni şi un nivel de viaţă decent pentru fermieri (27%).
O modificare similară apare, de asemenea, în clasificarea de către cetăţeni a valorilor fundamentale pe care PE ar trebui să le apere. În timp ce apărarea drepturilor omului în întreaga lume (51%) şi egalitatea între bărbaţi şi femei (42%) rămân pe primele locuri la nivel UE, solidaritatea dintre statele membre este pe locul al treilea, 41% dintre respondenţii europeni dorind ca Parlamentul să apere această valoare mai presus de toate celelalte, comparativ cu 33% în urmă cu un an.
Apărarea drepturilor omului în întreaga lume este prima valoare indicată şi de respondenţii din România (46%). Solidaritatea între statele membre (40%) şi libertatea de exprimare (36%) sunt următoarele două valori fundamentale indicate de respondenţii din România.
"Mesajul acestui sondaj este clar: cetăţenii europeni sprijină Uniunea Europeană şi consideră că UE este cadrul potrivit pentru a căuta soluţii la criză. Însă reforma UE este în mod clar ceva pe care cetăţenii doresc să îl vadă şi acesta este motivul pentru care trebuie să lansăm cât mai curând posibil Conferinţa privind viitorul Europei", a declarat preşedintele PE David Sassoli, citat într-un comunicat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
India ar putea face o alegere surpriză în privința viitoarelor aeronave de luptă pe care Forțele Aeriene doresc să le achiziționeze. Cele mai mari șanse pare să le aibă varianta propusă de Suedia, cu aeronava JAS-39 Gripen.
Preşedintele României, Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete de pensionare pentru magistrați.
Sâmbătă, petrolierul rusesc Volgoneft 212, care are la bord 4.000 de tone de produse petroliere s-a rupt în jumătate în strâmtoarea Kerci, lângă Peninsula Crimeea ucraineană. O oră mai târziu, petrolierul Volgoneft 239 a eșuat și el.
Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.
Serviciul Securității de Stat din Abkhazia susține că a reținut un cetățean român, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei.
Fostul fotbalist Kavelashvili devine președintele Georgiei, o lovitură adusă aspirațiilor europene ale micului stat din Caucazul de Sud.
Publicația Financial Times a informat, pe 13.12.2024, că Rusia își retrage o parte din forțele sale dislocate în Siria. Jurnaliștii britanici au ajuns la această concluzie în urma analizării unor imagini din satelit ale bazelor și coloanelor de echipamente militare.
Parlamentul sud-coreean a adoptat sâmbătă o moţiune de suspendare a preşedintelui Yoon Suk Yeol, ca urmare a încercării sale eşuate de a impune legea marţială în Coreea de Sud pe 3 decembrie, relatează AFP.
Forțele Terestre (US Army) și Marina (US Navy) au efectuat cu succes primul test de luptă al rachetei hipersonice cu rază lungă Dark Eagle.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, are în vedere o lovitură preventivă asupra Iranului pentru a opri programul nuclear în curs de desfășurare al Iranului.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit noul prim-ministru pe șeful partidului MoDem, Francois Bayrou, și i-a încredințat sarcina formării unui guvern, a anunțat Palatul Elysée într-un comunicat emis vineri.
Încetarea focului în războiul din Ucraina va fi subiectul principal al întâlnirii convocate miercurea viitoare la Bruxelles de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
La o întâlnire cu membrii guvernului de joi, președintele rus Vladimir Putin a cerut adoptarea unor măsuri extraordinare de sprijinire a companiilor rusești de exploatare a cărbunelui.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Preşedintele chinez Xi Jinping nu va participa la ceremonia de învestire a preşedintelui ales Donald Trump, care va avea loc pe 20 ianuarie la Washington, a informat vineri CBS News, transmit Agerpres și EFE.
Publicația Financial Times (FT) a informat, pe 12.12.2024, că membrii europeni ai NATO negociază o creștere a obiectivului anual de cheltuieli pentru apărare din cadrul alianței de la nivelul actual de 2% la 3% din produsul intern brut (PIB). Un acord în acest sens ar trebui să fie obținut până în iunie anul viitor, când va avea loc summitul anual al Alianței Nord-Atlantice în Olanda.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Guvernul a adoptat azi un proiect legislativ care reglementează combaterea dronelor în spațiul aerian al României.
Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, nu a trimis preşedintelui Vladimir Putin o invitaţie pentru a participa la ceremonia de învestire care va avea loc pe 20 ianuarie, a informat joi agenţiile Agerpres și EFE.
Ministrul de interne Cătălin Predoiu a transmis un mesaj omologilor săi, în urma votului din Consiliul JAI pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen.
Consiliul JAI a aprobat aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025.
OMV își reziliază contractul de furnizare pe termen lung de gaze naturale cu Gazprom. Compania de stat rusă Gazprom a oprit din 16 noiembrie a.c., livrările către Austria.
În zilele următoare, armata rusă ar putea lansa o altă rachetă balistică Oreșnik cu rază medie de acțiune în Ucraina, relatează Reuters, citând oficiali americani.
În baza unei hotărâri de guvern adoptată pe 11.12.2024, soldele militarilor profesioniști din armata Republicii Cehe vor crește de la 01 ianuarie, în mod uniform, cu 1.500 de coroane. De asemenea, cu aceeași sumă vor fi crescute și salariile pompierilor și polițiștilor.
Iranul acuză că evenimentele ce au dus la căderea lui Al Assad fac parte dintr-un plan comun al SUA și Israelului.
Svetlana Tihanovskaia, liderul exilat al opoziției din Belarus și, după mulți, președintele Belarusului, a cerut poporului belarus să se pregătească să iasă în stradă și să înlăture regimul dictatorului Alexandr Lukașenko.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a vizitat marți, 10 decembrie, împreună cu ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, Baza Militară 99 Deveselu, care găzduiește sistemul SUA de apărare antirachetă Aegis Ashore (Aegis Ashore Missile Defense System - AAMDS) din România.
Informații pe acest subiect, precum și despre sprijinul internațional acordat Ucrainei, au fost anunțate de preşedintele Volodimir Zelenski, în seara de 9 decembrie.
Varianta franceză este o misiune de menținere a păcii care ar garanta că Kremlinul nu va rupe un eventual acord încetare a focului și linia de demarcație stabilită printr-o viitoare înțelegere.
Având în vedere creșterea tensiunilor în relațiile cu NATO și cu întregul Occident colectiv, îndeosebi din cauza conflictului din Ucraina, autoritățile de la Moscova și Minsk și-au întărit cooperarea militar-strategică. Una dintre principalele pârghii de descurajare a potențialilor adversari ai statului unional format între Federația Rusă și Republica Belarus este reprezentată de transferul de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul belarus, care s-a produs în vara acestui an.
Portalul belgian Army Recognition a informat, pe 06.01.2025, că primul regiment rus de sisteme de rachete de apărare antiaeriană S-500 Prometheus va avea misiunea de a apăra Podul Crimeea. Această evoluție urmează rapoartelor anterioare ale serviciilor secrete ucrainene de la mijlocul anului 2024, care sugerau că elemente ale S-500 fuseseră deja desfășurate în Crimeea în capacitate experimentală.
În prezent, Rusia dispune de aproximativ 1.200 de avioane de luptă de toate tipurile, inclusiv dacă le luăm în calcul pe cele ale aviației strategice. Un interesant raport prezentat recent arată că o mare parte din acestea se află la finalul ciclului de viață.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este dispus să negocieze încheierea războiului cu ruşii ca pas final după o întâlnire cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi cu reprezentanţii Uniunii Europene (UE) şi abia după ce obţine de la aceştia din urmă un nivel satisfăcător de garanţii de securitate pentru Ucraina, informează Agerpres și EFE.
Elbit Systems Ltd. a obținut un contract în valoare de aproximativ 60 de milioane de dolari pentru furnizarea către o țară europeană NATO a sistemelor sale multistrat (multi-layered) de luptă împotriva avioanelor fără pilot (Counter Unmanned Aerial Systems - C-UAS). Contractul va fi implementat pe o perioadă de 3 ani, potrivit celor de la Elbit.
Rusia continuă să acumuleze pierderi de vehicule care sunt probabil nesustenabile pe termen mediu, scriu analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului. Capacitatea de producție a Rusiei ar putea să nu țină pasul.
Un startup estonian a dezvoltat o rachetă în miniatură concepută pentru a contracara dronele care zboară la mică altitudine, pe care intenționează să o testeze în Ucraina luna aceasta, în timp ce atacurile cu drone rusești continuă să provoace haos în întreaga țară sfâșiată de război.
Trupele ucrainene au reluat acțiunile ofensive în regiunea Kursk a Federației Ruse în cel puțin trei zone de pe frontul ucrainean și au realizat progrese tactice pe 5 ianuarie, au confirmat analiştii Institutului pentru Studierea Războiului.
După ce în toamna anului trecut rușii s-au lăudat că Su-57, avionul de generația a 5-a dezvoltat de industria rusă, e combat proven cu performanțe „uluitoare” împotriva Ucrainei, acum un pilot de Su-57 a fost „scos” în presă pentru a povesti despre ceea ce el a descris a fiind un „armăsar de rasă pură” în aviația militară mondială.
Coreea de Nord a lansat luni în direcţia Mării Japoniei ceea ce se crede a fi o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), în ceea ce reprezintă primul său test de acest tip în două luni, consemnează Agerpres, care citează agenţiile internaţionale de presă.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, în dimineața zilei de 06.01.2025, că trupele ruse au preluat controlul asupra localității Kurakhove din partea de sud-vest a Donbasului. Moscova susține că Forțele Armate ale Ucrainei au pierdut peste 12.000 de militari în luptele pentru apărarea localității.
Cetăţenii sirieni care au comis ilegalități în Germania sau sunt recunoscuţi drept islamiști extremiști vor fi deportaţi în ţara lor de origine „de îndată ce situaţia o va permite”, după cum a afirmat ministrului german de Interne Nancy Faeser într-un interviu acordat duminică, 5 ianuarie.
Garanțiile de securitate pentru Kiev vor fi efective numai dacă sunt oferite de Statele Unite. Într-un interviu acordat podcast-ului american al lui Lex Friedman, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că se va întâlni cu noul președinte american Donald Trump imediat după învestirea sa, pe 20 ianuarie.
Ministrul energiei Sebastian Burduja a trecut în revistă principalele proiecte care ar putea fi date în folosință în acest an.
Într-o demonstrație puternică a angajamentului său față de NATO, Regatul Unit trimite cel mai mare număr de militari la exercițiul ”Steadfast Dart 25”, un exercițiu la scară largă care va avea loc în România și Bulgaria în ianuarie și februarie 2025.
Peste 100 de luptători au fost ucişi în ultimele două zile în ciocnirile din nordul Siriei între facţiunile armate susţinute de Turcia şi forţele kurde siriene, a anunţat duminică Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), relatează Agerpres care citează AFP şi dpa.
Etiopia a anunțat vineri, a doua zi după ce a trimis o delegație oficială la Mogadiscio, că dorește să sprijine noua forță a Uniunii Africane, care va fi desfășurată luna aceasta în Somalia pentru a combate rebelii Al-Shabaab, ceea ce reflectă o îmbunătățire a relațiilor între cele două țări după tensiunile severe și o ruptură a relațiilor bilaterale de luni de zile.
Autoritățile ucrainene au anunțat duminică, pe 05.01.2025, că Forțele Armate ale Ucrainei au lansat o nouă ofensivă în regiunea Kursk din Rusia. Armata ucraineană controlează o parte din regiunea sudică a Rusiei încă din vară, când a lansat o ofensivă surpriză și a capturat o serie de localități, inclusiv orașul Sudja. Atacul ucrainean de astăzi a fost deja confirmat de Ministerul rus al Apărării.
Poliția daneză a declarat sâmbătă că investighează un raport privind aproximativ 20 de drone peste portul Koege, la sud-vest de Copenhaga.
Cu toate că noile autorități siriene au declarat că susțin menținerea bazelor militare rusești, Forțele Navale ale Federației Ruse continuă să-și retragă unitățile de luptă din Tartus.
Mai multe drone au lovit sudul Rusiei în dimineața de duminică, au raportat martorii pe aplicația de socializare X. S-au auzit explozii în regiunile Rostov și Belgorod.
Președintele Joe Biden urmează să interzică noi dezvoltări de petrol și gaze offshore pe 625 de milioane de acri (250 de milioane de hectare) din teritoriul de coastă al SUA.
Forțele Navale ale Turciei au început noul an anunțând construirea a trei nave de război bazate pe proiecte interne: un submarin, un portavion și nava principală a foarte așteptatei serie de distrugătoare TF-2000, dedicate misiunilor de apărare antiaeriană.
Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei vor primi primele trei avioane Dassault Aviation Mirage 2000−5F deja din ianuarie.
Cancelarul austriac în exerciţiu, conservatorul Karl Nehammer, a anunţat sâmbătă că va demisiona în zilele următoare atât din acest post cât şi din cel de preşedinte al Partidului Popular austriac (OeVP), după ce această formaţiune a abandonat negocierile cu Partidul Social-Democrat (SPOe) pentru formarea unei coaliţii în urma alegerilor legislative câştigate în septembrie de formaţiunea de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), relatează agenţiile AFP şi DPA, citate de Agerpres.
Preocupările Serbiei pentru înarmare sunt tot mai mari, țara vecină și prietenă trecând deja la acțiuni concrete și diversificate.
De câteva zile, populația Transnistriei a rămas fără încălzire și apă caldă din cauza opririi furnizării gazelor rusești, dar autoritățile de la Tiraspol spun nu au nevoie de ajutorul Occidentului.
Japonia, un aliat important al SUA din regiunea Pacificului dorește să achiziționeze o cantitate semnificativă de rachete aer-aer cu rază medie de acțiune.
Planurile Ucrainei pentru anul 2025 includ producția a 30.000 de UAV-uri cu rază lungă de acțiune și aproximativ 3.000 de rachete de croazieră și rachete-drone.
Rebelii Houthi sunt un ghimpe în coasta Egiptului, care ar putea recurge la o intervenție militară pentru a curăța Marea Roșie de atacurile teroriste.
Designul evidențiază adaptabilitatea forțelor ucrainene în construirea vehiculelor de luptă funcționale din echipamente capturate sau deteriorate.
Acordul va avea nevoie de aprobarea Camerei Reprezentanților și a comisiilor din Senat și include muniții pentru avioane de luptă și elicoptere de atac.
“Pentru a se apăra de o agresiune a Rusiei”: Lituania va cumpăra tancuri germane Leopard 2A8, pentru prima dată după prăbușirea fostei URSS în anul 1991.
