Un nou sondaj comandat de PE şi realizat în perioada noiembrie-decembrie 2020 de Kantar constată o creştere cu zece puncte procentuale a numărului de cetăţeni la nivelul UE care au exprimat o opinie pozitivă cu privire la Uniune (50%) în comparaţie cu toamna anului 2019, iar 66% dintre respondenţii la acest sondaj sunt optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene.
La finalul anului 2020, mai mulţi respondenţi au considerat că lucrurile merg într-o direcţie bună la nivelul UE în comparaţie cu propria ţară. În plus, aproape trei din patru respondenţi la nivel european (72%) consideră că planul de redresare al UE ar permite economiei ţării lor să îşi revină mai rapid în urma efectelor negative ale pandemiei de coronavirus.
Întrebaţi dacă în ultimele luni au avut probleme cu plata facturilor, 5% dintre români au spus că în cea mai mare parte a timpului, 43% au răspuns din când în când, iar 52% au răspuns că aproape niciodată.
Nu mai puţin de 36% dintre români cred că peste un an condiţiile lor de viaţă vor fi mai rele, fiind cei mai pesimişti din UE după slovaci (43%) şi greci (40%). 35% dintre români spun că peste un an condiţiile lor de viaţă vor fi la fel, iar 27% că vor fi mai bune, un grad de încredere printre cele mai ridicate din UE, după cele din Suedia, Irlanda şi Estonia (30% fiecare) şi la fel ca în Danemarca şi Austria (27% fiecare).
În acelaşi timp, românii sunt de părere că situaţia economiei va fi mai rea peste un an în proporţie de 46%, aflându-se din acest punct de vedere în ultima treime a UE, la mare diferenţă de letoni (68%), cehi şi francezi (câte 67%) şi sloveni (65%). 24% dintre români cred că situaţia economică va fi mai bună (pe la jumătatea clasamentului UE), iar 26% spun că va fi la fel.
Nu mai puţin de 60% dintre români afirmă că lucrurile merg într-o direcţie greşită în România, pe locul zece în UE în privinţa perspectivei asupra viitorului ţării lor, 29% afirmă că merg într-o direcţie bună, iar 4% că nu merg nici într-o direcţie, nici în alta. Totuşi, faţă de eurobarometrul din octombrie 2019, proporţia românilor care spun acum că lucrurile merg într-o direcţie bună a crescut cu 5%.
În acelaşi timp, 50% dintre români susţin că lucrurile merg în direcţia cea bună în UE, pe locul al nouălea în UE într-un top condus de Irlanda (77%), Lituania (70%) şi Estonia (61%). Pe de altă parte, 37% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcţie greşită în UE (în scădere cu 2 puncte procentuale în ultimul an), în ultima treime din 'Cei 27' din punct de vedere al pesimismului faţă de perspectivele blocului comunitar.
În ceea ce priveşte funcţionarea democraţiei în ţara lor, 4% dintre români sunt foarte satisfăcuţi, 46% destul de satisfăcuţi, 33% nu foarte satisfăcuţi şi 15% deloc satisfăcuţi. România se află practic pe locul al 16-lea în UE în ceea ce priveşte proporţia cetăţenilor foarte satisfăcuţi şi destul de satisfăcuţi de funcţionarea democraţiei în ţara lor.
Când vine vorba despre funcţionarea democraţiei în UE, 6% dintre români sunt foarte satisfăcuţi şi 54% destul de satisfăcuţi, locul al 14-lea în UE la cele două categorii cumulate, 28% nu sunt foarte satisfăcuţi, iar 8% deloc satisfăcuţi. Proporţia românilor foarte satisfăcuţi şi destul de satisfăcuţi de funcţionarea democraţiei în UE a crescut cu 5% în ultimul an, mai mult decât media UE, care este de +3%.
Întrebaţi dacă cred că planul de redresare al UE le va ajuta ţara să-şi revină din efectele pandemiei, 22% dintre români sunt total de acord, 51% tind să fie de acord, 18% tind să nu fie de acord, iar 6% sunt în total dezacord. Practic, percepţia favorabilă faţă de acest plan este de 73% în România (media UE este de 72%), în a doua treime a clasamentului 'Celor 27' privitor la percepţia asupra planului de redresare.
Întrebaţi la modul general cât de optimişti sunt în ceea ce priveşte viitorul UE, 70% dintre români au răspuns că sunt foarte optimişti (12%) şi destul de optimişti (58%), iar 27% că sunt destul de pesimişti şi foarte pesimişti. România se află din acest punct de vedere pe locul al 11-lea în UE, într-un clasament dominat de Irlanda (89%), Malta şi Slovacia (79%).
România este una dintre ţările în care Parlamentul European are cea mai bună imagine, respectiv 7% foarte pozitivă şi 40% destul de pozitivă, pe locul al cincilea în UE după Irlanda (65%), Portugalia (54%), Bulgaria (51%) şi Polonia (48%). La polul opus, 9% dintre români au o imagine destul de negativă despre Parlamentul European, iar 4% foarte negativă. Ca şi în alte chestiuni legate de percepţia pozitivă asupra UE, şi aceasta a crescut cu un punct procentual în ultimul an.
De asemenea, 69% dintre români cred că PE ar trebui să joace un rol mai important în viitor - pe locul al 11-lea în UE -, în timp ce 25% dintre români cred că acesta ar trebui să fie mai puţin important.
Nu mai puţin de 23% dintre români cred că imaginea UE s-a îmbunătăţit în ultimul an, pe locul al 5-lea în UE, 27% afirmă că aceasta s-a înrăutăţit, iar 49% că a rămas la fel.
Totuşi, nu mai puţin de 19% dintre români afirmă că apartenenţa ţării la UE este un lucru rău, cea mai ridicată proporţie din UE, iar 49% că e un lucru bun, respectiv pe locul al 24-lea în UE. Din acest punct de vedere în ultimul an percepţia favorabilă asupra apartenenţei României la UE a scăzut cu şase puncte procentuale.
La modul general, relevă eurobarometrul, pandemia a întărit convingerea cetăţenilor că Uniunea Europeană este cadrul potrivit pentru a dezvolta soluţii eficiente pentru combaterea COVID-19 şi a efectelor sale.
Respondenţii la sondaj formulează o nouă prioritate politică de vârf pentru Parlamentul European: 48% dintre respondenţii la nivelul UE doresc ca lupta împotriva sărăciei şi a inegalităţilor sociale să ocupe un loc prioritar pe ordinea de zi. Aceasta este prima prioritate în toate statele membre ale UE, cu excepţia Finlandei, Cehiei, Danemarcei şi Suediei, unde lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii are prioritate.
La nivel european, următoarele priorităţi indicate de cetăţeni sunt măsurile pentru combaterea terorismului şi a criminalităţii (35%), pentru creşterea accesului la educaţie de calitate (33%) şi cele pentru protejarea mediului înconjurător (32%).
În România, lupta împotriva sărăciei şi a inegalităţilor sociale este considerată o prioritate de 44% dintre respondenţi, urmată de măsuri pentru creşterea accesului la educaţie de calitate (34%) şi de măsuri pentru asigurarea accesului la hrană sigură pentru cetăţeni şi un nivel de viaţă decent pentru fermieri (27%).
O modificare similară apare, de asemenea, în clasificarea de către cetăţeni a valorilor fundamentale pe care PE ar trebui să le apere. În timp ce apărarea drepturilor omului în întreaga lume (51%) şi egalitatea între bărbaţi şi femei (42%) rămân pe primele locuri la nivel UE, solidaritatea dintre statele membre este pe locul al treilea, 41% dintre respondenţii europeni dorind ca Parlamentul să apere această valoare mai presus de toate celelalte, comparativ cu 33% în urmă cu un an.
Apărarea drepturilor omului în întreaga lume este prima valoare indicată şi de respondenţii din România (46%). Solidaritatea între statele membre (40%) şi libertatea de exprimare (36%) sunt următoarele două valori fundamentale indicate de respondenţii din România.
"Mesajul acestui sondaj este clar: cetăţenii europeni sprijină Uniunea Europeană şi consideră că UE este cadrul potrivit pentru a căuta soluţii la criză. Însă reforma UE este în mod clar ceva pe care cetăţenii doresc să îl vadă şi acesta este motivul pentru care trebuie să lansăm cât mai curând posibil Conferinţa privind viitorul Europei", a declarat preşedintele PE David Sassoli, citat într-un comunicat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină "rusă într-o zi", declarând că doreşte acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev.
Kremlinul a reacționat imediat și spune că "o parte semnificativă" a Ucrainei vrea să fie rusă, iar asta o demonstrează referendumurile din regiunile ucrainene anexate.
Pe 10 și 11 februarie 2025, Parisul va centrul inteligenței artificiale (IA) în cadrul Summit-ului de acțiune privind IA.
Scopul lui Musk și al Departamentului său de Eficiență Guvernamentală (DOGE), care a concediat mii de lucrători federali în primele săptămâni de existență, este controlul mai facil al instituțiilor prin intermediul inteligenței artificiale.
Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia, în contextul în care în Parlament a fost demarată procedura de suspendare a sa din funcția de șef al statului, gestul său fiind calificat drept surprinzător de agențiile internaționale de presă, potrivit unei recenzii a celor de la Agerpres.
Olaf Scholz anunţă că elaborează o propunere de creştere a prezenţei NATO pe insula arctică. În același timp, contracandidatul său în alegeri și favoritul pentru postul de cancelar, creștin-democratul Friedrich Merz, propune reducerea serviciilor publice pentru a crește cheltuielile pentru apărare.
Regiunea separatistă Transnistria din estul Republicii Moldova a refuzat ajutorul în valoare de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru depăşirea crizei energetice.
Gazele vor veni din Rusia, prin intermediul unei companii ungare, a anunţat luni premierul Republicii Moldova, Dorin Recean.
Președintele Klaus Iohannis a susținut luni, 10 februarie, la 14:10, o declarație de presă la Palatul Cotroceni. Declarația vine în contextul cererii de suspendare a președintelui înaintată de opoziție și care urma să fie depusă marți de plenul Parlamentului. Astfel, Klaus Iohannis şi-a anunţat demisia din funcţie cu data de 12 februarie.
Țările Uniunii Europene caută o modalitate de a finanța creșterea cheltuielilor pentru apărare. O idee nouă pentru aceasta este crearea unei structuri financiare separate - o Bancă pentru Reînarmare, care să finanțeze investițiile statelor în apărare. Deși această idee nu este foarte populară printre statele membre, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski se numără printre susținătorii ei.
Generalul James B. Hecker, comandant al Forțelor Aeriene americane din Europa și Africa (USAFE), precum și comandant al Comandamentului Aerian Aliat (AAC) a vizitat Polonia și România, în perioada 4-5 februarie 2025.
Joi, 6 februarie, Rusia ar fi încercat să lanseze o rachetă balistică Oreșnik spre Kiev, dar aceasta a căzut pe teritoriul rus, relatează Forbes.
În Iran, o echipă secretă de oameni de știință explorează opțiuni pentru a ajunge la o armă nucleară mai rapid, chiar dacă ar trebui să fie mai puțin perfectă. În acest timp, președintele Iranului explică clar că vrea să negocieze un nou acord nuclear și face eforturi pentru o schimbare în relațiile cu administrația SUA.
Canalul Panama a dezmințit miercuri anunțul făcut cu puțin timp înainte de executivul american că statul Panama ar fi acceptat să nu mai taxeze tranzitul navelor sale, anunț venit după vizita secretarului de stat al SUA, Marco Rubio, pe fondul presiunilor făcute de președintele american Donald Trump, informează Agerpres și EFE.
Excelența Sa Adrian Zuckerman și Andrei Caramitru, analist economic, vor discuta despre actualitatea economică și globală.
Navele oficiale ale statului american vor putea folosi gratuit Canalul Panama, a anunţat miercuri Departamentul de Stat, pe fondul ameninţărilor din partea lui Donald Trump de a prelua controlul asupra căii maritime strategice, notează Agerpers și AFP.
Comisia Europeană și Moldova au convenit asupra unei strategii cuprinzătoare pe doi ani pentru independența energetică și sustenabilitatea Republicii Moldova.
Preşedintele american Donald Trump a făcut marţi un anunţ şoc, spunând că vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza distruse de război, o propunere despre care premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat că ar putea "schimba istoria", relatează Reuters.
Alegerile prezidenţiale din România din noiembrie 2024, primele alegeri democratice majore din Europa ale căror rezultate au fost anulate din cauza suspiciunilor de ingerinţă străină, marchează un punct de referinţă în conştientizarea impactului manipulării informaţiilor pe reţelele sociale, arată un raport realizat de Serviciul de supraveghere şi protecţie împotriva ingerinţelor digitale străine din Franţa (VIGINUM).
Germania pare că experimentează o alianță de conjunctură, în care stânga populistă BSW își dă mâna cu AfD-ul de extremă dreapta. Ce poate să iasă bun din asta?
Trump lansează război comercial cu taxe vamale pentru Mexic, Canada și China. Dacă primele două state au reușit să amâne decizia președintelui american, în cazul Chinei taxele vamale au intrat deja în vigoare.
Nivelul de umplere a depozitelor subterane de gaze ale Ucrainei se apropie de 10%, iar țara vecină nu reușește să-și asigure consumul din producția proprie.
Luni, liderii europeni s-au reunit în poate unul dintre cele mai importante summituri informale de până acum - ”Un summit de tip „chirurgie pe cord deschis””, nota duminică Politico.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt văzute de Rusia ca posibile locuri pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin , au declarat pentru Reuters două surse ruse care cunosc discuțiile, arată sursele Reuters.
Europa trebuie să îşi asume o responsabilitate mai mare pentru propria sa apărare pentru a ne consolida rezilienţa strategică, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis.
Armata americană a ucis sâmbătă mai multe figuri cheie din rețeaua teroristă Daesh (ISIS) în atacuri aeriene din Munții Golis din Somalia, a anunțat duminică guvernul regiunii semi-autonome Puntland.
"De când sunt pe direcția Pokrovsk, nu am avut nicio zi fără atacuri. Cinci sau șase pe zi - nu sunt niciodată mai puține”, a spus locotenent-colonelul Serghei Tretyak, comandantul Brigăzii 68 Vânători, una dintre cele mai decorate mari unități ucrainene dintre cele înființate după 24 februarie 2022, data începerii invaziei rusești la scară largă.
Un atac recent executat de gruparea paramilitară sudaneză Forțele de Sprijin Rapid asupra unei piețe din orașul Omdurman s-a soldat cu uciderea a 54 de persoane și rănirea altor cel puțin 158, după cum au declarat sâmbătă, 1 februarie, autoritățile locale din domeniul sănătății.
Toate investiţiile în energie curată vor continua şi vom absorbi toţi banii europeni disponibili, însă, în acelaşi timp, tranziţia energetică trebuie să fie pragmatică şi sustenabilă, iar renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României, a scris, duminică, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.
Premierul Lituaniei, Gintautas Paluckas, consideră că declarațiile scandaloase ale liderului formațiunii politici „Zorii lui Nemunas” („Nemuno Aušra" – în lituaniană), Remigius Žemaitaitis, disprețuitoare față de Ucraina, nu reprezintă o problemă cheie pentru activitatea coaliției de guvernare. „Repet: sunt soluții reale pe masă. Atâta timp cât sunt votate, coaliția există, lucrăm. Și nu contează deloc ce spune cineva, cum cântă privighetoarea. Dacă nu sunt voturi, asta este, e libertate. Nu va exista o coaliție”, a adăugat el.
Crin Antonescu a declarat că intră în cursa prezidenţială pornind de la convingerea "nu că partidele sunt minunate", ci de la părerea că dispariţia partidelor, promovată în discursul şi îndemnul "falsei icoane purtătoare de false minuni", înseamnă direct dispariţia democraţiei, a pluralismului, dispariţia libertăţii.
În timpul vizitei preşedintelui Masoud Pezeshkian la expoziţia Organizaţiei Aerospaţiale a Ministerului Apărării de la Teheran, Armata a prezentat două sisteme pe care le califică a fi de nouă generație.
Nava de suport logistic de luptă (Combat Support Ship - CSS) Den Helder, construită la Damen Galați timp de patru ani, a fost livrată oficial, sâmbătă, Marinei Regale Olandeze.
Hamas a eliberat șase ostatici israelieni sâmbătă în Gaza, în al șaptelea schimb contra eliberării de deținuți palestinieni din cadrul armistițiului intrat în vigoare pe teritoriul palestinian pe 15 ianuarie, după 15 luni de război distructiv.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
În cadrul Defense Tech Innovations Forum 2025 din Kiev, a fost prezentată pentru prima dată racheta de croazieră ucraineană ”Трембіта” (Trembita sau Trîmbița), a cărei dezvoltare a început în 2023.
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, în cadrul unui interviu acordat recent, a subliniat că din discuțiile pe care le-a purtat cu partea americană nu doar că SUA nu se vor retrage din România, dar își vor întări prezența în bazele de aici.
România achiziționează armament de ultimă generație pentru avioanele sale de luptă F-16 Fighting Falcon.
Donald Trump a anunțat vineri că îl înlocuiește pe șeful Statului Major Interarme al armatei SUA, punând capăt după mai puțin de doi ani mandatului celui mai înalt gradat din forțele armate, notează Agerpres și AFP.
În cadrul unui mesaj postat pe rețeaua de socializare X, trimisul președintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a descris vineri (21.02.2025) discuțiile sale cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ca fiind “extinse și pozitive”, adăugând că a purtat convorbiri și cu “echipa de securitate talentată” a lui Zelenski de la Kiev. Kellogg a spus, de asemenea, că președintele ucrainean este “un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”.
CEO-ul companiei Saab crede că avioanele de luptă JAS 39 Gripen vor ajunge în Ucraina, dar ar trebui să fie un program pe termen lung. Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen pentru Ucraina Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen Ucrainei, care a fost discutată pentru prima dată în 2023.
Schimbările survenite în contextul geopolitic actual vor necesita schimbări semnificative în ceea ce privește cheltuielile cu resursele militare, iar această situație trebuie bine înțeleasă. Dacă Statele Unite încetează în cele din urmă să acorde asistență militară Ucrainei, atunci țările europene vor trebui să își mărească asistența acordată ucrainenilor cu încă 100 până la 350 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția evenimentelor de pe câmpul de luptă.
Statele membre NATO au continuat în această săptămână cele mai mari exerciții de luptă din 2025, testându-și capacitatea de a desfășura rapid forțe de amploare la granița estică a alianței, în timp ce cresc îngrijorările cu privire la prezenţa militară a Statele Unite pe bătrânul continent.
La 20 februarie 2025, compania Pratt & Whitney, o filială cheie a RTX, a anunțat că a obținut un contract semnificativ, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari, pentru a asigura mentenanța continuă a motoarelor F119 care echipează flota de avioane de luptă F-22 a Forțelor Aeriene ale SUA. Acest contract pe trei ani este conceput pentru a spori disponibilitatea operațională a peste 400 de motoare F119 care au depășit împreună 900 000 de ore de zbor ale motoarelor, determinând în același timp reduceri de costuri la nivelul întregii flote.
La scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre „oportunități incredibile de parteneriat cu rușii”, după discuțiile cu o delegație rusă condusă de omologul său Serghei Lavrov, el i-a sunat pe oficiali europeni.
Rusia și SUA au deschis oficial canale diplomatice abia săptămâna aceasta. Neoficial, s-ar părea că discuțiile între cele două părți au loc de câteva luni.
România va deține anul acesta trei escadrile complete de F-16 Fighting Falcon urmând ca modernizarea F-urilor să se facă la Aerostar Bacău.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Cercetătorii de la Microsoft, cu sprijinul Agenţiei pentru Proiecte de Cercetare Avansate în domeniul Apărării (DARPA) din SUA, au anunțat dezvoltarea unui circuit integrat pentru computerele cuantice, care ar putea duce la dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială bazate pe mult mai puține resurse și energie.
Exercițiile militare recente ale Chinei în apropiere de Taiwan nu au fost manevre obișnuite, ci un „test de unificare forțată” a insulei cu China continentală.
SUA ar fi întrerupt vânzările și livrările de arme către Ucraina, a afirmat joi un deputat ucrainean. Deputatul ucrainean Roman Kostenko, care lucrează ca secretar al Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Informații din Rada Supremă a Ucrainei , a declarat că unele companii implicate în vânzarea și livrarea de arme către Ucraina așteaptă decizii politice, dar motivul exact al suspendării nu este clar.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a cerut Ucrainei să „îndulcească tonul” în comunicarea sa cu guvernul SUA și să analizeze din nou „foarte atent” acordul privind vânzarea resurselor de minereuri rare propus de administrația Trump. Waltz a declarat acest lucru într-un interviu acordat FoxNews pe 20 februarie.
A apărut prima imagine confirmată a unui F-16AM Fighting Falcon ucrainean care se întoarce dintr-o misiune de atac, marcând o etapă importantă în evoluția capacităților de luptă aeriană ale Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt în criză de rachete pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, în timpul unei conferințe de presă pe fondul negocierilor în curs între SUA și Rusia. Acesta a povestit o discuție cu unul dintre comandanții săi, care a semnalat o situație critică.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
Aliații europeni sunt avertizați să-și dubleze producția de arme pentru a se pregăti de război.
Premierul britanic Keir Starmer urmează să îi propună președintelui american Donald Trump, săptămâna viitoare, la Washington, un plan prin care solicită desfășurarea a 30 000 de trupe europene în Ucraina pentru a menține o încetare a focului. Propunerea urmărește să contribuie la stabilizarea situației din Ucraina, trupele europene urmărind orice acord de încetare a focului.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reafirmat hotărârea țării sale de a lupta împotriva agresiunii ruse, subliniind că Ucraina a rezistat celui mai teribil atac militar din istoria modernă a Europei.
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
Un avion de vânătoare Su-27S ucrainean a fost fotografiat recent cu o nouă schemă de camuflaj, conform unor rapoarte recente apărute pe diferite canale de X (ex-Twitter) care analizează războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
Autoritatea pentru Concurență din Europa investighează oportunitatea achiziției de către Safran a Collins Aerospace.
Președintele rus Vladimir Putin a lăudat discuțiile ruso-americane de la Riad. Americanii au acționat fără prejudecăți, iar rezolvarea războiului împotriva Ucrainei este prioritatea Rusiei, a spus el.
