Care și cât plătește? Donald Trump a deschis o Cutie a Pandorei odată cu discuțile privind împărțirea poverii între SUA și Europa.
Experții consideră că declarațiile recente ale președintelui american Trump și ale consilierului său pentru securitate națională, Michael Walz, indică o preferință pentru o încetare temporară și rapidă a focului, fără niciun indiciu privind un plan real de încheiere a războiului.
Ideea cooperării SUA în domeniul metalelor și mineralelor din pământuri rare ar trebui văzută ca o dovadă a abordării comerciale a noii administrații americane în vederea rezolvării problemelor geopolitice. Această declarație vizează atât electoratul Partidului Republican, căruia i se spune că ajutorul pentru Ucraina va fi dat în schimbul resurselor sale, cât și o posibilă cooperare economică pe termen lung.
Într-o serie de întâlniri în Europa în această săptămână, noul secretar american al apărării, Pete Hegseth, secretarul de stat Marco Rubio și trimisul președintelui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, generalul Keith Kellogg, îi vor îndemna pe omologii lor din Europa și NATO să își asume un rol mult mai important în sprijinirea Ucrainei, au declarat pentru CNN oficiali din domeniul apărării și persoane familiarizate cu această temă.
În acest scop, joi, la o reuniune a miniștrilor apărării din cadrul NATO, Hegseth este așteptat să îndemne statele membre să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB-urile lor respective și să își consolideze baza industrială de apărare pentru a începe să producă arme și echipamente mai rapid, au declarat oficialii din domeniul apărării.
Dar aliații SUA încă așteaptă să vadă ce le cere Hegseth în spatele ușilor închise, a declarat un oficial NATO pentru CNN. Alți doi oficiali europeni au declarat că nu au auzit nimic „concret” în ceea ce privește planurile administrației pentru Ucraina și că se feresc să aibă încredere în orice declarație politică care nu vine direct de la Trump însuși.
În ceea ce privește acțiunile Rusiei, experții Kyiv Security Forum și-au exprimat următoarea opinie: Kremlinul nu confirmă în mod deliberat contactele cu Trump pentru a minimaliza atât importanța acestor contacte, cât și puterea noii administrații americane. Mesajul Kremlinului că nu se teme de Trump a devenit un punct mediatic cheie în Rusia.
Kyiv Security Forum remarcă faptul că nu trebuie să ne așteptăm la nicio idee revoluționară la Munich Security Conference (MSC). Nu va exista niciun plan comun al SUA, UE și Ucrainei pentru a pune capăt războiului. De asemenea, nu va exista un format aprobat pentru negocieri pe care Kremlinul este gata să îl accepte numai dacă acceptă termenii capitulării Ucrainei.
Fără Statele Unite, este imposibil să se ofere garanții reale de securitate Ucrainei. SUA, UE și Moscova sunt conștiente de această realitate.
„Estimăm probabilitatea continuării ostilităților în următoarele șase luni, iar riscurile unor condiții de negociere nefavorabile pentru Ucraina vor creste”, se arată în raport.
Putin „nu se pregătește pentru pace”, spune Zelenski după atacul de la Kiev.Volodimir Zelenski spune că atacul brusc cu rachete de noaptea trecută asupra Kievului arată că Vladimir Putin „nu se pregătește pentru pace”.
Președintele ucrainean a declarat că forțele Moscovei au folosit rachete balistice și drone în atacul din primele ore ale dimineții și a confirmat că o persoană a fost ucisă.
„Această teroare rusească împotriva Ucrainei nu se va opri de la sine. Putin nu se pregătește pentru pace - el continuă să ucidă ucraineni și să distrugă orașe”, a spus Zelenski.
„Doar pașii puternici și presiunea asupra Rusiei pot opri această teroare. Chiar acum avem nevoie de unitatea și sprijinul tuturor partenerilor noștri în lupta pentru un sfârșit just al acestui război.”
Expertul Galen Carpenter din cadrul Randolph Bourne Institute are o poziţie similară cu cea a Kyiv Security Forum şi scrie într-un articol publicat în revista 19FortyFive ca unii susținători ai unei politici externe a SUA bazate pe realism au sperat că alegerea lui Donald Trump ca președinte va semnala sfârșitul războiului din Ucraina.
,,Afirmația lui din timpul campaniei prezidențiale din 2024 că ar putea opri luptele dintre Moscova și Kiev în 24 de ore a alimentat astfel de iluzii. Comportamentul lui Trump cu privire la problema Ucrainei în timpul primului său mandat la Casa Albă ar fi trebuit să descurajeze un asemenea optimism'', susţine Carpenter.
Potrivit expertului american, chiar dacă confruntările între Rusia şi Ucraina vor înceta în cele din urmă, un tratat de pace formal este puțin probabil să fie încheiat: ,,Rezultatul cel mai probabil este un armistițiu înghețat - o încetare a luptelor, combinată cu promisiuni insipide din partea părților aflate în conflict de a continua negocierile pentru o soluționare finală. Se pare că nu prea există loc pentru compromisuri între Kiev și Moscova''.
Ucraina insistă ca Rusia să restituie nu numai teritoriile confiscate de la invazia din februarie 2022, ci și orice teritoriu ucrainean pe care Moscova l-a dobândit de la incursiunile sale inițiale din 2014. Respectarea acestei cerințe ar forța Kremlinul să renunțe la controlul zonelor secesioniste ucrainene vorbitoare de limbă rusă din regiunea Donbas.
Și mai important, poziția Kievului ar obliga Moscova să renunțe la controlul asupra Crimeei, în ciuda revendicării istorice de lungă durată a Rusiei asupra peninsulei și a importanței strategice a bazei navale ruse de la Sevastopol. Prin urmare, cererea Kievului de restituire a tuturor terenurilor ocupate începând cu 2014 este susceptibilă de a fi, în sine, un factor de distrugere a înțelegeriilor cu Moscova.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Care și cât plătește? Donald Trump a deschis o Cutie a Pandorei odată cu discuțile privind împărțirea poverii între SUA și Europa.
Discuțiile anterioare, în principal cele purtate intre experţi şi cercetători, cu privire la necesitatea ca Europa, precum și alte țări, să își construiască propria descurajare nucleară în cazul unei schimbări a politicii externe a SUA față de aliații săi au intrat acum într-o nouă etapă. Acest lucru a fost discutat în cadrul discuției „Trump's Return and the Fate of Ukraine” la Brookings Institution, la 24 februarie.
Rusia nu se vede pe sine ca o federație, se vede pe sine ca un imperiu, a declarat șeful Direcției principale de Informații a Ucrainei (GUR), generalul Kirilo Budanov, vorbind la evenimentul conferinței YES organizat la Kiev pe 24 februarie, la trei ani de la invazia Rusiei, începută pe 24 februarie 2022.
Ucraina are suficiente arme pentru a continua luptele în ritmul actual până în vară, fără ajutorul militar al SUA, au precizat actuali și foști oficiali occidentali într-o declarație pentru The Wall Street Journal. Până la vară, Kievul s-ar putea confrunta cu o lipsă de muniție și cu incapacitatea de a utiliza unele dintre cele mai avansate arme.
Exercițiile chineze din jurul Taiwanului au devenit deja o rutină. Profitând de ambivalența polticii americane, Beijingul vrea să mențină locuitorii insulei într-o stare permanentă de amenințare, sperând că aceștia vor ceda psihic până la urmă și se vor uni cu China.
Președintele american Donald Trump a anunțat „pași mari” pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina în următoarele câteva săptămâni. El a declarat acest lucru în timpul unei conferințe de presă cu președintele francez Emmanuel Macron la Casa Albă la 24 februarie.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un articol intitulat „Marea Neagră în epoca Trump: episodul München 2025” în portalul Karadeniz Press.
Guvernul american a ordonat o evaluare urgentă a viabilității și necesității bazei militare din Alexandroupolis, Grecia, utilizată pentru transportul de trupe și echipamente către Ucraina împotriva Rusiei, potrivit unui raport al publicației grecești Dimokratia, citată de Gnomi.gr.
Astăzi se împlinesc trei ani de la invazia rusă la scară largă a Ucrainei. Trei ani de război în Europa care au costat aproape 42 000 de vieți civile, aproape 300 000 de soldați ucraineni și ruși uciși și aproape 7 milioane de persoane strămutate. Responsabilitatea pentru această tragedie revine în întregime agresiunii expansioniste a Rusiei.
Ucraina și Rusia ar trebui să se concentreze asupra ajungerii la un acord de pace în loc să își dea seama cine este de vină și cine este cu adevărat un dictator, a declarat secretarul american al apărării, Pete Hegseth, în cadrul emisiunii FOX News Sunday with Shannon Bream.
Acordul privind minereurile ucrainene pe care SUA îl oferă Ucrainei face parte din strategia de pace mai largă a președintelui american Donald Trump, care îi va oferi pârghii în negocierile cu Rusia, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Acesta a spus că, deși acordul nu conține garanții de securitate militară, va include așa-numitele „garanții economice”.
Franța a precizat că nu va sta în calea achiziționării de către Turcia a rachetelor aer-aer Meteor, în ciuda obiecțiilor exprimate de Grecia, fapt care a provocat furia Atenei față de ceea ce consideră a fi o trădare din partea unui partener european cheie.
În pofida valului de critici care se revarsă acum asupra Uniunii Europeene de pe ambele maluri ale marelui și frumosului ocean, trebuie spus că lucrurile nu stau chiar așa cum lasă de înțeles zeloasa administrație americană atunci când vine vorba de incapacitatea Europei de a-și dezvolta propria structură de apărare.
În cadrul unui mesaj postat pe rețeaua de socializare X, trimisul președintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a descris vineri (21.02.2025) discuțiile sale cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ca fiind “extinse și pozitive”, adăugând că a purtat convorbiri și cu “echipa de securitate talentată” a lui Zelenski de la Kiev. Kellogg a spus, de asemenea, că președintele ucrainean este “un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”.
Schimbările survenite în contextul geopolitic actual vor necesita schimbări semnificative în ceea ce privește cheltuielile cu resursele militare, iar această situație trebuie bine înțeleasă. Dacă Statele Unite încetează în cele din urmă să acorde asistență militară Ucrainei, atunci țările europene vor trebui să își mărească asistența acordată ucrainenilor cu încă 100 până la 350 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția evenimentelor de pe câmpul de luptă.
Statele membre NATO au continuat în această săptămână cele mai mari exerciții de luptă din 2025, testându-și capacitatea de a desfășura rapid forțe de amploare la granița estică a alianței, în timp ce cresc îngrijorările cu privire la prezenţa militară a Statele Unite pe bătrânul continent.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
SUA ar fi întrerupt vânzările și livrările de arme către Ucraina, a afirmat joi un deputat ucrainean. Deputatul ucrainean Roman Kostenko, care lucrează ca secretar al Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Informații din Rada Supremă a Ucrainei , a declarat că unele companii implicate în vânzarea și livrarea de arme către Ucraina așteaptă decizii politice, dar motivul exact al suspendării nu este clar.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a cerut Ucrainei să „îndulcească tonul” în comunicarea sa cu guvernul SUA și să analizeze din nou „foarte atent” acordul privind vânzarea resurselor de minereuri rare propus de administrația Trump. Waltz a declarat acest lucru într-un interviu acordat FoxNews pe 20 februarie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt în criză de rachete pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, în timpul unei conferințe de presă pe fondul negocierilor în curs între SUA și Rusia. Acesta a povestit o discuție cu unul dintre comandanții săi, care a semnalat o situație critică.
Premierul britanic Keir Starmer urmează să îi propună președintelui american Donald Trump, săptămâna viitoare, la Washington, un plan prin care solicită desfășurarea a 30 000 de trupe europene în Ucraina pentru a menține o încetare a focului. Propunerea urmărește să contribuie la stabilizarea situației din Ucraina, trupele europene urmărind orice acord de încetare a focului.
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
„Rușii le-au cerut americanilor un nou Yalta, adică o nouă împărțire a sferelor de influență, retragerea trupelor americane din Europa de Est și revenirea acestor țări sub controlul Moscovei”, a declarat miercuri seară Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, la Antena 3 CNN.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a repetat vineri că se va opune oricărei intervenţii militare americane împotriva cartelurilor de droguri pe teritoriul mexican, scrie Agerpres și AFP.
Kremlinul a confirmat astăzi (14.03.2025) că trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steven Witkoff, a vizitat reședința președintelui rus cu o seară înainte, unde a primit informații de la Putin pentru liderul american. Acest lucru a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, întrebat dacă România ia în calcul să solicite SUA să instaleze pe teritoriul României arme nucleare, că este suficient ceea ce există în momentul de față - prezență militară, planuri de apărare NATO.
Într-un interviu acordat publicației portugheze Público și publicat pe 13 martie 2025, ministrul portughez al Apărării, Nuno Melo, a exclus posibilitatea achiziționării avioanelor de luptă de generația a cincea F-35, aliniindu-se astfel cu alte state europene care își reconsideră strategiile de achiziții militare. El nu s-a sfiint să susțină că noua politică a SUA, sub administrația Trump, a condus Lisabona către o astfel de decizie.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.03.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statele Unite sunt pe punctul de a relua livrările către Ucraina de bombe cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de Ground-Launched Small Diameter Bombs (GLSDB), după ce acestea au fost modernizate pentru a rezista mai bine bruiajului rusesc, a relatat Reuters pe baza informațiilor obtinute de la sursele sale. Bombele GLDBS au fost achiziționate în timpul administrației americane a fostului președinte Joe Biden, prin intermediul „Ukraine Security Assistance Initiative”.
Casa Albă a cerut armatei americane să ia în considerare modalități de a-și spori prezența militară în Panama. După cum a relatat NBC, care a făcut referire la doi oficiali americani care nu au fost menționați, Comandamentul Sudic al SUA analizează posibile scenarii, inclusiv creșterea colaborării cu armata panameză și scenariul mai puțin probabil al preluării forțate a controlului asupra Canalului Panama. În discursul său recent adresat Congresului, Donald Trump a indicat: „Pentru a consolida mai bine securitatea națională, administrația mea va revendica Canalul Panama”. Cu toate acestea, administrația nu a clarificat ce înțelege prin „preluarea” controlului asupra acestei rute comerciale.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri că există "o şansă foarte bună" ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Președintele american Donald Trump își concepe politica față de Rusia în funcție de relația sa personală cu Vladimir Putin, după cum a indicat fostul consilier pentru securitate națională John Bolton. Bolton susține că Trump îl vede pe Putin ca pe un prieten și are încredere în el, în timp ce Putin îl vede pe Trump ca fiind ușor de manipulat.
Potrivit unei imagini publicate pe X de contul The Dead District din 7 martie 2025, compania Lockheed Martin a construit o replică a sistemului rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S1, utilizând ca platformă de bază un camion de gunoi Peterbilt 320. Acest model, numit ironic de unii „Peter Pantsir”, a fost conceput în scopuri de testare și evaluare. Principala sa funcție este de a evalua performanțele Sniper Advanced Targeting Pod, o suită de senzori utilizată pe avioane precum F-16 și F-18, menită să identifice și să clasifice obiecte aflate la sol si in aer care seamănă cu amenințări reale.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat un acord în valoare de 200 de milioane de dolari pentru sprijinirea programului japonez Hyper Velocity Gliding Projectiles (HVGP). Inițiativa HVGP vizează dotarea Forței Terestre de Autoapărare a Japoniei cu o armă de mare viteză pentru apărarea aeriană la distanțe mari. Acordul acoperă echipamentele și serviciile necesare, inclusiv pregătirea testelor, testarea și sprijinul pentru transport. Acesta include, de asemenea, reuniuni de coordonare între SUA și Japonia pentru a sprijini dezvoltarea HVGP.
Mai mulţi experții consultaţi de Vocea Americii cred că reacția Kremlinului la încetarea focului pentru 30 de zile este o tactică rusească tipică. Majoritatea cred că Trump face presiuni asupra lui Putin pentru o poziție mai acceptabilă. Puţin și-a reiterat disponibilitatea de a înceta ostilitățile, menționând anumite „nuanțe”.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Președintele Donald Trump se întâlnește cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un moment crucial pentru Europa și NATO.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Rusia nu vrea încetarea focului de 30 de zile propusă pentru că ar ajuta armata ucraineană, pentru care ar fi un „moment de respiro”, a declarat de Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, 12 martie, cu reprezentanții conducerii Avioane Craiova S.A., la sediul societății din municipiul Craiova.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.
Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.
Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.
Potrivit unui sondaj realizat de institutul Elabe pentru BFMTV și publicat miercuri, 12 martie, 59% dintre francezi consideră că Franța, ca putere nucleară, ar trebui să își protejeze aliații europeni.
O serie de imagini din satelit au scos la iveală o staționare considerabilă de avioane militare rusești la baza aeriană Olenya, situată în peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei.
Rusia a revendicat joi eliberarea orașului Sudja (Sudzha), principala cucerire a Kievului în regiunea rusă Kursk, ceea ce constituie o lovitură grea dată ofensivei trupelor ucrainene, informează Agerpres, AFP și Xinhua.
Ucraina a acuzat joi Rusia că a executat cinci soldaţi ucraineni capturaţi de armata rusă şi a denunţat înmulţirea unor asemenea incidente, informează Agerpres și AFP.
Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației, în după-amiaza zilei de 12.03.2025, două avioane de vânătoare de tip Rafale B aparținând Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit misiuni de cercetare în partea centrală a Mării Negre.
Punctul cel mai vulnerabil a părții de nord din Flancul Estic rămâne de interes major pentru Rusia.