Extrema dreaptă este divizată în Parlamentul European. Am putea avea încă două grupuri extremiste, inclusiv cu deputați români în uniformă
Cele două grupuri de extremă dreapta din Parlamentul European sunt conduse de Meloni și Le Pen (ECR Conservatorii și Reformiștii Europeni, respectiv ID Identitate și Democrație). Dar în legislativul european găsim și deputați (încă) nealiniați, majoritatea aflați la extrema-dreaptă a zonei politice, cu simpatii pro-ruse evidente: Fidesz din Ungaria, AfD din Germania sau SOS din România.
Alături de ECR și ID, există o posibilitate concretă să se nască alte două noi grupuri de europarlamentari aliniate extremei drepte și mai presus de toate total loiale Kremlinului. Efectul va fi fragmentarea galaxiei suveraniste din Parlamentul European, care, unit, ar avea aproximativ 30% din locurile din Parlamentul European.
Primul grup pro-rus îl are în centru pe premierul maghiar Viktor Orbán.
Fidesz, partidul lui Orbán, a obținut un rezultat sub așteptări la ultimele alegeri europene, dar a trimis totuși 11 europarlamentari la Strasbourg. Orban va avea dificultăți să creeze un pol de putere în Parlamentul European pentru că un grup are nevoie de 23 de membri reprezentând cel puțin 7 state membre.
Alături de liderul ungar cu cei 11 oameni de la Fidesz, s-au aliniat deja slovenii Partidului Democrat (SDS), care în ciuda numele aparține frontului drept radical. SDS a obținut 4 locuri cu 30% din voturi.
Slovacii din Partidul Smer, cel al premierului Fico, cu 5 deputați, urmau să intre apoi pe orbita „orbaniană”. Și bulgarii din Vazrajdane cu 3 locuri. La acestea se adaugă fostul premier ceh Babis. Racolările se concentrează apoi asupra unor naționaliști individuali. Și doar așa Orban poate atinge cvorumul celor 7 țări.
Grupul doi de europarlamentari pro-ruși se situează și mai la dreapta pe scena politică.
Aici găsim cel mai feroce, naționalist și rasist circ de extremă dreapta din Parlamentul European, cu oameni ce au vădite simpatii și legături în direcția Moscova.
Centrat pe neo-naziștii germani din AfD, un grup exclus pentru teoriile lor chiar și din ID - Identitate și Democrație (grupul lui Le Pen și Salvini - la rândul lor niște pro-ruși declarați), AfD, e al doilea partid din Germania și plănuiește să formeze al patrulea grup de ultra-dreapta - așa-numiții „Suveraniştii”.
AfD concurează cu Orbán pentru cooptarea unor deputați de extremă dreapta, precum bulgarii din Vazrajdane. Afd are 15 reprezentanți aleși la Strasbourg.
O întâlnire este programată joi la Bruxelles pentru a verifica fezabilitatea acestei noi formații. Iar în cărți ar fi românii din SOS cu doi deputați (unul dintre aceștia afișându-se în uniforma Armatei române, dar este invitat frecvent la Ambasada Rusiei la București), spaniolii „Se Acabò la Fiesta” cu trei, grecii lui Niki (un alt partid cu brațul lung al lui Putin) cu doi, polonezii Confederația( mai la dreapta de Pis) cu 6, parlamentarul slovac din Hnutie Republika si ungurul din Mi Hazank Mozgalom.
În joc nu sunt doar probleme politice, ci și economice. Grupurile primesc multă finanțare de la Parlamentul European, câteva milioane pe legislatură. Și nimeni nu vrea să lase cheile seifului lui Meloni sau lui Le Pen.
Visul de a înființa un „supergrup” de extremă-dreapta dispare încet-încet. Aripa dură a suveraniștilor are o mare ghiulea legată de picior: simpatiile pro-Moscova.
Prin comparație cu majoritatea nealiniaților, cele două grupuri ID și ECR par moderate, iar principalul obstacol în calea unui bloc ”suveranist” este, în primul rând, că e dificil să fii asociat cu „Putinismul” lui Orbán și ”super-extremismul pro-rus” al AfD.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
