Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
Lituania își face partea în Flancul Estic. Proiecte majore de infrastructură militară, pregătite pentru următorii ani
După cum se știe, în Lituania, un nou guvern de coaliție condus de Gintautas Paluckas, un reprezentant al social-democraților, a început să lucreze în decembrie 2024, iar partidul „Nemuno Aušra" s-a alăturat guvernului.
Decizia social-democraților de a coopera cu partidul „Nemuno Aušra", al cărui lider Remigius Žemaitaitis este acuzat de antisemitism, a provocat indignare în rândul altor partide și în societatea lituaniană.
În opinia premierului Lituaniei, declarațiile lui Žemaitaitis despre războiul din Ucraina, amenințarea din partea Rusiei etc. nu au dus la nicio consecință negativă reală.
„Am o propunere pentru toată lumea - vorbește mai puțin, lucrează mai mult. Nu mai am nimic de adăugat. Este doar vorbărie goală. Ce consecințe are asta pentru viața unui om obișnuit? Niciuna", a spus premierul, potrivit LRT (Radioteleviziunea Națională a Lituaniei).
Paluckas a subliniat că este mai importantă capacitatea coaliției de a adopta legi importante în Seimas și nu retorica lui Žemaitaitis.
Anterior, președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a declarat că nu vede viitor în coaliția de guvernământ din cauza prezenței în componența sa a partidului „Nemuno Aušra", condus de parlamentarul Remigijus Žemaitaitis, potrivit publicației ucrainene „Evropeiska Pravda".
Nauseda se referea la faptul că Žemaitaitis a fost recent criticat pentru declarațiile sale, în special pentru comentariile sale disprețuitoare la adresa Ucrainei.
În prezent, curentele extremiste au început să se ascundă sub nume progresiste cum ar fi suveranismul sau emanciparea națională.
La prima vedere, un singur om politic extremist sau un singur partid politic extremist, care nu pot controla situația politică dintr-o țară, par o cantitate neglijabilă iar populația unei țări nu are de ce să-și facă griji.
Călin Georgescu, foto: Agerpres
Cu toate acestea, după cum s-a văzut în Ungaria, Slovacia, Croația, Bulgaria, România, Germania, Franța dar și în alte țări din Uniunea Europeană și NATO, acest mic bulgăre tinde să se transforme într-o avalanșă cu potențiale consecințe devastatoare pentru întregul continent și pentru întreaga lume.
A trata cu superficialitate deriva spre extremism politic, chiar dacă nu se manifestă la nivel de stat, în situația din prezent, de război la granițe, este un lucru periculos deoarece istoria a demonstrat de fiecare dată că extremismul duce la intoleranță față de ceilalți oameni și în ultima lui fază duce la război civil sau internațional. Cu alte cuvinte, extremismul când ajunge la nivel de stat nu mai poate fi gestionat de nicăieri, nici din interior, nici din afară. Trebuie făcut tot posibilul ca el să nu evolueze pe un trend ascendent și cea mai bună soluție este ca el să fie prevenit să apară la nivel politic.
Candidatul la alegerile prezidențiale din 2024, anulate de Curtea Constituțională, Călin Georgescu, a declarat, pe 30 ianuarie 2025, că ”Ucraina este un stat inventat”, contrazicând toate normele de drept internațional.
Atunci și Azerbaidjanul este o țară inventată? Și Armenia și Kazahstanul și toate țările care au rezultat din dizolvarea URSS în 1991 sunt inventate?
Dacă vine unul mai puternic decât Putin și spune că procesele de unire ale românilor din 1859 și 1918 sunt inventate? Unde se oprește toată nebunia asta? Ajungem la împărțirea din Evul Mediu sau mergem mai departe în epoca sclavagistă sau chiar la primele triburi de oameni?
Ce să creadă omul de rând în toată această situație, el fiind prea prins de problemele sale zilnice fără timp suficient pentru a se documenta temeinic? Păi, dacă zice cineva care a fost funcționar la ONU și care a fost pe locul întâi în primul tur al prezidențialelor, cum să nu fie așa, va crede omul simplu. Dar, omul simplu ar trebui să se gândească cum ar fi ca doi sau trei vecini de-ai lui, profitând că au prietenul primar în comună, îi iau ilegal o bucată de pământ și o împart între ei. Cam așa stă situația cu declarația lui Călin Georgescu, tradusă pentru omul de rând.
Desigur, cetățeanul Călin Georgescu are dreptul la o opinie. Cu toții avem dreptul la opinie pentru că trăim în democrație. Dar, când din simplu cetățean vrei să devii persoană cu atribuții publice, și mai ales președinte de țară asumându-ți o candidatură, a ignora regulile elementare de drept internațional ar trebui să fie de domeniul penalului chiar dacă este doar o declarație fără implicații politice.
Este posibil ca legislația României și a Uniunii Europene să fie îngăduitoare cu declarațiile candidaților la funcții publice. În acest caz, legiuitorii au permis ca populația obișnuită să fie expusă, în cel mai înalt grad și fără nicio apărare, la falsuri grosolane privind alte țări, la reinterpretări eronate ale istoriei și la alte dezinformări cu potențial destabilizator foarte mare. S-a lăsat astfel posibilitatea ca poporul să-și decidă viitorul și pe baza unor informații false sau să fie îndrumat la nerespectarea legilor chiar de către cei care candidează.
Însă, în cele din urmă, nu este vorba de candidatul la președinție, Călin Georgescu sau oricare altul ar fi el. Este vorba de fiecare om luat în parte, de credința lui, dar și de credința și prestigiul unui popor. Declarațiile tranșante ale lui Călin Georgescu sunt un test pentru fiecare dintre noi.
Dacă la validăm, spune ceva despre fiecare dar și despre poporul român în ansamblul său. Înseamnă că suntem de acord cu el, cu rescrierea granițelor internaționale și cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.
Am fost foarte mândri că suntem români când ne-am bucurat de realizările Nadiei Comăneci, marea majoritate dintre noi neavând niciun rol în extraordinarele ei performanțe. De data aceasta, dacă validăm discursul lui Georgescu vom simți cu toții, până adâncul sufletului, sentimentul uriaș de neîncredere față de noi pe care-l vor avea ceilalți europeni. Și nu vor fi ei de vină.
***
Există în rândul politicienilor de centru (dar și al populației în general) convingerea că indiferent ce s-ar face, un anumit procent din populație, unul nesemnificativ electoral, are tendințe extremiste chiar dacă sunt condiții normale de viață. Dar, vremurile actuale nu sunt deloc unele normale. Constrângerile economice, care sunt în creștere, duc la creșterea numărului de oameni nemulțumiți. Acești oameni vor fi atrași de ideologiile extremiste și de liderii carismatici extremiști care, doar arată presupuși vinovați de o anumită stare de lucruri sau promit miracole, dar care nu au cum să găsească acele soluții miraculoase de rezolvare, deoarece ele nu există.
Privind retrospectiv la cei 35 de ani care au trecut de la sfârșitul Războiului Rece, se observă că era mult mai ieftin să se prevină renașterea imperialismului rusesc decât să se învingă acum Rusia într-un conflict armat. Cum ar fi trebuit să se facă prevenția? Mai multă atenție la ceea s-a întâmplat acolo, mai multă educație, mai mult sprijin occidental pentru însușirea valorilor democrației și a economiei de piață, mai multă integrare a Rusiei cu societățile liberale? Este de analizat serios, nu doar ca un exercițiu de istorie alternativă, pentru că această prevenție trebuie făcută acum în fiecare țară a UE și a NATO pentru a evita deriva spre extremism.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
Încă de anul trecut, Ucraina s-a concentrat asupra atacurilor asupra infrastructurii petroliere și militare ale Rusiei, situate în spatele liniilor inamice. Au vost vizate în special marile depozite de arme și muniții, precum și facilitățile de petrol și gaze.
NATO rămâne garantul apărării noastre colective, iar angajamentul României de a-şi respecta obligaţiile în cadrul Alianţei este de neclintit, a afirmat, duminică, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, în mesajul transmis cu ocazia Zilei NATO în România şi a aniversării a 21 de ani de la aderarea ţării noastre la Alianţa Transatlantică.
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.
China va impune taxe vamale de 34% asupra tuturor importurilor din SUA începând cu 10 aprilie. Beijingul ripostează imediat și extrem de dur tarifelor impuse de americani.
Consilierul pentru securitate națională și echipa au împărtășit „informații sensibile” în chat-urile de grup din aplicație, spun sursele Politico.
În urma anunțului de noi tarife de către SUA, care vor afecta și țările europene, diplomația ungară a criticat Uniunea Europeană.
Guvernul ungar a anunțat joi că a decis să se retragă din acordul privind Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care CPI a emis un mandat de arestare, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr a participat în zilele de 2 și 3 aprilie, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din țările membre ale Uniunii Europene, care a avut loc la Varșovia, în Polonia.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
Statele Unite trimit un al doilea portavion în Orientul Mijlociu, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, Sean Parnell, invocând protecția fluxurilor comerciale în regiune, relatează Agerpres, AFP și Reuters. E vorba de portavionul USS Carl Vinson.
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Uniunea Europeană va fi pregătită să ia măsuri de represalii împotriva tarifelor comerciale ale SUA, dacă este necesar. Acest lucru este raportat de agenția Reuters.
China și Rusia vor fi „prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi într-o declarație publicată marți în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat, de asemenea, semnele de normalizare a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Ungaria a intrat sub lupa Berlinului, atitudinea aproape frățească față de Rusia - în contextul războiului din Ucraina - i-ar putea aduce lui Orban un răspuns european mai puternic.
Este știut faptul că vecinii ungari ”au pus talpă” la toate sancțiunile UE privind Rusia și au urmărit doar propriul beneficiu economic (cumpărând în continuare gaze) în dauna unității europene.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
Un tribunal francez a găsit-o pe liderul Raliului Național (RN) de extremă dreapta, Marine Le Pen, vinovată de deturnare de 470.000 de euro de la Parlamentul European.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și tarife secundare dacă Teheranul nu ajunge la un acord cu Washingtonul cu privire la programul său nuclear.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
O limuzină Aurus Senat, care face parte din flota oficială a președintelui rus Vladimir Putin, a luat foc pe străzile Moscovei pe 29 martie.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă că alianţa de securitate dintre ţara sa şi Japonia "va continua să fie piatra de temelie a păcii şi prosperităţii" în Indo-Pacific, la un eveniment de comemorare a 80 de ani de la Bătălia de la Iwo Jima
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.
Uniunea Europeană (UE) lucrează la o propunere de a introduce restricţii la unele exporturi către SUA ca posibilă tactică de represalii în războiul comercial costisitor iniţiat de preşedintele Donald Trump luna trecută, transmite Bloomberg.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
