Forțelor Aeriene americane (USAF) vor experimenta pe aeronave de vânătoare F-16 tehnologia zborului autonom al unei formații de avioane de luptă colaborative fără pilot (CCA).
Bugetul propus de USAF pentru anul fiscal (FY) 2024 include aproape 50 de milioane de dolari pentru a începe un program numit Proiectul Venom (Viper Experimentation and Next-gen Operations Model), prin care să se experimenteze și perfecționeze software-ul autonom încărcat pe șase avioane F-16, potrivit publicației americane Defense News.
USAF intenționează să dezvolte o flotă de cel puțin 1.000 de CCA, care să folosească capabilități autonome pentru a zbura împreună cu viitorul avion de luptă NGAD (Next-Generation Air Dominance) și cu aeronavele de generația a cincea F-35. CCA-urile vor transporta rachete sau alte arme, vor putea efectua operațiuni de război electronic sau vor zbura înaintea altor aeronave, astfel încât senzorii lor să poată oferi informații, supraveghere și recunoaștere. Iar pentru a ne face o idee despre cât de capabile vor fi aceste CCA, reamintim că secretarul Forțelor Aeriene, Frank Kendall, a declarat, în martie 2022, că se fac eforturi ca un CCA să nu depășească jumătate din prețul unui NGAD - estimat atunci tot de Kendall la câteva sute de milioane de dolari.
Dar înainte ca Forțele Aeriene să poată zbura cu CCA în luptă, aviatorii trebuie să fie încrezători că software-ul autonom, care operează dronele, va funcționa corect, a declarat, pe 27 martie, generalul de brigadă Dale White, ofițerul executiv al USAF responsabil de programul avioane de luptă și avioane avansate, în cadrul unui forum online găzduit de Institutul Mitchell pentru Studii Aerospațiale.
Într-un interviu din ianuarie acordat revistei interne Airman Magazine a USAF, cercetătorul șef al Forțelor Aeriene, Victoria Coleman, a numit Proiectul Venom „o punte între un set complet autonom de capabilități și un set complet uman de capabilități, care este punctul în care ne aflăm astăzi”.
În cadrul Proiectului Venom, Forțele Aeriene intenționează să adauge cod (electronică și software specifice – nota autorului) pentru autonomie la șase avioane F-16. Piloții umani vor fi la bordul aeronavelor, dar vor permite software-ului să preia controlul pentru a determina dacă funcționează și oferă beneficiile așteptate, a spus Coleman.
„Mașinile care se conduc singure nu au trecut de la complet manuale la complet automatizate”, a spus Coleman. „Tesla [vehiculele] și celelalte vehicule electrice, au călătorit milioane sau miliarde de mile, unde au învățat și și-au dat seama cum să interacționeze cu un operator uman și să facă acest lucru în siguranță. Forțele Aeriene nu pot sări peste această parte.”
Documentele bugetare justificative publicate de Forțele Aeriene spun că Proiectul Venom va permite serviciului să testeze noi capacități de aeronave autonome pentru programul CCA, păstrând în același timp un om în cabină pentru a reduce riscul.
Cea mai mare parte a cererii din FY24 a Forțelor Aeriene pentru Proiectul Venom, adică 47,4 milioane de dolari, va merge către eforturile de cercetare și dezvoltare, cu încă 2,5 milioane de dolari pentru sprijin de achiziții.
Forțele aeriene au declarat pentru Defense News că nu a luat o decizie finală asupra bazei și organizației care va găzdui Proiectul Venom. Cu toate acestea, bugetul solicită 118 posturi de personal pentru a sprijini Proiectul Venom la baza Eglin Air Force din Florida.
Forțele Aeriene intenționează, de asemenea, să cheltuiască între 17 și 19 milioane de dolari pe an pentru program din FY25 până FY28. Asta înseamnă că Proiectul Venom ar costa aproximativ 120 de milioane de dolari în următorii cinci ani.
La evenimentul găzduit de Institutul Mitchell, generalul-maior Evan Dertien, șeful Centrului de testare al Forțelor Aeriene, a declarat că programul Venom nu este menit să reinventeze ceea ce există, ci mai degrabă să se bazeze pe eforturi similare, cum ar fi Skyborg (o aeronavă fără pilot condusă de inteligență artificială) și X-62A VISTA. Acesta din urmă, care înseamnă Variable In-flight Simulator Aircraft, este un avion F-16 puternic adaptat la baza aeriană Edwards din California, pe care Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene îl folosește pentru a testa software-ul autonom.
Rezultatele de la Venom ar putea fi reintroduse în alte programe, cum ar fi sistemul de autonomie din proiectul VISTA, a spus Dertien. VISTA a fost util pentru dezvoltarea capabiltăților autonome, dar aeronava nu are o mulțime de senzori, însă F-16 folosite în programul Venom vor veni cu un radar activ cu scanare electronică, sisteme de avertizare electronică și alte capabilități de detectare care pot extinde viziunea software-ului autonom pentru a-l ajuta să ia decizii, a adăugat Dertien.
Generalii au spus că scopul final al Forțelor Aeriene este de a avea un nucleu al sistemului de autonomie pe care să îl poată utiliza pentru aeronavele sale, în loc să investească în mai multe programe de achiziție pentru autonomia diferitelor platforme.
„Nu vom recrea roata de fiecare dată când mergem pe o platformă diferită sau dacă evoluăm într-o platformă diferită”, a declarat și generalul White. „Autonomia va fi ceva care va fi repetat continuu [de-a lungul] timpului. VISTA și Venom sunt ambele importante pentru dezvoltarea acestui algoritm și pentru a ne duce la nivelul următor.”
În paralel cu lucrul la sistemul de autonomie, Forțele Aeriene americane vor dezvolta și noile tactici și proceduri de operare a echipelor mixte om-mașină, deoarece se preconizează că unele versiuni de drone CCA vor fi dezvoltate destul de rapid și vor lucra cu F-35.
Forțele Aeriene nu intenționează să aștepte până când toate elementele NGAD (aeronava pilotată și dronele CCA) sunt terminate, înainte de a le lansa în operații, potrivit generalului-maior Scott Jobe, director de planuri, programe și cerințe la Air Combat Command. Asta ar putea însemna punerea CCA-urilor alături de aeronave existente, cum ar fi F-35, chiar dacă NGAD nu este gata.
„Nu vom face acest lucru într-un [mod] în care totul va ieși într-un pachet mare, ca un cadou de Crăciun pe care îl deschideți în ziua de Crăciun”, a spus Jobe în timpul evenimentului think tank-ului. „Acest lucru se va desfășura și se va integra cu flota noastră existentă și cu forțele pe care le avem – atât în Forțele Aeriene cât și în Marină.”
Bugetul propune 69 de milioane de dolari pentru a crea o echipă operațională mixtă formată din aeronave pilotate și CCA. Coleman a spus în interviul din ianuarie că această echipă va începe să dezvolte tactici și proceduri pentru a încorpora CCA într-o escadrilă. Aceasta include înțelegerea modului în care capabilitățile CCA ar ajuta la misiuni și cum s-ar antrena escadrilele pentru a utiliza CCA-urile în timpul operațiunilor.
„Vă pot garanta că o escadrilă care este jumătate om, jumătate mașină va arăta foarte diferit de cea pe care o avem astăzi”, a spus Coleman.
Forțele Aeriene aduc deja „experții potriviți ... tinerii noștri căpitani și maiori” în efortul de a ajuta la identificarea modului în care CCA-urile vor funcționa alături de aeronave pilotate a declarat și Dertien.
Potrivit documentelor bugetare, Forțele Aeriene intenționează să cheltuiască 44,5 milioane de dolari pe unitatea de operațiuni experimentale în 2025, iar apoi între 56 și 58 de milioane de dolari pe an până în 2028.
Comentariul autorului:
Încet, încet, vălul de secrete care învăluie proiectul NGAD se ridică. Experimentarea sistemului de autonomie pe un avion de luptă F-16, precum și pe drone mai mici de genul XQ-58 Valkyrie folosite în programul Skyborg, indică până acum posibilitatea ca familia NGAD să fie formată din cel puțin trei membri.
Primul este cu siguranță aeronava propriu-zisă pilotată uman, iar ceilalți doi ar putea fi drone fără pilot din categoria CCA. Una dintre aceste CCA ar putea fi ușoară putând lua la bord până la 1.000 kg de rachete dirijate/bombe, iar cealaltă ar urma să fie de talie mare, putând transporta până la 7.000 – 8.000 kg de muniție, cum este cazul aeronavei F-16. Desigur, CCA-urile vor fi construite în tehnologie stealth, dar nu se exclude ca noile versiuni de F-16 să fie dezvoltate astfel încât să poată fi întrebuințate la nevoie ca CCA.
Astfel, avionul F-16 conceput în anii 1970, dar adaptat permanent noilor tehnologii, devine un punct nodal unic în istoria aviației militare mondiale. F-16 a determinat multe companii producătoare de aeronave militare să proiecteze ceva cel puțin la fel de bun ca el, iar acum servește și ca model pentru dezvoltarea primelor CCA de capacitate mare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O imagine rară surprinzând împreună avioanele de vânătoare rusești Su-75 „Checkmate” și Su-57 „Felon” a reaprins dezbaterea despre ambițiile Rusiei în domeniul aviației stealth, într-un moment în care industria aeronautică rusă se află sub presiunea sancțiunilor.
Ucraina a început să folosească propriile drone-rachete FP-5 Flamingo pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Rata de producție a acestora este deja una semnificativă, ucrainenii fabricând în prezent două până la trei astfel de rachete pe zi, dar doresc să crească acest număr la șapte până la sfârșitul lunii octombrie.
Dacă Statele Unite decid să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, acest lucru va distruge relațiile cu Rusia, a declarat liderul rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS, care l-a citat spunându-i propagandistului Pavel Zarubin.
Autoritățile lituaniene au închis aeroportul din Vilnius sâmbătă seara, după ce baloane meteorologice din Belarus, care transportau țigări, au apărut deasupra spațiului aerian lituanian. Nu este clar dacă este vorba despre încă o acțiune război hibrid organizată de Moscova sau autoritățile lituaniene au de-a face cu acte de contrabandă.
Potrivit directorului serviciului danez de informații militare, Thomas Ahrenkiel, situația din strâmtorile daneze care leagă Marea Baltică de Marea Nordului este tensionată de mult timp și în pragul unui incident, iar Rusia se comportă agresiv și provocator.
Ucraina a trimis deja echipe specializate pentru a-i învăța pe europeni tehnici de doborâre a dronelor.
La câteva luni după declanșarea Operației Sindoor – o campanie de represalii menită să răzbune uciderea a 26 de persoane în Pahalgam, Kashmir, de către teroriști legați de Pakistan – India a ieșit public cu un bilanț spectaculos al acțiunilor sale aeriene.
O delegație ucraineană se află la Washington pentru a încheia un acord cu administrația președintelui Donald Trump, care ar implica transferul de către Ucraina a tehnologiei sale de drone testate în luptă în schimbul unor redevențe sau al altor forme de compensație.
Acordul privind dronele este conceput pentru a permite armatei americane să profite de avantajul competitiv al Ucrainei în domeniul vehiculelor aeriene fără pilot.
Grecia se află din nou sub presiunea partenerilor NATO pentru a-și spori contribuția la sprijinirea Ucrainei în fața invaziei ruse. Potrivit informațiilor din presa elenă, mai multe state occidentale, în frunte cu Statele Unite și Franța, dar și țări din Europa de Est aflate în proximitatea frontului, cer Atenei să accepte vânzarea către intermediari a unei părți importante din cele 25 de avioane Mirage 2000-5 aflate în dotarea Forțelor Aeriene elene.
În seara zilei de joi, 02.10.2025, alte două avioane de vânătoare F-16 aparținând Forțelor Aeriene Slovace au aterizat pe aeroportul militar din Kuchyna, lângă Malacky. E vorba de F-16 Fighting Falcon Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american.
La aproape două decenii de la retragerea să oficială, silueta triunghiulară și inconfundabilă a legendarului avion stealth F-117A Nighthawk reapare pe cer, stârnind un val de speculații. Observarea recentă a două aeronave F-117A zburând în formație cu un avion-cisternă al Forțelor Aeriene ale SUA, în apropiere de granița cu Mexicul, trebuie interpretată doar o nostalgie aviatică sau este un semnal strategic puternic, se întreabă deja comunităţile de analişti militari pe reţelele de socializare.
Olanda confirmă o premieră istorică: un avion de luptă F-35A al Forțelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) a doborât o dronă rusească de tip Shahed/Gerbera, în timpul incursiunii fără precedent în spațiul aerian polonez din noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025. Incidentul, care a determinat Varșovia să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, a pus în lumină rolul crucial al noii generații de avioane de vânătoare în apărarea flancului estic al Alianței.
În timpul atacului aerian masiv din weekend asupra Ucrainei, Rusia a folosit din nou un nou tip de rachetă de croazieră, S8000 Banderol, care este mai mică și mai manevrabilă decât clasica rachetă de croazieră Kh-101. Racheta nu este lansată din aeronave, ci de pe drone de mari dimensiuni Orion.
Ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, generalul-locotenent Ivan Havrylyuk, a anunțat că în prezent se „așteaptă” ca Ucraina să primească livrări suplimentare de avioane F-16, precum și de avioane suedeze Gripen.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Nicolae Fălcoi, președintele Consiliului de Administrație al Avioane Craiova, a anunțat printr-o postare publică primele „rezultate concrete” ale programului de modernizare a aeronavelor IAR-99. După o întârziere uriașă, în contextul în care programul trebuia deja finalizat în integralitate.
O declarație a unui înalt oficial de la Kiev a aprins din nou speranțele în spațiul informațional ucrainean, dar și internațional: Ucraina ar urma să primească mult-discutatele avioane de luptă suedeze JAS 39 Gripen. Deși știrea a circulat rapid, fiind atribuită general-locotenentului Ivan Havrîliuk, prim-adjunct al ministrului ucrainean al Apărării, o analiză atentă a sursei primare și a contextului dezvăluie nuanțe importante, specifice diplomației și comunicării pe timp de război.
Statele Unite ale Americii, sub administrația Trump, iau în considerare o escaladare militară majoră în lupta împotriva traficului de droguri, evaluând opțiunea de a lansa atacuri aeriene de precizie împotriva cartelurilor de pe teritoriul Venezuelei. Aceste informații, dezvăluite de surse citate de NBC News, indică o nouă tip de presiune pe care Statele Unite sunt dispuse sa-l exercite asupra regimului lui Nicolás Maduro, deși decizia finală a președintelui Trump încă nu a fost aprobată.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
În războiul de uzură declanșat de Rusia, unde spaţiul aerian este inundat zilnic de roiuri de drone de atac ieftine, Ucraina a găsit o soluție pe cât de ingenioasă, pe atât de disperată: a scos de la naftalină vechile avioane de antrenament sovietice și le-a înarmat cu simple puști de asalt. Această tactică subliniază ambiţia ucrainenilor de a găsii soluţii cu resursele limitate, dar și natura inovatoare a conflictului modern.
Sâmbătă, 27 septembrie, Danemarca a raportat un alt zbor ilegal al uneia sau mai multor drone neidentificate deasupra unui aeroport local, de data aceasta deasupra bazei aeriene Karup. Potrivit AFP, este vorba despre cea mai mare bază militară din țară. După cum a informat presa locală, poliția daneză a raportat incidentul încă de vineri seara.
Nu mai e nicio îndoială, Rusia caută să creeze panică și nesiguranță în rândul populației, zborurile dronelor având ca scop să slăbească încrederea cetățenilor în guvernele statelor europene și în UE. Bonus, statele sunt nevoite să consume resurse uriașe pentru a depista aparatele de zbor.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat joi cu privire la amenințarea tot mai mare reprezentată de activitățile spațiale rusești, invocând îngrijorări legate de doi sateliți ruși care urmăresc sateliții Intelsat utilizați de forțele germane și de alte organizații.
Su-57 e un proiect rus care a întâmpinat numeroase dificultăți tehnice, mai ales în ceea ce privește motorizarea avioanelor. Programul avionul de generația a 5-a rus e mult întârziat, numărul avioanelor livrate către Forțele Aeriene Ruse fiind redus iar sancțiunile impuse industriei aeronautice ruse au afectat și ele programul.
Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a observat miercuri patru aeronave rusești apropiindu-se de Alaska.
NORAD a trimis mai multe aeronave proprii, inclusiv avioane de vânătoare F-16, pentru a confirma identificarea acestora și a se asigura că nu au încălcat spațiul aerian american sau canadian.
Vinerea trecută, spațiul aerian al Estoniei a fost scena unui episod tensionat. Trei avioane rusești MiG-31 au intrat adânc de opt kilometri în teritoriul NATO, fiind imediat interceptate de două aparate italiene F-35, identificate ca „Ghost 1” și „Ghost 2”.
Tensiunile la granița de est a NATO cresc. Aparenta „rutină” a interceptărilor aeriene ascunde o escaladare calculată a Moscovei, la care Alianța răspunde cu un amestec de forță discretă și diplomație rece. Mizele sunt însă uriașe, iar calmul strategic al Estoniei, o lecție pentru întreaga Europă.
Forțele ucrainene au doborât un avion de luptă rusesc de tip Su-34 în regiunea Zaporojie în primele ore ale zilei de 25 septembrie, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei. Avionul Su-34 a fost doborât în jurul orei locale 04 dimineața în sectorul Zaporojie al liniei frontului, au declarat reprezentanții Forțele Aeriene. Avionul de război ar fi atacat orașul Zaporojie cu bombe aeriene ghidate în momentul atacului.
Avioane de vânătoare rusești MiG-29 au ajuns în Iran ca parte a unui plan pe termen scurt de consolidare a forțelor aeriene, urmând ca avioane Sukhoi Su-35 mai avansate să urmeze treptat, a declarat marți un parlamentar iranian.
La conferința Air, Space, and Cyber Conference 2025, de la Washington D.C., publicaţia americană The War Zone am avut ocazia să stea de vorba cu col. Timothy „Diesel” Causey, comandantul ,,Escadrilei 494 de Avioane de Luptă'', și cu maiorul Benjamin „Irish” Coffey, șeful de Stat Major al unității. Cei doi au povestit despre momentele de maximă tensiune de pe 13 aprilie 2024, când Iranul a lansat un atac masiv cu drone kamikaze Shahed-136, dar și cu rachete balistice și de croazieră.
Sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina continuă greu, dar din fericire continuă pe multiple planuri, iar cel mai recent contract de 26 de milioane de dolari, acordat de Forțele Aeriene ale SUA către gigantul Lockheed Martin, subliniază o nouă etapă în adaptarea Ucrainei la standardele occidentale. Această sumă considerabilă nu este destinată achiziționării de noi avioane, ci finanțării unui aspect aparent tehnic, dar absolut vital: crearea documentației de operare și mentenanță, personalizată pentru flota de F-16 a Ucrainei.
Potrivit unor surse ucrainene și rusești, conducerea armatei ruse testează noi tactici pentru atacurile cu rachete efectuate asupra Ucrainei.
Polonia nu doar cumpără tancuri. Polonia se pregătește să le fabrice. Printr-o initiativa strategică de o anvergură pe care România deocamdată o privește de pe margine, Varșovia transformă achiziția de tancuri sud-coreene K2 într-un motor de resuscitare a propriei industrii de apărare.
O recomandare internă a Forțelor Aeriene ale SUA, care propune ca viitorul bombardier stealth B-21 Raider să fie operat de un singur pilot asistat de un Ofițer de Sisteme de Armament (WSO), oferă cel mai puternic indiciu de până acum asupra nivelului revoluționar de automatizare și inteligență artificială integrat în această aeronavă.
Declarația recentă a lui Alexei Juravliov, prim-vicepreședintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat a Rusiei, cu privire la posibila livrare a sistemelor de rachete Oreshnik și Kalibr către Venezuela, nu trebuie tratată sub nicio formă ca un simplu anunţ militare. Astfel de mesaje se înscriu perfect în ceea ce cunoaştem deja că fiind o operațiune de război informațional. Într-un context de tensiuni maxime între Washington și Caracas, Moscova intervine nu doar ca partener militar, ci ca principal amplificator al instabilității, fabricând o narațiune menită să testeze determinarea SUA.
„Partea care învață cel mai repede câștigă”. Comandantul Forțelor Aeriene Suedeze, general-maiorul Jonas Wikman, trage un semnal de alarmă cu privire la decalajul de adaptare dintre Alianța Nord-Atlantică și provocările pe care le aduce războiul modern.
Ministrul irakian al Apărării, Thabit al-Abbasi, a confirmat oficial că Irakul a semnat un contract cu Africa de Sud pentru achiziționarea unei escadrile de drone multirol, anunțând că aeronavele vor ajunge în curând în țară.
Cea de-a patra ediție a Forumului Euro-Atlantic pentru Reziliență (EARF25), organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), va reuni, în perioada 6-7 noiembrie 2025, la Palatul Parlamentului, lideri guvernamentali, experți militari, reprezentanți ai mediului academic și ai organizațiilor internaționale, într-un amplu exercițiu de reflecție strategică privind viitorul rezilienței în spațiul euro-atlantic.
Spania a parafat unul dintre cele mai mari acorduri de apărare semnate vreodată de Turcia cu un stat membru al Uniunii Europene. Cabinetul spaniol a aprobat un contract uriaș, în valoare de 3,12 miliarde de euro, pentru achiziționarea a 45 de avioane de antrenament și de atac ușor HÜRJET, dezvoltate de Turkish Aerospace Industries (TAI).
Informațiile privind luptele de la Pokrovsk, un important punct logistic pentru fortificațiile ucrainene din zona Donețk, sunt destul de confuze. Deși Kievul a lăsat să se înțeleagă că trupele sale speciale trimise acolo au reușit să stabilizeze zona, rușii continuă să avanseze.
În seara de 4 noiembrie, drone kamikaze ucrainene, operate de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării (GUR), al Forțelor Armate ale Ucrainei și de Forțele pentru Operațiuni Speciale, au efectuat un atac asupra rafinăriei de petrol „Lukoil-Nijegorodnefteorgsintez”.
Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit marţi, la Palatul Victoria, pe amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformare - SACT, pentru a discuta priorităţile României în cadrul NATO şi modul în care armata şi industria românească de apărare se adaptează transformărilor tehnologice necesare pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Compania germană Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, a început construcția unei facilități moderne de muniții la fabrica din Baisogala, Lituania, a relatat Bloomberg.
Dronele sunt tehnologii emergente care și-au dovedit utilitatea în războiul din Ucraina, dar e oare înțelept să pariezi doar pe drone? Tot în baza lecțiilor din Ucraina vedem că tehnica grea, tancurile și sistemele de artilerie, rămân esențiale chiar și în războiul modern. Acest lucru a fost arătat și într-o demonstrație de forță de către Armata Franței.
Ucraina și Republica Moldova pot deveni membre ale Uniunii Europene în următorii cinci ani dacă vor realiza toate reformele necesare, a anunțat oficial marți Comisia Europeană.
Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a exclus marți o eventuală intervenție armată a Statelor Unite ale Americii în Mexic, după informații de presă potrivit cărora omologul său american Donald Trump ar avea în vedere să trimită trupe pentru a lupta împotriva cartelurilor mexicane de traficanți de droguri, transmit Agerpres și AFP.
Luna noiembrie se anunță o lună „aglomerată” pentru Armata României. Pe lângă programele ce trebuie depuse în mecanismul SAFE, de unde România poate obține finanțări la dobânzi avantajoase de aproximativ 16 miliarde de euro pentru programe de înzestrare, în țară vor ajunge și 256 de blindate 4x4 Cobra II. În același timp la Automecanica SA Mediaș va începe producția de restul de blindate Cobra II, cu transfer de tehnologie.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Belgia ia primele măsuri. Armata belgiană a primit ordin să doboare dronele neidentificate care zboară deasupra bazelor sale, a anunțat luni șeful Apărării belgiene, Frederik Vansina.
O nouă lovitură, de data aceasta învăluită în mister și fum, zguduie Flota Rusă a Mării Negre, ce a mai rămas din ea după aproape trei de când ucrainenii tot o atacă. O navă antisubmarin din clasa Albatros-M (Proiectul 1124-M) a fost cuprinsă de flăcări în portul Sevastopol din Crimeea ocupată.
Operația ucraineană de curățire și contrainfiltrare, desfășurată în zona orașului cheie Pokrovsk, a intrat în ziua a cincea. Capul de pod stabilit de militarii Direcției de Informații Militare (GUR) a Ucrainei a rezistat, permițând altor unități GUR să străpungă liniile rusești pentru a face joncțiunea cu trupele din capul de pod. GUR a prezentat, în dimineața de 4 noiembrie, o actualizare a acțiunilor sale din Pokrovsk.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat, pe 04 noiembrie, că Rusia a lansat un număr record de bombe de aviație dirijate asupra Ucrainei în luna octombrie.
Europa încearcă febril să își recâștige autonomia în domeniul apărării, conștientă brusc de cât de periculos de mult s-a bazat pe Statele Unite, inclusiv în zona vitală a informațiilor. Războiul brutal al Rusiei în Ucraina a acționat ca un duș rece, iar acum Germania face o mișcare strategică majoră: Berlinul își va suplimenta semnificativ flota de avioane de spionaj, o decizie cu implicații directe și pentru Kiev.
Cât timp mai poate lumea să întoarcă privirea? În timp ce la conferințe internaționale se discută despre „consens”, un genocid este documentat pe baza imaginilor obţinute cu ajutorul sateliţilor. Ororile din El Fasher, Sudan, unde Forțele de Sprijin Rapid (RSF) paramilitare sunt acuzate că au masacrat peste 2.000 de civili neînarmați, nu mai sunt doar mărturii disparate. Sunt date concrete, analizate de experți, care arată o baie de sânge la o scară ce amintește de primele 24 de ore ale genocidului rwandan.
Rusia continuă să terorizeze porturile ucrainene de la Dunăre, la doar câteva sute de metri de teritoriul României. În noaptea de duminică spre luni (3-4 noiembrie), două valuri de atacuri rusești au vizat din nou infrastructura portuară, provocând explozii puternice pe malul ucrainean și punând în alertă maximă forțele NATO dislocate în țara noastră.
Ministerul Apărării de la Varșovia a confirmat o veste care, deși pare tehnică, are o rezonanță strategică majoră: încă două avioane F-35A Lightning II destinate Poloniei au efectuat primele zboruri de test. În total, șapte aparate au ieșit de pe linia de asamblaj a Lockheed Martin.
Serviciul de Informații Militare (GUR) al Ucrainei au confirmat o operațiune de succes în noaptea de 1-2 noiembrie 2025, care a distrus elemente importante ale apărării aeriene rusești aflate în Crimeea. Ținta principală: un post de comandă al unui batalion S-400 „Triumf” și radarul său, o lovitură care continuă campania sistematică a Kievului de a „orbi” și fragmenta rețeaua de apărare a peninsulei.
Statele Unite un pas pentru a găsi o soluție la una dintre cele mai mari vulnerabilități ale războiului modern: dronele ieftine. Într-o cursă contra-cronometru pentru a schimba raportul de forțe pe câmpul de luptă, Armata SUA a lansat o cerere oficială pentru sisteme laser de mare energie.
Rusia a capturat 461 de kilometri pătrați în Ucraina în octombrie, a informat luni (03.11.2025) agenția de presă AFP, citând propria analiză a datelor furnizate de Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) și de Proiectul de Amenințări Critice (CTP), ambele din SUA. În septembrie, câștigurile teritoriale rusești s-au ridicat la 447 de kilometri pătrați, ceea ce a reprezentat o încetinire a avansului rusesc, potrivit AFP.
Ascensiunea militară a Chinei, inclusiv în ceea ce privește tehnica militară de ultimă generație, nu mai e un secret pentru nimeni. Așa cum nu e nici faptul că Beijingul încearcă să egaleze puterea militară americană, iar în zona navală China a investit imens. China deține deja trei portavioane, iar pe ultimul, Fujian, l-a dezvoltat autohton cu tehnologii de ultimă generație. În comparație, SUA dețin 11 portavioane, din care 10 sunt din bătrâna clasă Nimitz și unul din noua clasă Ford, chiar portavionul ce poartă numele clasei, USS Gerald R. Ford. Atât Fujian al Chinei, cât și USS Gerald R. Ford dispun de sisteme de catapultare electromagnetice, fapt ce permit avioanelor o decolare mai rapidă, în timpi mai scurți și cu încărcătură mai mare.
Dacă SUA ezită încă să livreze rachete Tomahawk către Ucraina, rachete care ar putea lovi adânc în teritoriul Rusiei ținte militare și logistice, Marea Britanie tocmai a livrat un nou lot de rachete de croazieră de tip Storm Shadow către Forțele de Apărare ale Ucrainei. Londra rămâne unul din cei mai mari furnizori de armament pentru Ucraina.
România a semnat azi oficial contractul prin care Olanda donează, la prețul simbolic de un euro, o escadrilă de avioane F-16 Fighting Falcon. E vorba de escadrila aflată la Baza 86 Aeriană Borcea și care va continua să fie utilizată în cadrul Centrului de pregătire de aici, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16. Această donație a fost anunțată în exclusivitate, pe surse, de publicația noastră încă din primăvara acestui an și ulterior confirmată de MApN la summitul NATO din această vară.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite (USAF) trag un semnal de alarmă și cer o creștere semnificativa a flotei de avioane de luptă. Un nou plan strategic pe zece ani, trimis Congresului și obținut de presa americană, stabilește o țintă de 1.558 de avioane gata de luptă până în 2035. Este un salt uriaș, cu aproape 300 de avioane mai mult decât inventarul estimat pentru anul fiscal 2026 (1.271).
