Forțele Aeriene Poloneze au ca obiectiv principal formarea a două noi escadrile: Cine este favoritul şi ce oferte sunt pe masă pentru noul avion?
Forțele Aeriene Poloneze au ca obiectiv principal formarea a două noi escadrile de avioane de luptă în viitorul apropiat. Publicaţia poloneză Defence 24 a făcut recent o analiză asupra ofertelor care sunt propuse Poloniei. Acestea a fost analizate mai ales din punct de vedere al avantajelor și dezavantajelor lor în raport cu cerințele Forțelor Aeriene Poloneze, ce oportunități economice sunt asociate cu acestea și, nu în ultimul rând și poate cel mai important: când ar putea intra în dotarea Forțelor Armate Poloneze?
La 14 septembrie, ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a confirmat încă o dată informația potrivit căreia Polonia intenționează să achiziționeze încă două escadrile de avioane de luptă. Acest lucru confirmă informațiile care au fost vehiculate în ultimele luni, adică după decizia Varşoviei de a achiziționa avionul ușor multirol FA-50.
În iulie 2022, Jaroslaw Kaczynski, şeful partidului Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare în Polonia, a declarat: "Vor fi avioane - atât F-35, cât și alte avioane". În această declarație, el se referea cel mai probabil la F-35, deja achiziționat în 2020, și la "aeronave de superioritate aeriană", adică la avioane pentru luptă aeriană, indicând indirect cele două modele de acest tip disponibile - Eurofighter Typhoon, care este încă promovat în mod activ în Polonia, și Boeing F-15EX Eagle II, pe atunci încă destul de puțin promovat, sau un model derivat din acesta.
În primăvara acestui an, în Polonia se vorbea deja despre "două escadrile suplimentare" și nu se mai vorbea de "avioane de superioritate aeriană", ci de "avioane multirol", susţine publicaţia Defence 24.
Cu toate acestea, acest lucru nu exclude din discuţie nici Eurofighter Typhoon, nici F-15, deoarece aceste avioane au fost dezvoltate ca avioane de ''superioritate aeriană'', dar în ultimele lor versiuni sunt capabile să îndeplinească diferite tipuri de misiuni, ceea ce le face multirol, iar având în vedere încărcăturile lor utile mari, se vorbește chiar de avioane cu "roluri oscilante", adică capabile să îndeplinească mai multe tipuri de misiuni simultan.
În prezent există patru producători cu câte cinci modele de aeronave care se bat pentru un posibil contract pus la bătaie de Polonia pentru două escadrile, sau probabil 32 de aeronave de luptă.
Eurofighter Typhoon
În ciuda alegerii făcute de către Polonia pentru F-35, în ianuarie 2020, consorțiul european Eurofighter nu a depus niciodată armele și continuă să promoveze activ Typhoon ca un produs pe care este gata să-l vând în orice moment Varşoviei.
Avantajul ofertei propuse de Eurofighter este dezvoltarea continuă a aeronavelor, care va continua timp de decenii. Versiunea Tranche 5 se află în prezent în curs de dezvoltare, iar acestui aparat i se oferă, de asemenea, tehnologie și know-how și includerea industriei poloneze în programul său, împreună cu posibilitatea de a se alătura programului FCAS/SKAF.
Printre dezavantajele sale se numără costurile de operare care nu sunt foarte clar comunicate. Cu toate acestea, informațiile oferite la un moment dat de austrieci și care pretindeau 90 000 de euro pe oră de zbor înseamnă că aceste aeronave ar fi mult mai costisitoare pentru operare decât modelele americane de top (F-35 sau F-15EX).
De asemenea, Typhoonului îi lipsesc caracteristicile stealth, deși compania Eurofighter susține că acest lucru nu contează, deoarece sistemele de război electronic instalate la bord îi conferă avionului "invizibilitate electronică". Cu alte cuvinte, Typhoon va perturba în mod activ radarele inamicului într-o asemenea măsură încât și el își poate permite un anumit ''grad de invizibilitate'' pe câmpul de luptă.
Boeing F-15EX Eagle II
F-15EX, căruia Boeing i-a făcut recent o publicitate intensă, este de fapt un Eurofighter Typhoon puțin mai mare din punct de vedere al designului și al capacităților tehnice. Aparatul nu are caracteristici stealth (Boeing, ca și Eurofighter, se referă la "stealth electronic") și compensează cu un radar AESA puternic și cu capacități bune în ceea ce privește raza de acțiune (aproape 1.300 km), viteza maximă (2.656 km/h) și plafonul (18 km). Eagle II ar urma sa dispuna de numeroase sisteme de armament.
Capacitatea de încărcare utilă poate ajunge la 15 tone, ceea ce practic face ca acest avion să poată fi utilizat și ca bombardier. Ca o comparatie: bombardierul rusesc Su-34 suportă 14 tone de armament, iar Su-30 doar 8 tone.
Trebuie adăugat, totuși, că acest avion ar fi scump de cumpărat (prețul este estimat în prezent la aproximativ 130 de milioane de dolari bucata), deși relativ ieftin de operat (o oră de zbor cu F-15E Strike Eagle costă 30.000 de dolari).
F-15EX este un proiect nou și, prin urmare, cu un potențial ridicat de modernizări viitoare. Cu toate acestea, nu este clar dacă va fi oferit Poloniei cu vreun pachet de cooperare tehnico-industrială. Calendarul livrărilor este, de asemenea, pus sub semnul întrebării, deoarece până în prezent se produc aproximativ 12 avioane pe an.
F-16C/D Block 72
Un alt avion american de generația a 4-a care este "pe masă" este F-16C/D în ultima sa versiune Block 72.
F-16 este un avion multirol tipic, capabil să transporte până la 7,7 tone de armament. F-16 atinge o viteză maximă de aproape 2.200 km/h, care este putin mai mare decât cea a Eurofighter Typhoon. Plafonul său operațional este ușor mai mic decât cel al F-15EX sau Typhoon, la 15 km. Autonomia operațională este, de asemenea, mai mică, 550 km - practic jumătate din cea a Eurofighter și Boeing.
Cu toate acestea, aparatul are caracteristici bune de zbor, iar raza de acțiune mai scurtă se datorează dimensiunilor mai mici și faptului că are un singur motor. Totuși, acest lucru face ca F-16 să fie mult mai ieftin de operat. Costul unei ore de zbor este de 25.000 de dolari. F-16 dispue de numeroase arme și este cel mai popular avion de luptă din lume. Acest lucru înseamnă interoperabilitate cu mulți aliați sau, de exemplu, ușurința de a procura piese de schimb.
Pot fi ridicate îndoieli cu privire la preț, care nu este cu mult mai mic decât cel al F-35A, produs în serie și estimat la 70-80 de milioane de dolari bucata, dar operarea ieftină compensează acest lucru. Mai rău este momentul livrărilor. În prezent, linia de producție din Greenville, SUA, abia își intensifică producția și în 2025 este planificată producția a 48 de F-16 pe an. Între timp, există deja mai mulți clienți care așteaptă aceste avioane, care au comandat în total aproximativ 140 de aparate.
Avantajul acestei soluții este că ar fi vorba de aceleași avioane ca și flota actuală de avioane F-16C/D Block 52+ a Poloniei, care vor fi probabil modernizate la standardul Block 72 în următorii ani. Prin urmare, achiziționarea mai multor F-16 nu ar ridica problemele logistice cum ar fi în cazul altor aeronave ă. Un alt aspect este că acest avion este bine cunoscut în Polonia - există suficient personal calificat pentru el.
F-35A Lightning II
Acesta este un alt avion pe care Polonia l-a cumpărat deja, astfel încât achiziția să nu ar duce probleme pe plan logistic. F-35A este singura aeronavă de generația a V-a pe care Polonia are posibilitatea de a o achiziționa într-o perioadă relativ scurtă de timp.
Printre avantajele F-35A se numără și prețul de achiziție. În ciuda parametrilor săi tehnici ridicați, ar trebui să coste în jur de 90 de milioane de dolari bucata. Prețul unei ore de zbor nu este mic, dar nu mai este înspăimântător, așa cum era înainte, și se situează în prezent la puțin sub 35.000 USD/oră.
F-35A este singura aeronavă disponibilă pentru Polonia cu caracteristici stealth, precum și cu capacități de recunoaștere care utilizează senzori avansați (pe lângă radarul AESA). Încărcătură maximă de armament a F-35A este de 8,3 tone, ceea ce este puțin mai mult decât cea a F-16 și cu 700 kg mai puțin decât cea a Typhoon-ului. Viteza maximă este de 1960 km/h, ceea ce plasează F-35 la coada plutonului.
Pe de altă parte, F-35 are o rază operațională mult mai bună decât F-16, de 1240 km, care este aproximativ aceeași cu cea a F-15EX. Așa cum îi stă bine unui avion multirol, F-35 are un plafon operațional relativ scăzut, de 15 km, același cu cel al F-16.
Calendarul de livrare al F-35A este, în esență, un semn de întrebare. Acest lucru se datorează comenzilor mari, care se adaugă constant, combinate cu o producție mare.
România a primit recent aprobarea de a achiziționa aceste avioane, iar F-35 noastre sunt așteptate să ajungă la începutul anilor 2030, deci nu foarte curând.
KF-21 Boramae
Poate cea mai neaşteptata oferta pe care Varşovia o are pe masa este prototipului avionului de generația a V-a KF-21 Boramae, produs de Korea Aerospace Industries (KAI).
KF-21 Boramae este o dezvoltare futuristă promițătoare a unui nou avion de luptă, iar programul său progresează destul de bine. Testele de zbor ale celor șase prototipuri sunt în curs de desfășurare, iar producția de serie este așteptată să înceapă încă din 2025. Există deja interes pentru acest avion din partea mai multor state care, din diverse motive, nu vor primi aprobarea de a cumpăra F-35A. Unul dintre aceștia este Emiratele Arabe Unite, care a intrat în programul KF-21 Borama, înlocuind probabil Indonezia.
Boramae, în versiunea sa inițială, nu va avea caracteristici stealth, ci doar stealth "electronic". Este de aşteptat ca aeronava să devină complet stealth în cea de-a treia configuraţie a sa, Block 3.
Aeronava are două motoare şi se presupune că ar putea zbura cu o viteză aproximativă de 2.300 km/h, puţin mai mare decât cea a F-35, în timp ce rază operațională va fi ușor mai mică decât a tuturor celorlalți rivali, cu excepția F-16. În ceea ce privește capacitatea de transport a armamentului va fi de maximum 7,7 tone, ceea ce este comparabil cu cea a F-16.
Costul de operare, din cauza faptului că sud-coreenii se află în faza de testare a prototipurilor, este momentan necunoscut, dar este vorba de un avion bimotor și se poate presupune că va fi între costul unei ore de zbor al F-16 și al F-35 (între 25.000 și 35.000 de dolari). Costul de achiziție este, de asemenea, necunoscut, deși coreenii au presupus la un moment dat 50 de milioane de dolari pe unitate. Totuși, având în vedere costul altor avioane, pare puțin probabil că acesta să fie atins, deși mult va depinde de numărul comenzilor.
Cel mai mare dezavantaj din punctul de vedere al Poloniei este, bineînțeles, timpul de livrare. Producția în serie în scenariul optimist ar trebui să înceapă în 2025, dar nu este clar câte aeronave pot fi produse anual și ce întârzieri vor apărea pe parcurs. În plus, sud-coreenii intenționează să construiască 120 de aeronave pentru nevoile lor, plus 130 ca opțiuni, iar Emiratele Arabe Unite, în calitate de nou membru al consorțiului, probabil că vor dori și ele să comande cel puțin câteva zeci de aeronave.
Prin urmare, se pare că Polonia ar putea începe să primească Boramae doar la mijlocul anilor 2030 și dacă lucrurile merg bine. Prin urmare, pare a fi o soluție mai degrabă pe termen lung și poate fi gândit că un viitor succesor al versiunii Block III a F-16, mai degrabă decât ca un aparat care ar putea forma două escadrile de luptă suplimentare în anii următori.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News