La 14 septembrie, ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a confirmat încă o dată informația potrivit căreia Polonia intenționează să achiziționeze încă două escadrile de avioane de luptă. Acest lucru confirmă informațiile care au fost vehiculate în ultimele luni, adică după decizia Varşoviei de a achiziționa avionul ușor multirol FA-50.
În iulie 2022, Jaroslaw Kaczynski, şeful partidului Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare în Polonia, a declarat: "Vor fi avioane - atât F-35, cât și alte avioane". În această declarație, el se referea cel mai probabil la F-35, deja achiziționat în 2020, și la "aeronave de superioritate aeriană", adică la avioane pentru luptă aeriană, indicând indirect cele două modele de acest tip disponibile - Eurofighter Typhoon, care este încă promovat în mod activ în Polonia, și Boeing F-15EX Eagle II, pe atunci încă destul de puțin promovat, sau un model derivat din acesta.
În primăvara acestui an, în Polonia se vorbea deja despre "două escadrile suplimentare" și nu se mai vorbea de "avioane de superioritate aeriană", ci de "avioane multirol", susţine publicaţia Defence 24.
Cu toate acestea, acest lucru nu exclude din discuţie nici Eurofighter Typhoon, nici F-15, deoarece aceste avioane au fost dezvoltate ca avioane de ''superioritate aeriană'', dar în ultimele lor versiuni sunt capabile să îndeplinească diferite tipuri de misiuni, ceea ce le face multirol, iar având în vedere încărcăturile lor utile mari, se vorbește chiar de avioane cu "roluri oscilante", adică capabile să îndeplinească mai multe tipuri de misiuni simultan.
În prezent există patru producători cu câte cinci modele de aeronave care se bat pentru un posibil contract pus la bătaie de Polonia pentru două escadrile, sau probabil 32 de aeronave de luptă.
În ciuda alegerii făcute de către Polonia pentru F-35, în ianuarie 2020, consorțiul european Eurofighter nu a depus niciodată armele și continuă să promoveze activ Typhoon ca un produs pe care este gata să-l vând în orice moment Varşoviei.
Avantajul ofertei propuse de Eurofighter este dezvoltarea continuă a aeronavelor, care va continua timp de decenii. Versiunea Tranche 5 se află în prezent în curs de dezvoltare, iar acestui aparat i se oferă, de asemenea, tehnologie și know-how și includerea industriei poloneze în programul său, împreună cu posibilitatea de a se alătura programului FCAS/SKAF.
Printre dezavantajele sale se numără costurile de operare care nu sunt foarte clar comunicate. Cu toate acestea, informațiile oferite la un moment dat de austrieci și care pretindeau 90 000 de euro pe oră de zbor înseamnă că aceste aeronave ar fi mult mai costisitoare pentru operare decât modelele americane de top (F-35 sau F-15EX).
De asemenea, Typhoonului îi lipsesc caracteristicile stealth, deși compania Eurofighter susține că acest lucru nu contează, deoarece sistemele de război electronic instalate la bord îi conferă avionului "invizibilitate electronică". Cu alte cuvinte, Typhoon va perturba în mod activ radarele inamicului într-o asemenea măsură încât și el își poate permite un anumit ''grad de invizibilitate'' pe câmpul de luptă.
F-15EX, căruia Boeing i-a făcut recent o publicitate intensă, este de fapt un Eurofighter Typhoon puțin mai mare din punct de vedere al designului și al capacităților tehnice. Aparatul nu are caracteristici stealth (Boeing, ca și Eurofighter, se referă la "stealth electronic") și compensează cu un radar AESA puternic și cu capacități bune în ceea ce privește raza de acțiune (aproape 1.300 km), viteza maximă (2.656 km/h) și plafonul (18 km). Eagle II ar urma sa dispuna de numeroase sisteme de armament.
Capacitatea de încărcare utilă poate ajunge la 15 tone, ceea ce practic face ca acest avion să poată fi utilizat și ca bombardier. Ca o comparatie: bombardierul rusesc Su-34 suportă 14 tone de armament, iar Su-30 doar 8 tone.
Trebuie adăugat, totuși, că acest avion ar fi scump de cumpărat (prețul este estimat în prezent la aproximativ 130 de milioane de dolari bucata), deși relativ ieftin de operat (o oră de zbor cu F-15E Strike Eagle costă 30.000 de dolari).
F-15EX este un proiect nou și, prin urmare, cu un potențial ridicat de modernizări viitoare. Cu toate acestea, nu este clar dacă va fi oferit Poloniei cu vreun pachet de cooperare tehnico-industrială. Calendarul livrărilor este, de asemenea, pus sub semnul întrebării, deoarece până în prezent se produc aproximativ 12 avioane pe an.
Un alt avion american de generația a 4-a care este "pe masă" este F-16C/D în ultima sa versiune Block 72.
F-16 este un avion multirol tipic, capabil să transporte până la 7,7 tone de armament. F-16 atinge o viteză maximă de aproape 2.200 km/h, care este putin mai mare decât cea a Eurofighter Typhoon. Plafonul său operațional este ușor mai mic decât cel al F-15EX sau Typhoon, la 15 km. Autonomia operațională este, de asemenea, mai mică, 550 km - practic jumătate din cea a Eurofighter și Boeing.
Cu toate acestea, aparatul are caracteristici bune de zbor, iar raza de acțiune mai scurtă se datorează dimensiunilor mai mici și faptului că are un singur motor. Totuși, acest lucru face ca F-16 să fie mult mai ieftin de operat. Costul unei ore de zbor este de 25.000 de dolari. F-16 dispue de numeroase arme și este cel mai popular avion de luptă din lume. Acest lucru înseamnă interoperabilitate cu mulți aliați sau, de exemplu, ușurința de a procura piese de schimb.
Pot fi ridicate îndoieli cu privire la preț, care nu este cu mult mai mic decât cel al F-35A, produs în serie și estimat la 70-80 de milioane de dolari bucata, dar operarea ieftină compensează acest lucru. Mai rău este momentul livrărilor. În prezent, linia de producție din Greenville, SUA, abia își intensifică producția și în 2025 este planificată producția a 48 de F-16 pe an. Între timp, există deja mai mulți clienți care așteaptă aceste avioane, care au comandat în total aproximativ 140 de aparate.
Avantajul acestei soluții este că ar fi vorba de aceleași avioane ca și flota actuală de avioane F-16C/D Block 52+ a Poloniei, care vor fi probabil modernizate la standardul Block 72 în următorii ani. Prin urmare, achiziționarea mai multor F-16 nu ar ridica problemele logistice cum ar fi în cazul altor aeronave ă. Un alt aspect este că acest avion este bine cunoscut în Polonia - există suficient personal calificat pentru el.
Acesta este un alt avion pe care Polonia l-a cumpărat deja, astfel încât achiziția să nu ar duce probleme pe plan logistic. F-35A este singura aeronavă de generația a V-a pe care Polonia are posibilitatea de a o achiziționa într-o perioadă relativ scurtă de timp.
Printre avantajele F-35A se numără și prețul de achiziție. În ciuda parametrilor săi tehnici ridicați, ar trebui să coste în jur de 90 de milioane de dolari bucata. Prețul unei ore de zbor nu este mic, dar nu mai este înspăimântător, așa cum era înainte, și se situează în prezent la puțin sub 35.000 USD/oră.
F-35A este singura aeronavă disponibilă pentru Polonia cu caracteristici stealth, precum și cu capacități de recunoaștere care utilizează senzori avansați (pe lângă radarul AESA). Încărcătură maximă de armament a F-35A este de 8,3 tone, ceea ce este puțin mai mult decât cea a F-16 și cu 700 kg mai puțin decât cea a Typhoon-ului. Viteza maximă este de 1960 km/h, ceea ce plasează F-35 la coada plutonului.
Pe de altă parte, F-35 are o rază operațională mult mai bună decât F-16, de 1240 km, care este aproximativ aceeași cu cea a F-15EX. Așa cum îi stă bine unui avion multirol, F-35 are un plafon operațional relativ scăzut, de 15 km, același cu cel al F-16.
Calendarul de livrare al F-35A este, în esență, un semn de întrebare. Acest lucru se datorează comenzilor mari, care se adaugă constant, combinate cu o producție mare.
România a primit recent aprobarea de a achiziționa aceste avioane, iar F-35 noastre sunt așteptate să ajungă la începutul anilor 2030, deci nu foarte curând.
Poate cea mai neaşteptata oferta pe care Varşovia o are pe masa este prototipului avionului de generația a V-a KF-21 Boramae, produs de Korea Aerospace Industries (KAI).
KF-21 Boramae este o dezvoltare futuristă promițătoare a unui nou avion de luptă, iar programul său progresează destul de bine. Testele de zbor ale celor șase prototipuri sunt în curs de desfășurare, iar producția de serie este așteptată să înceapă încă din 2025. Există deja interes pentru acest avion din partea mai multor state care, din diverse motive, nu vor primi aprobarea de a cumpăra F-35A. Unul dintre aceștia este Emiratele Arabe Unite, care a intrat în programul KF-21 Borama, înlocuind probabil Indonezia.
Boramae, în versiunea sa inițială, nu va avea caracteristici stealth, ci doar stealth "electronic". Este de aşteptat ca aeronava să devină complet stealth în cea de-a treia configuraţie a sa, Block 3.
Aeronava are două motoare şi se presupune că ar putea zbura cu o viteză aproximativă de 2.300 km/h, puţin mai mare decât cea a F-35, în timp ce rază operațională va fi ușor mai mică decât a tuturor celorlalți rivali, cu excepția F-16. În ceea ce privește capacitatea de transport a armamentului va fi de maximum 7,7 tone, ceea ce este comparabil cu cea a F-16.
Costul de operare, din cauza faptului că sud-coreenii se află în faza de testare a prototipurilor, este momentan necunoscut, dar este vorba de un avion bimotor și se poate presupune că va fi între costul unei ore de zbor al F-16 și al F-35 (între 25.000 și 35.000 de dolari). Costul de achiziție este, de asemenea, necunoscut, deși coreenii au presupus la un moment dat 50 de milioane de dolari pe unitate. Totuși, având în vedere costul altor avioane, pare puțin probabil că acesta să fie atins, deși mult va depinde de numărul comenzilor.
Cel mai mare dezavantaj din punctul de vedere al Poloniei este, bineînțeles, timpul de livrare. Producția în serie în scenariul optimist ar trebui să înceapă în 2025, dar nu este clar câte aeronave pot fi produse anual și ce întârzieri vor apărea pe parcurs. În plus, sud-coreenii intenționează să construiască 120 de aeronave pentru nevoile lor, plus 130 ca opțiuni, iar Emiratele Arabe Unite, în calitate de nou membru al consorțiului, probabil că vor dori și ele să comande cel puțin câteva zeci de aeronave.
Prin urmare, se pare că Polonia ar putea începe să primească Boramae doar la mijlocul anilor 2030 și dacă lucrurile merg bine. Prin urmare, pare a fi o soluție mai degrabă pe termen lung și poate fi gândit că un viitor succesor al versiunii Block III a F-16, mai degrabă decât ca un aparat care ar putea forma două escadrile de luptă suplimentare în anii următori.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 3 octombrie, ministerul bulgar al Apărării a anunțat că două aeronave bulgărești F-16 Block 70 au fost livrate la Baza Aeriană Graf Ignatievo.
Ucraina a prezentat membrilor NATO o nouă versiune a rachetei de croazieră „Neptune” în timpul unei demonstrații a capacităților industriei de apărare ucrainene.
Avioanele de luptă multirol chineze J-10 - un răspuns la F-16 americane - sunt în dotarea Chinei și au fost vândute până în prezent doar Pakistanului. Însă acest lucru e pe cale să se schimbe.
Statele NATO ar putea avea la dispoziție drone pentru operațiuni de război electronic, un sistem versatil și modular dezvoltat de Thales și Autonomous Devices, dedicat forțelor navale și terestre.
Thales vine cu experiența uriașă în zona războiului electronic, în timp ce Autonomous Devices va produce dronele.
Acest sistem, ce va fi disponibil la cheie, se află în faza de testări care vor continua pe tot parcursul anului.
O imagine rară surprinzând împreună avioanele de vânătoare rusești Su-75 „Checkmate” și Su-57 „Felon” a reaprins dezbaterea despre ambițiile Rusiei în domeniul aviației stealth, într-un moment în care industria aeronautică rusă se află sub presiunea sancțiunilor.
Ucraina a început să folosească propriile drone-rachete FP-5 Flamingo pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Rata de producție a acestora este deja una semnificativă, ucrainenii fabricând în prezent două până la trei astfel de rachete pe zi, dar doresc să crească acest număr la șapte până la sfârșitul lunii octombrie.
Dacă Statele Unite decid să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, acest lucru va distruge relațiile cu Rusia, a declarat liderul rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS, care l-a citat spunându-i propagandistului Pavel Zarubin.
Autoritățile lituaniene au închis aeroportul din Vilnius sâmbătă seara, după ce baloane meteorologice din Belarus, care transportau țigări, au apărut deasupra spațiului aerian lituanian. Nu este clar dacă este vorba despre încă o acțiune război hibrid organizată de Moscova sau autoritățile lituaniene au de-a face cu acte de contrabandă.
Potrivit directorului serviciului danez de informații militare, Thomas Ahrenkiel, situația din strâmtorile daneze care leagă Marea Baltică de Marea Nordului este tensionată de mult timp și în pragul unui incident, iar Rusia se comportă agresiv și provocator.
Ucraina a trimis deja echipe specializate pentru a-i învăța pe europeni tehnici de doborâre a dronelor.
La câteva luni după declanșarea Operației Sindoor – o campanie de represalii menită să răzbune uciderea a 26 de persoane în Pahalgam, Kashmir, de către teroriști legați de Pakistan – India a ieșit public cu un bilanț spectaculos al acțiunilor sale aeriene.
O delegație ucraineană se află la Washington pentru a încheia un acord cu administrația președintelui Donald Trump, care ar implica transferul de către Ucraina a tehnologiei sale de drone testate în luptă în schimbul unor redevențe sau al altor forme de compensație.
Acordul privind dronele este conceput pentru a permite armatei americane să profite de avantajul competitiv al Ucrainei în domeniul vehiculelor aeriene fără pilot.
Grecia se află din nou sub presiunea partenerilor NATO pentru a-și spori contribuția la sprijinirea Ucrainei în fața invaziei ruse. Potrivit informațiilor din presa elenă, mai multe state occidentale, în frunte cu Statele Unite și Franța, dar și țări din Europa de Est aflate în proximitatea frontului, cer Atenei să accepte vânzarea către intermediari a unei părți importante din cele 25 de avioane Mirage 2000-5 aflate în dotarea Forțelor Aeriene elene.
În seara zilei de joi, 02.10.2025, alte două avioane de vânătoare F-16 aparținând Forțelor Aeriene Slovace au aterizat pe aeroportul militar din Kuchyna, lângă Malacky. E vorba de F-16 Fighting Falcon Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american.
La aproape două decenii de la retragerea să oficială, silueta triunghiulară și inconfundabilă a legendarului avion stealth F-117A Nighthawk reapare pe cer, stârnind un val de speculații. Observarea recentă a două aeronave F-117A zburând în formație cu un avion-cisternă al Forțelor Aeriene ale SUA, în apropiere de granița cu Mexicul, trebuie interpretată doar o nostalgie aviatică sau este un semnal strategic puternic, se întreabă deja comunităţile de analişti militari pe reţelele de socializare.
Olanda confirmă o premieră istorică: un avion de luptă F-35A al Forțelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) a doborât o dronă rusească de tip Shahed/Gerbera, în timpul incursiunii fără precedent în spațiul aerian polonez din noaptea de 9 spre 10 septembrie 2025. Incidentul, care a determinat Varșovia să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, a pus în lumină rolul crucial al noii generații de avioane de vânătoare în apărarea flancului estic al Alianței.
În timpul atacului aerian masiv din weekend asupra Ucrainei, Rusia a folosit din nou un nou tip de rachetă de croazieră, S8000 Banderol, care este mai mică și mai manevrabilă decât clasica rachetă de croazieră Kh-101. Racheta nu este lansată din aeronave, ci de pe drone de mari dimensiuni Orion.
Ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, generalul-locotenent Ivan Havrylyuk, a anunțat că în prezent se „așteaptă” ca Ucraina să primească livrări suplimentare de avioane F-16, precum și de avioane suedeze Gripen.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Nicolae Fălcoi, președintele Consiliului de Administrație al Avioane Craiova, a anunțat printr-o postare publică primele „rezultate concrete” ale programului de modernizare a aeronavelor IAR-99. După o întârziere uriașă, în contextul în care programul trebuia deja finalizat în integralitate.
O declarație a unui înalt oficial de la Kiev a aprins din nou speranțele în spațiul informațional ucrainean, dar și internațional: Ucraina ar urma să primească mult-discutatele avioane de luptă suedeze JAS 39 Gripen. Deși știrea a circulat rapid, fiind atribuită general-locotenentului Ivan Havrîliuk, prim-adjunct al ministrului ucrainean al Apărării, o analiză atentă a sursei primare și a contextului dezvăluie nuanțe importante, specifice diplomației și comunicării pe timp de război.
Statele Unite ale Americii, sub administrația Trump, iau în considerare o escaladare militară majoră în lupta împotriva traficului de droguri, evaluând opțiunea de a lansa atacuri aeriene de precizie împotriva cartelurilor de pe teritoriul Venezuelei. Aceste informații, dezvăluite de surse citate de NBC News, indică o nouă tip de presiune pe care Statele Unite sunt dispuse sa-l exercite asupra regimului lui Nicolás Maduro, deși decizia finală a președintelui Trump încă nu a fost aprobată.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
În războiul de uzură declanșat de Rusia, unde spaţiul aerian este inundat zilnic de roiuri de drone de atac ieftine, Ucraina a găsit o soluție pe cât de ingenioasă, pe atât de disperată: a scos de la naftalină vechile avioane de antrenament sovietice și le-a înarmat cu simple puști de asalt. Această tactică subliniază ambiţia ucrainenilor de a găsii soluţii cu resursele limitate, dar și natura inovatoare a conflictului modern.
Sâmbătă, 27 septembrie, Danemarca a raportat un alt zbor ilegal al uneia sau mai multor drone neidentificate deasupra unui aeroport local, de data aceasta deasupra bazei aeriene Karup. Potrivit AFP, este vorba despre cea mai mare bază militară din țară. După cum a informat presa locală, poliția daneză a raportat incidentul încă de vineri seara.
Nu mai e nicio îndoială, Rusia caută să creeze panică și nesiguranță în rândul populației, zborurile dronelor având ca scop să slăbească încrederea cetățenilor în guvernele statelor europene și în UE. Bonus, statele sunt nevoite să consume resurse uriașe pentru a depista aparatele de zbor.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat joi cu privire la amenințarea tot mai mare reprezentată de activitățile spațiale rusești, invocând îngrijorări legate de doi sateliți ruși care urmăresc sateliții Intelsat utilizați de forțele germane și de alte organizații.
Su-57 e un proiect rus care a întâmpinat numeroase dificultăți tehnice, mai ales în ceea ce privește motorizarea avioanelor. Programul avionul de generația a 5-a rus e mult întârziat, numărul avioanelor livrate către Forțele Aeriene Ruse fiind redus iar sancțiunile impuse industriei aeronautice ruse au afectat și ele programul.
Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a observat miercuri patru aeronave rusești apropiindu-se de Alaska.
NORAD a trimis mai multe aeronave proprii, inclusiv avioane de vânătoare F-16, pentru a confirma identificarea acestora și a se asigura că nu au încălcat spațiul aerian american sau canadian.
Vinerea trecută, spațiul aerian al Estoniei a fost scena unui episod tensionat. Trei avioane rusești MiG-31 au intrat adânc de opt kilometri în teritoriul NATO, fiind imediat interceptate de două aparate italiene F-35, identificate ca „Ghost 1” și „Ghost 2”.
Tensiunile la granița de est a NATO cresc. Aparenta „rutină” a interceptărilor aeriene ascunde o escaladare calculată a Moscovei, la care Alianța răspunde cu un amestec de forță discretă și diplomație rece. Mizele sunt însă uriașe, iar calmul strategic al Estoniei, o lecție pentru întreaga Europă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Armata Statelor Unite ale Americii a realizat că este periculos de mult în urmă şi că trebuie să facă o schimbare serioasă în ceea ce priveşte doctrina militară. Astfel, Pentagonul plănuiește să achiziționeze cel puțin un milion de drone în următorii doi până la trei ani, adică până în 2028. Nu este o simplă modernizare a arsenalului militar american, ci o cursă contra-cronometru pentru a recupera un decalaj strategic masiv față de adversari și pentru a rezolva o vulnerabilitate critică: dependența industrială de China.
Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) al Forței Spațiale a SUA a anunțat oficial că a semnat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Apărării, în cadrul căruia s-a stabilit că un număr de aliați cheie pot avea acces la tehnologia de navigație de cea mai înaltă precizie și rezistență la bruiaj, așa cum este cunoscut “Echipamentul utilizatorului GPS militar” (MGUE) utilizat de americani..
Un avertisment de o claritate tăioasă vine de la vârful Armatei SUA din Pacific, semnalând o schimbare de abordare impusă de noua realitate geopolitică. Generalul Ronald Clark, comandantul Comandamentului Armatei SUA din Pacific (USARPAC), trage un semnal de alarmă public privind nevoia urgentă de reformă, subliniind că „prețul eșecului este mult prea mare”.
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Războiul din Ucraina este, înainte de toate, o cursă necruțătoare a adaptării. Iar în această cursă, realitatea de pe teren spulberă adesea miturile și marketingul. În timp ce Rusia își perfecționează tacticile, combinând drone-kamikaze cu „nave-mamă” aeriene și folosind cabluri de fibră optică pentru a lovi orașe aflate la 30 km de front, o mare parte din tehnologia occidentală sofisticată, dar „sterilă”, eșuează lamentabil.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Imaginea unei Rusii „mari și puternice”, capabilă să producă mii de tancuri și rachete, este motorul propagandei de stat a Kremlinului. Această imagine este, parțial, o realitate trăită tragic de ucraineni, care înfruntă zilnic bombe ghidate, rachete balistice și drone de atac.
În ciuda declarațiilor optimiste și a acordurilor de cooperare semnate recent, mult-așteptata producție locală a vehiculelor de luptă germane KF41 Lynx în Ucraina este, în realitate, departe de a fi finalizată. O prăpastie uriașă se deschide între intențiile strategice afișate public și realitatea birocratică și financiară: nu există niciun contract semnat și, mai important, nicio finanțare alocată.
În cursul nopții de 08.11.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor obiective din Ucraina, lovind inclusiv teritorii din adâncimea liniei frontului. În acest scop, au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, inclusiv rachete aerobalistice Kinjal, rachete balistice și de croazieră Iskander, rachete de croazieră Kalibr, dar și bombe de aviație și drone de diferite tipuri.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
Ucraina a executat o mișcare de șah pe tabla geopolitică europeană. Într-un acord de care va rămâne în istorie, Kievul și Stockholm-ul au bătut palma pentru producția locală a avioanelor de luptă suedeze Saab JAS 39 Gripen. Astfel, din 2033, Ucraina nu va mai fi doar un importator, ci un producător de componente și ansambluri de mari dimensiuni pentru una dintre cele mai avansate platforme aeriene din Europa.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Nu e niciun secret că nici Avioane Craiova, precum nici ROMAERO - două companii de stat -, nu traversează de decenii cea mai bună perioadă. Avioane Craiova spre exemplu e responsabilă de modernizarea ultimelor avioane de antrenament IAR-99 la standardul Șoim, un program care înregistrează întârzieri record. În tot acest context, întrebarea logică e dacă nu cumva aceste companii ar trebui privatizate? Poate statul retehnologiza cu adevărat industria aeronautică românească?
Kremlinul a încorporat oficial părțile ocupate din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson în Regiunea Militară Sud din Rusia, a informat Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina pe 06 noiembrie.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Ca parte a unei operațiuni militare care demonstrează o creștere exponențială a capacităților sale de culegere de informații și de atac în adâncimea teritoriului inamic, Ucraina a distrus pe 5 noiembrie un depozit logistic cheie al armatei ruse, amenajat pe teritoriul fostului aeroport internațional din Donețk.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
Războiul din Ucraina rescrie fundamental, de aproape patru ani, doctrina militară, iar Germania pare decisă să implementeze rapid lecțiile de pe front. Recent, parlamentarii germani (Bundestag) au aprobat pe 5 noiembrie o propunere de finanțare pentru dezvoltarea și achiziționarea unei noi rachete low-cost, concepută special pentru a intercepta dronele de mici dimensiuni.
Axa Pokrovsk-Mîrnohrad, în regiunea Donețk, a devenit epicentrul celor mai intense asalturi rusești din ultimele 21 de luni. Comandamentul de la Moscova pare obsedat de capturarea acestor orașe, concentrând aici grosul resurselor umane și materiale, inclusiv unități de elită, și acceptând pierderi descrise de analiştii militari ca fiind „catastrofale”.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a reacționat după apariția în spațiul public a unor informații false care îi erau atribuite. Într-o postare pe contul său de Facebook, Ionuț Moșteanu a acuzat mai multe instituții media că au publicat sau au preluat o declarație falsă potrivit căreia ar fi spus că „este o chestiune de timp până când vom vedea război”.
În timp ce atenția publică este distrasă de livrările de tancuri și avioane, în culise are loc adevărata revoluție militară care are la baza utilizarea algoritmilor. Războiul se mută într-un spațiu virtual, un „metavers” militarizat, unde Inteligența Artificială (AI) nu mai este un concept de film S.F, ci motorul principal al pregătirii pentru conflict.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
