UPDATE 3: Ministerul britanic al Apărării a negat miercuri declaraţiile Ministerului Apărării din Rusia conform cărora distrugătorul HMS Defender al Marinei Regale britanice a pătruns în apele teritoriale ruseşti din Marea Neagră şi a fost somat să retragă de acolo cu focuri de avertisment şi bombe lansate în calea sa de forţele ruse, relatează Reuters.
''Nu au fost trase focuri în direcţia HMS Defender şi nu recunoaştem alegaţia că au fost lansate bombe în calea sa (...) Credem că ruşii desfăşurau un exerciţiu de trageri în Marea Neagră şi avertizau în prealabil navele asupra activităţii lor'', notează pe Twitter Ministerul britanic al Apărării.
Ulterior, ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a precizat că HMS Defender se deplasa dinspre portul ucrainean Odesa către Georgia, pe o rută recunoscută internaţional.
''Aşa cum este normal pentru această rută, HMS Defender a intrat în coridorul recunoscut internaţional pentru separarea traficului. Nava a părăsit în siguranţă coridorul la ora 09:45 BST (British Summer Time). Aşa cum este procedura de rutină, navele ruseşti i-au acoperit trecerea şi a fost atenţionată cu privire la exerciţiile din vecinătatea sa extinsă'', a explicat Wallace.
We believe the Russians were undertaking a gunnery exercise in the Black Sea and provided the maritime community with prior-warning of their activity.
No shots were directed at HMS Defender and we do not recognise the claim that bombs were dropped in her path.— Ministry of Defence Press Office (@DefenceHQPress) June 23, 2021
“As is normal for this route, she entered an internationally recognised traffic separation corridor. She exited that corridor safely at 0945 BST. As is routine, Russian vessels shadowed her passage and she was made aware of training exercises in her wider vicinity.”
— Ministry of Defence ???????? (@DefenceHQ) June 23, 2021
2/2
Update 2:
''Distrugătorul a fost avertizat că va fi folosit armamentul dacă trece graniţa Federaţiei Ruse. El nu a reacţionat la avertisment'', mai menţionează Ministerul rus al Apărării, potrivit Agerpres.
Defender a părăsit apele ruseşti la scurt timp, după ce înaintase până la 3 kilometri în interiorul acestora, a adăugat ministerul rus.
Distrugătorul HMS Defender al Royal Navy se aflat în Marea Neagră, unde participa la manevre militare alături de distrugătorul cu rachete ghidate USS Laboon al US Navy și nava de război olandeză HNLMS Evertsen.
În urmă cu două zile, DefenseRomania a relatat, citând un comunicat al Ministerului rus al Apărării, că două corvete rusești monitorizează direct acțiunile navelor de luptă ale NATO în Marea Neagră. Corvetele Dmitry Rogachev și Pavel Derzhavin (Proiect 22160) asigură monitorizarea grupării navale a NATO, care este formată din distrugătorul D36 Defender al Forțelor Navale ale Marii Britanii și fregatei F805 Evertsen din cadrul Forțelor Navale ale Olandei.
Tabloidul britanic The Mirror precizează, citând surse ruseşti că: ,,la ora 11:52 dimineața, pe 23 iunie, distrugătorul HMS Defender al Marinei Regale Britanice, care opera în partea de nord-vest a Mării Negre, a încălcat granița și a intrat trei kilometri în apele teritoriale rusești, în largul Capului Fiolent aflat în apropierea Sevastopolului’'.
„La 12:06 și 12:08, o navă rusă de patrulare a efectuat focuri de avertizare. La 12:19 un Su-24M a efectuat focuri de avertizment folosind 4 bombe OFAB-250’’, mai precizează sursa citată.
Ştirea iniţială:
DefenseRomania recomandă cititorilor săi să trateze momentan această informaţie cu scepticism, deoarece Ministerul rus al Apărării exagerează de cele mai multe ori în comunicatele sale de presă.
Un alt aspect de care trebuie ţinut cont: Ministerul rus al Apărării nu a precizat, dat şi ora la care acest incident ar fi avut loc şi nici nu a pus la dispoziţia publicului materiale foto/video care să ateste că incidentul chiar a avut loc.
Această recomandare vine pe baza unui alt aşa zis incident naval pentru în Marea Neagră între nave ruseşti şi britanici. În luna aprilie mai multe agenţii de presă din Federaţia Rusă au precizat, citând surse din Forțele Navale și Forțele Aeriene, că distrugătorul britanic HMS Dragon a pătruns anul trecut în apele teritoriale ale Rusiei din zona Peninsulei Crimeea.
Mass-media rusă a relatat incidentul într-un mod propagandistic, că distrugătorul britanic HMS Dragon a fost alungat de intervenţia Forţelor Navale Ruse. Ministerul britanic al Apărării a răspuns falsei naraţiuni a generalul rus Vladimir Kulișov, adjunct al FSB, pe care mass-media rusă s-a grăbit să o rostogolească, precizând că cele relatate sunt departe de a fi adevărate.
Ministerul britanic al Apărării a calificat drept „categoric neadevărate” afirmațiile generalului rus Vladimir Kulișov potrivit cărora Forţelor Navale Ruse au alungat distrugătorul britanic HMS Dragon din apele teritoriale rusești din apropierea Peninsulei Crimeea.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Bazându-se pe experiențele obținute în timpul războiului din Ucraina, în ultima perioadă, companiile de stat și private rusești dezvoltă și produc în mod activ nu numai UAV-uri de diferite tipuri, ci și sisteme robotice terestre și sisteme mobile de asalt controlate de la distanță pentru Forțele Armate ale Federației Ruse.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că a ordonat armatei SUA să poziţioneze două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca răspuns al Washingtonului faţă de ameninţările fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut joi un schimb violent de replici pe reţelele de socializare, relatează Reuters.
În timp ce o mare parte din Flota Rusiei din Marea Neagră rămâne efectiv blocată în porturi de teama atacurilor cu drone și rachete ucrainene, un înalt oficial de la Kremlin a schițat planuri ambițioase pentru a „consolida” forța navală decimată. Nikolai Patrușev, o figură-cheie a aparatului de securitate al lui Putin, a anunțat că flota va fi consolodata în „anii următori” cu fregate noi, corvete, aviație și, cel mai important, „sisteme maritime robotizate”.
Saga rușinoasă a unicului portavion al Rusiei, Amiral Kuznetsov, pare să se apropie de finalul său inevitabil. Andrei Kostin, șeful corporației de stat care gestionează șantierele navale, a confirmat că se ia în considerare vânzarea sau casarea navei, o admitere publică a faptului că această relicvă a puterii navale sovietice a devenit o povară financiar și industrial pe care Rusia nu și-l mai poate permite. Decizia marchează nu atât o reorientare strategică, cât recunoașterea unui eșec prelungit.
Pe 24 iulie 2025, președintele rus Vladimir Putin a participat la ceremonia de arborare a drapelului de luptă pe submarinul nuclear de generația a patra Prințul Pozharsky, un purtător de rachete balistice intercontinentale Bulava. Evenimentul, care a marcat introducerea oficială a submarinului în dotarea Forțelor Navale, a avut loc la Șantierul naval Sevmash din Severodvinsk, regiunea Arhanghelsk.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 23.07.2025, că în cadrul Forțelor Navale a început executarea exercițiului operativ “Furtuna din iulie”, cu implicarea de forțe și mijloace aparținând Flotei de Nord, Flotei din Oceanul Pacific, Flotei din Marea Baltică și Flotilei din Marea Caspică.
MISTRAL 3 are, de acum înainte, capacitatea de a lovi ținte navale. Racheta poate opri ambarcațiuni FIAC (Fast Inshore Attack Craft) și alte nave de mici dimensiuni, inclusiv nave de suprafață fără pilot (USV) datorită îmbunătățirilor aduse sistemelor de control al zborului, ghidare și procesare a imaginilor.
Flotila rusă din Marea Caspică și Marina iraniană au început, pe 21.07.2025, desfășurarea de manevre militare comune în acvatoriul Mării Caspice. Este vorba despre exercițiul de căutare-salvare cu numele de cod “CASAREX-2025”.
Polonezii avansează programul achiziției de submarine. Printre criteriile solicitate în program, Agenția Poloneză pentru Armament a indicat că viitoarele submarinele trebuie să fie capabile de imersiune la peste 200 de metri adâncime (caracteristică adaptată Mării Baltice), să angajeze ținte aeriene (elicoptere și avioane de patrulare maritimă), să poată găzdui comando-uri navale, să utilizeze vehicule subacvatice teleghidate și/sau autonome și, în cele din urmă, să lanseze rachete de croazieră. În acest sens amintim că și România are semnată o scrisoare de intenție pentru achiziția de submarine franceze Scorpene, dar acest lucru nu mai pare o prioritate.
Marina Chinei se află în prezent într-o expansiune rapidă, având ca scop construirea unei flote de șase portavioane până în anii 2030. Imaginile recente cu ambarcațiuni de debarcare au amplificat temerile că Beijingul se pregătește activ pentru o potențială invazie a Taiwanului.
România și-a plasat miercuri dimineață avioanele de luptă F-16 în stare de alertă maximă, după ce un nou val de drone rusești a lovit infrastructura portuară ucraineană critică de-a lungul Dunării, aducând din nou războiul la ușa NATO.
„Acest acord consolidează aceste angajamente și ne permite să partajăm mai ușor informații, tehnologii și procese pentru o mai mare reziliență logistică”, a declarat viceamiralul american Jeff Jablon. Australia, Japonia și Statele Unite au semnat, vineri – 11 iulie, un acord pentru a îmbunătăți interoperabilitatea logistică între forțele lor maritime, marcând prima stabilire oficială a unui acord logistic trilateral între națiunile respective.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
România a preluat miercuri, 9 iulie, comanda Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (Mine Countermeasures Black Sea Task Group – MCM BS TG), în cadrul unei ceremonii care a avut loc în portul Constanța.
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
Rotterdam a început să rezerve spațiu pentru navele de aprovizionare NATO, în timp ce cel mai mare port din Europa se pregătește pentru un potențial război cu Rusia, relatează Financial Times.
Portalul britanic Royal Navy a informat că, pe 02.07.2025, elicoptere aparținând Marinei Regale și o navă de război au monitorizat un submarin rusesc în timp ce naviga la suprafața apei prin Marea Nordului și Canalul Mânecii.
Lansarea unei nave la apă este, de obicei, un eveniment industrial marcat de ceremonie și optimism. Însă, când nava este o platformă de spionaj de ultimă generație, iar ceremonia are loc în contextul celui mai tensionat climat de securitate din Europa de la Războiul Rece, evenimentul capătă o cu totul altă greutate. Lansarea navei ORP Jerzy Rozycki la Gdańsk nu este doar un succes pentru industria de apărare poloneză, ci un semnal strategic calculat, trimis direct către Kremlin.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Studiul de fezabilitate la care lucrează deja producătorul spaniol Navantia are la bază adecvarea viitoarei nave pentru a avea sisteme de catapultă și sisteme de ancorare prin cablu la aterizare, pe lângă dimensiunile necesare pentru a baza și opera o flotă estimată la între 25 și 30 de aeronave de luptă cu pilot.
Marina Regală Britanică a desfășurat o operațiune concentrată de patru zile pentru monitorizarea unor nave de luptă rusești în Canalul Mânecii și în Marea Nordului
Un avion de cercetare tactică de tip Su-24MR aparținând Flotei ruse din Marea Baltică a zburat în imediata apropiere a navei de conducere a Marinei americane USS Mount Whitney. Un scurt videoclip din care rezultă acest lucru a fost publicat miercuri (18.06.2025) de marinarii americani.
Gigantul naval sud-coreean HD Hyundai Heavy Industries se află în pline discuții privind oportunități de cooperare industrială cu România, în contextul în care noi suntem în proces de modernizare a forțelor navale. Despre aceste discuții reprezentanții HD Hyundai Heavy Industries au vorbit în exclusivitate cu DefenseRomania, în contextul în care publicația noastră a fost prezentă la expoziția Madex 2025, care a avut loc în Busan, Coreea de Sud, la începutul acestei luni.
România și-a manifestat interesul în ultimul timp pentru nave de tip OPV (OPV – Offshore Patrol Vesel), cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. OPV-urile au în mare parte aceleași caracteristici cu corvetele și sunt în prezent un obiectiv pentru înzestrarea Forțelor Navale Române.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Inovația continuă în cadrul Task Force X, iar cea mai recentă realizare promite să transforme modul în care sunt desfășurate misiunile militare moderne.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Croația respinge declarațiile lui Orban despre imposibilitatea ca Ungaria să renunțe la petrolul rusesc.
Venezuela desfășoară deja arme, inclusiv echipamente rusești vechi de zeci de ani, și plănuiește un război de gherilă și haos în cazul unui atac terestru sau aerian din partea Statelor Unite, a relatat Reuters, citând surse și documente locale. „Abordarea țării sud-americane este o recunoaștere tacită a lipsei de personal și echipamente”, a precizat publicația.
Președintele columbian Gustavo Petro a ordonat forțelor de securitate columbiene să suspende schimbul de informații cu agențiile de informații americane, afirmând că recentele atacuri americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri din Caraibe sunt inacceptabile.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 11.11.2025, o nouă misiune de cercetare deasupra Mării Negre.
Într-o Alianță Nord-Atlantică menită, teoretic, să asigure securitatea colectivă împotriva amenințărilor externe, o cursă a înarmărilor se desfășoară sub ochii tuturor, între doua state membre cheie. Grecia cere deja insistent Statelor Unite aprobarea pentru achiziția celor mai avansate rachete aer-aer, AIM-120D, pentru viitoarele sale avioane F-35. Motivul, declarat de către Atena, nu are legatura cu o amenințare de securitate de pe flancul estic. Motivul este Turcia.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
EDGE, principalul grup de apărare și tehnologie avansată din Emiratele Arabe Unite, este aproape de a încheia un acord important cu Ministerul de Interne din Angola pentru implementarea unui program național cuprinzător de securizare a frontierelor, bazat pe cele mai recente tehnologii fabricate în bogatul stat arab.
România va trebui să depună până la finalul acestei luni programele pe care dorește să le finanțeze din mecanismul european SAFE. Iar o idee de propunere ar fi un hub de mentenanță pentru blindate și avioane, hub pe care industria spune că are capacitatea de a îl realiza, cu finanțare europeană.
Cehia rămâne unul dintre marii susținători ai luptei Ucrainei pentru supraviețuire. Chiar dacă noua conducere politică de la Praga are o orientare mai apropiată de cea a Slovaciei, sprijinul societății civile cehe rămâne unul extrem de puternic.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) lansează o nouă dezinformare cu scopul de a provoca neîncrederea NATO față de Ucraina. Însă, după multitudinea de falsuri și probleme grave create de Rusia la nivel mondial, nimeni nu mai crede poveștile inventate de serviciile rusești de informații sau de conducerea de la Kremlin.
„În noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2025, Federația Rusă a lansat noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre”, anunță Ministerul Apărării Naționale. În timpul acestor atacuri o dronă s-a prăbușit în teritroiul României.
Președintele Donald Trump s-a întâlnit luni, 10 noiembrie, la Casa Albă, cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, aflat în prima sa vizită în Statele Unite.
Senatul SUA a adoptat luni un proiect de lege care, odată aprobat şi de Camera Reprezentanţilor, ar pune capăt paraliziei bugetare după mai mult de 40 de zile, dar a stârnit diviziuni în cadrul Partidului Democrat, informează Agerpres.
Proiectul de lege merge acum în Camera Reprezentanților, unde este așteptat un vot miercuri. După aprobarea finală, va avea nevoie de semnătura președintelui Donald Trump pentru a deveni lege.
Discuțiile dintre România și gigantul german Rheinmetall ar depăși simpla înființare a unei fabrici de pulberi la Brașov. Deși investiția de 535 de milioane de euro este una strategică, finanțată prin noul instrument SAFE al UE, ea pare a fi, în realitate, ar fi uşa care deschide calea către un acord industrial mult mai amplu: asigurarea contractului de 6,5 miliarde de euro pentru 216 tancuri noi, unde Rheinmetall își poziționează puternic familia de blindate KF51 Panther.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Pe 9 septembrie, NATO a fost forțată să demonstreze, în contextul unui incident de securitate petrecut la granița Poloniei, exact cât de falimentară este doctrina sa actuală de apărare aeriană. Au fost ridicate avioane F-16 pentru a intercepta drone rusești. S-au tras rachete în valoare de aproximativ 500.000 de euro bucata. Rezultatul? Un eșec pe jumătate și un dezastru economic: ,,interceptoare de lux'', extrem de scumpe, irosite pe drone Shahed care valorează, în cel mai bun caz, o zecime din costul rachetei.
Cotidianul rus Kommersant a informat, pe 10.11.2025, că în entitățile constitutive ale Federației Ruse a început recrutarea de voluntari pentru apărarea facilităților deosebit de importante.
Imaginile din satelit, publicate de canalul OSINT Dnipro Osint, confirmă ceea ce rapoartele de pe linia frontului sugerau deja: Ucraina a reușit o lovitură de precizie devastatoare asupra unei baze logistice rusești esențiale, amenajată pe teritoriul fostului Aeroport Internațional Donețk. Pe 5 noiembrie, o operațiune complexă a forțelor ucrainene a vizat și distrus două depozite folosite pentru stocarea și asamblarea dronelor de atac Shahed (cunoscute și ca Geran-2 sau Gerbera).
Polonia, România și Danemarca implementează noul sistem Merops, fabricat în SUA, pentru a-și consolida apărarea împotriva dronelor rusești de pe flancul estic al NATO.
Această desfășurare a SUA abordează recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, care au expus vulnerabilități și costul ridicat al metodelor tradiționale de interceptare cu avioane de vânătoare.
Lockheed Martin a livrat cel de-al 750-lea HIMARS, o dovadă tangibilă a modului în care o fabrică dintr-un oraș mic susține forțele armate ale SUA și ale aliaților săi din întreaga lume, transmite gigantul american.
În cursul nopții de 10.11.2025, Ucraina a atacat din nou portul rusesc Tuapse.
Prezent în cadrul platoul emisiunii „Special” de la B1 TV, Tudor Curtifan, redactorul-șef al DefenseRomania, a abordat și oportunitățile pe care le avem în zona navală, după multe rateuri, în momentul în care a fost întrebat despre discuția președintelui Nicușor Dan cu președintele Volodimir Zelenski în ceea ce privește dezvoltarea parteneriatului strategic. Și, desigur, mecanismul european SAFE.
Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați găzduiește forumul strategic Galați Security Forum, dedicat securității europene și reconstrucției Ucrainei.
Portul rusesc Tuapse, un hub vital pentru exporturile de combustibil ale Rusiei, a fost zguduit de explozii în noaptea de luni, 10 noiembrie. Surse locale și canale de Telegram raportează un atac coordonat cu drone maritime ucrainene, confirmând că Ucraina își continuă strategia de a lovi direct infrastructura critică ce alimentează mașina de război a Kremlinului.
Generalul Sîrskîi a dat asigurări că Pokrovsk este o zonă fortificată solidă și a îndemnat să nu se intre în panică.
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
