"La un an şi jumătate de la crearea sa, coaliţia Rammstein a cheltuit miliarde de dolari, probabil sute de miliarde de dolari, şi încă nu are un obiectiv politic definit", consideră Zagorodniuk, care a fost ministru al apărării între 2019 şi 2020 şi este în prezent consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.
În interviul telefonic difuzat duminică de EFE și citat de Agerpres, Zagorodniuk, care a fost şi şef al programului de reformă al Ministerului Apărării ucrainean între 2015 şi 2018, atribuie această situaţie neclarităţii cu privire la rezultatul războiului, manifestată de guvernele occidentale din coaliţia de aliaţi ai Ucrainei care se întruneşte periodic la baza militară germană care îi dă şi numele.
"Grupul Rammstein nu are un obiectiv politic pentru că încă nu a decis cum trebuie să se încheie războiul, iar aceasta este o problemă serioasă, o problemă uriaşă", spune Zagorodniuk, care conduce Centrul pentru Strategii de Apărare de la Kiev şi este unul dintre cei mai influenţi şi bine conectaţi analişti în chestiuni strategice din ţară, scrie EFE. "Orice război are un obiectiv politic pentru că, după cum scria (generalul prusac Carl von) Clausewitz, războiul este politic prin alte mijloace; orice coaliţie militară are obiective politice, cu excepţia coaliţiei Rammstein", adaugă el.
Fostul ministru compară situaţia cu "a construi o casă fără să ai idee cum ar trebui să arate când este terminată", şi face aluzie la sumele uriaşe de bani trimise de coaliţia care acordă asistenţă Kievului fără a fi definit în prealabil rezultatele pe care le vor produce aceste investiţii.
Statele Unite şi Europa, notează el, "continuă să aibă îndoieli şi ezită să spună că Rusia trebuie învinsă şi Ucraina trebuie să câştige".
Absenţa unor obiective occidentale concrete în acest război, adaugă expertul ucrainean, s-a tradus într-un ajutor trimis cu ţârâita care a lăsat Ucraina fără mijloace suficiente pentru a realiza progrese substanţiale în momente decisive.
"Pentru a le atinge, avem nevoie nu doar de o mulţime de arme, ci exact de armele necesare pentru o anumită sarcină şi pentru un anumit obiectiv operativ", explică el.
Consilierul lui Zelenski a recurs la o metaforă pentru a ilustra consecinţele pentru Ucraina de a nu primi la timp asistenţa militară pe care aliaţii săi au trimis-o în cele din urmă, dar mai târziu, după ce lucrurile se complicaseră deja pentru Kiev pe teren.
"Dacă ai o găleată cu apă şi o foloseşti pentru a stinge un foc de tabără, s-ar putea să reuşeşti, dar să ne imaginăm că, în loc să torni întreaga găleată, încerci să stingi focul cu un pahar cu apă, apoi cu încă un pahar cu apă şi tot aşa", spune Zagorodniuk. Într-un final, conchide el, "veţi ajunge să folosiţi aceeaşi cantitate de apă, dar nu veţi fi stins focul".
Fostul ministru regretă că fiecare salt calitativ în trimiterea ajutoarelor occidentale către Ucraina a venit doar "după o campanie masivă de convingere" a guvernelor occidentale purtată de către Kiev.
"Occidentul ne dă avioane după un an în care am implorat, ne oferă tancuri după un an în care le-am cerut şi abia după ce am pierdut mulţi civili în atacuri aeriene decide să ne ofere sisteme de apărare antiaeriană", spune Zagorodniuk.
Având în vedere aceste circumstanţe şi ezitările partenerilor Kievului atunci când vine vorba de a-i furniza materialul de care are nevoie pentru a contracara inferioritatea numerică în faţa duşmanului, Ucraina va trebui să mizeze în continuare pe acţiuni "asimetrice" care surprind Rusia.
Zagorodniuk dă ca exemplu de acţiune asimetrică ofensiva ucraineană cu drone navale care i-a permis Kievului să pună capăt controlului rusesc asupra Mării Negre, în ciuda lipsei unei flote proprii substanţiale.
"Trebuie să recurgem la şi mai multe acţiuni asimetrice, pentru că, simetric, Rusia are un avantaj în resurse economice, în număr de oameni, în echipament militar", explică Zagorodniuk
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunțat la Kiev, pe 24 august, că țara sa va transfera Ucrainei în septembrie un pachet de asistență militară în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei sale pentru a marca cea de-a 34-a aniversare a Zilei independenței Ucrainei.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a declarat, pe 24.08.2025, că armata ucraineană a eliberat trei sate din regiunea Donețk. Potrivit serverului Ukrainska Pravda, este vorba despre localitățile Mykhailivka, Zeleny Gay și Volodymyrivka. Potrivit aceluiași site, serviciul de informații militare ucrainean GUR a anunțat apoi capturarea satului Novomykhailivka din aceeași zonă. Ministerul rus al Apărării, pe de altă parte, a informat deespre capturarea localității Filiya din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS.
Norvegia va contribui cu aproximativ șapte miliarde de coroane norvegiene (aproape 700 de milioane de dolari) Ucrainei pentru sisteme de apărare aeriană, a anunțat duminică guvernul norvegian, care precizase deja cu o lună în urmă că Norvegia va contribui la sistemele de apărare aeriană Patriot, care vor fi furnizate Kievului de Germania. Prim-ministrul canadian Mark Carney a confirmat contribuția de peste un miliard de dolari canadieni în timpul unei vizite în Ucraina, duminică.
Avioanele de vânătoare Su-27 ale Forțelor Aeriene Ucrainene au fost echipate cu rachete de inducere în eroare americane ADM-160 MALD (Miniature Air-Launched Decoy), marcând prima utilizare documentată a acestor aeronave ca platforme de lansare pentru acest sistem.
Chiar înainte de sărbătorirea Zilei Independenței, ucrainenii le-au oferit rușilor o noapte excepțional de agitată.
Purtătorul de cuvânt al Grupării Operativ-Strategice „Dnipro” a forțelor armate ucrainene, Viktor Tregubov a prezentat, pe 24 august, o sinteză a evoluțiilor de pe front în zona de responsabilitate a grupării pe care o reprezintă.
Ucraina nu a câștigat încă războiul împotriva Rusiei, dar cu siguranță nu pierde, a susținut Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a transmis un mesaj de Ziua Independenței țării sale.
Săptămâna trecută, administrația președintelui american Donald Trump a aprobat vânzarea a 3.350 de rachete lansate din aer cu rază extinsă de acțiune (ERAM) către Ucraina.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
În noaptea de 20 august, trupele ruse au executat noi lovituri cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Un incident de o importanță strategică majoră a avut loc în teritoriile ocupate ale Ucrainei, demonstrând capacitatea forțelor ucrainene de a executa operațiuni complexe, adânc în spatele liniilor inamice. Pe 19 august 2025, un tren rusesc care transporta combustibil a fost lovit și distrus în regiunea Zaporojie, între localitățile Urozhaine și Tokmak. Această acțiune nu doar că a provocat o pierdere materială semnificativă, dar a și paralizat o rută logistică vitală pentru forțele de ocupație.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Vladimir Putin a fost de acord să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump pe 18 august.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Toate negocierile actuale sunt doar un preludiu, în care nu se va negocia un armistițiu real în războiul din Ucraina, a declarat pentru site-ul Axios de unul dintre consilierii lui Trump, care a dorit să rămână anonim. Întâlnirea celor trei lideri, Donald Trump, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, pe care președintele american o planifică, se presupune a fi crucială.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
Ucraina ar putea rupe actualul blocaj militar prin lovirea a opt obiective strategice ale Rusiei, majoritatea pe teritoriul Federației, susține un raport publicat de Hudson Institute, un important think tank american cu sediul la Washington.
În timp ce războiul din Ucraina a demonstrat deja impactul dronelor pe câmpul de luptă, devenid un etalon în acest domeniu, Statele Unite par să se afle într-o cursă contra cronometru pentru a-și adapta arsenalul. O evaluare recentă, realizată de pușcașii marini ai Corpului Expediționar I, în parteneriat cu Defense Innovation Unit (DIU), ridică o întrebare esențiala: Sunt Statele Unite pregătite pentru o confruntare majoră în care roiurile de drone chinezești ar putea copleși forțele sale armate?
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
În timp ce lumea asistă la o escaladare a tensiunilor geopolitice, Franța face un pas hotărât pentru a-și consolida poziția de putere nucleară. Anunțul recent al lui Sebastien Lecornu, Ministrul francez al Apărării, privind lansarea oficială a producției rachetei balistice strategice M51.4, nu a fost pentru experţii în securitate doar o știre tehnică, ci un semnal clar că Parisul nu mai face compromisuri în privința securității sale.
Incidentul din zorii zilei de miercuri, când drone rusești au pătruns adânc în spațiul aerian al Poloniei, a declanșat o alertă fără precedent, mobilizând forțe aeriene aliate și generând o nervozitate palpabilă la Varșovia. Deși nu este prima violare a granițelor NATO de la invazia rusă în Ucraina, amploarea și natura provocării arată un joc de-a șoarecele și pisica, în care Rusia își testează limitele și încearcă să afle cât de hotărât este Occidentul să se apere.
Întreaga lume a privit îngrozită cum atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au ucis aproape 3.000 de oameni la New York, Washington, D.C. și Shanksville, Pennsylvania. Azi se împlinesc exact 24 de ani de la atentatele care au schimbat lumea, inclusiv politic, social și militar.
În urma agresiunii rusești din noaptea de miercuri (10.09.2025), Republica Cehă va trimite o subunitate de elicoptere pentru operațiuni speciale, dotată cu trei elicoptere Mi-171Sh, pentru a ajuta Polonia. Acest lucru a fost anunțat de Ministerul ceh al Apărării într-un comunicat de presă dat publicității în cursul serii.
Unul dintre cele mai tensionate momente din Orientul Mijlociu s-a consumat nu în Gaza, nu în Ierusalim, ci în inima Qatarului, într-un raid aerian israelian de o precizie șocantă. E o lovitură care a zdruncinat fragilele negocieri pentru pace și a aruncat o umbră de îndoială asupra alianțelor tradiționale din regiune. La prima vedere, o operațiune de succes. Dar, pe măsură ce fumul se așterne, ies la iveală erori și întrebări fără răspuns.
Rusia a respins acuzațiile poloneze potrivit cărora dronele doborâte pe 10 septembrie, în timpul nopții, în spațiul aerian polonez erau de origine rusă, numind declarațiile Varșoviei „nefondate”.
Preşedintele american, Donald Trump, a denunţat încălcarea de către Rusia a spaţiului aerian polonez, în urma incursiunii a cel puţin 19 drone ruseşti, care au fost doborâte de forţele mai multor ţări europene aflate sub coordonarea NATO, transmit Agerpres și EFE.
La expoziția militară DSEI, care și-a deschis porțile la Londra, gigantul european MBDA prezintă Akeron MBT 120, un concept care se înscrie, un concept de ultimă generație. Mai exact este vorba de o rachetă care, dezvoltată pe baza familiei Akeron a MBDA, va putea fi lansată de tunul de 120 mm al unui tanc principal de luptă.
Ultimele aproxiamativ 24 de ore au fost un test important pentru Flancul Esic. Polonia a doborât în premieră drone ruse, după ce între 20 și 23 de drone ale Federației Ruse de tip Shahed/Geran și Gerbera au încălcat spațiul aerian polonez. Incidentul, petrecut în cursul nopții, marchează prima intervenție directă a aviației NATO împotriva unor ținte rusești de la începutul războiului din Ucraina, fiind folosite avioane F-16 Fighting Falcon și F-35 Lightning II poloneze și olandeze, dislocate în Polonia. Lucru remarcat și de corespondentul de război Radu Hossu, care remarcă într-o analiză că o astfel de utilizare, extrem de costisitoare, arată și unele lipsuri în ceea ce privește un sistem multi-stratificat de apărare aeriană. O problemă cu care se confruntă și România.
Celebrele rachete de croazieră aer-sol cu rază lungă de acțiune de tip Taurus au devenit în acest ultim an subiect unui „du-te, vino” în contextul discuțiilor despre posibile livrări ale rachetelor Taurus de către Germania, spre Ucraina. Dar o informație interesantă despre rachetele Taurus a publicat presa germană care anunță că industria de la Berlin pregătește deja noua generație de rachete. Și chiar dacă nu există momentan informații oficiale, experții militari germani oferă câteva indicii ale caracteristicilor noilor rachete Taurus NEO.
România este solidară cu Polonia, care a neutralizat în noaptea de marţi spre miercuri drone ruse în interiorul propriului spaţiu aerian, iar, dacă va fi cazul, procedurile sunt pregătite "pentru a reacţiona la fel" în România, a declarat, miercuri, preşedintele Nicuşor Dan.
Curtea de Apel Bucureşti a dispus miercuri arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova, acuzat de trădare şi transmiterea de informaţii secrete către KGB din Belarus.
Sau, ca să-l parafrazăm pe președintele Trump, „Ce naiba vor rușii cu atacul ăsta nesăbuit?”
Un număr mare de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez miercuri dimineață, unele dintre ele fiind doborâte de avioane de vânătoare aliate.
Șefa Comisiei Europene susține un discurs despre starea Uniunii Europene în fața sesiunii plenare a Parlamentului European în fiecare septembrie.
Republica Belarus spune că a doborât mai multe drone străine care i-au încălcat spațiul aerian. În plus, autoritățile de la Minsk au avertizat Polonia și Lituania de apropierea dronelor “pierdute”.
Vehiculele submarine autonome de mari dimensiuni (XL-AUV) pot fi desfășurate de pe nave de război sau lansate de pe coastă.
Forțele de Apărare Teritorială (WOT) a Armatei Poloniei au redus considerabil timpul de prezentare în unități pentru militarii profesioniști și voluntari, după incidentul fără precedent în care drone ruse au încălcat spațiului aerian polonez și au fost doborâte. Concomitent au fost activate echipe terestre de căutare și identificare a UAV-urilor ruse doborâte.
Noaptea grea pe întreg Flancul Estic, unde Rusia recurge la provocări fără precedent în timpul atacurilor masive asupra infrastructurii critice a Ucrainei. În timp ce Polonia a doborât în premieră drone rusești, în celălalt capăt al Flancului, două avioane F-16 Fighting Falcon ale României au fost ridicate după ce un grup de drone opera în imediata apropiere a spațiului nostru. Trebuie subliniat că în comparație cu situația din Polonia, rușii nu au intrat în spațiul aerian al României.
Polonia şi-a mobilizat miercuri propriile sisteme de apărare aeriană şi cele ale NATO pentru a doborî drone în spaţiul său aerian, după un atac aerian rus asupra Ucrainei, Varşovia, numind încălcarea spaţiului său aerian drept "un act de agresiune", informează DefenseRomania.
Congresmanul republican Joe Wilson a reacționat dur după ce Polonia, stat membru NATO, a fost supusă unor provocări și incursiuni fără precedent cu drone ruse de producție iraniană de tip Shahed, la mai puțin de o săptămână de la vizita președintelui polonez Andrzej Nawrocki la Casa Albă. Ca urmare a incidentului Polonia a doborât în premieră drone ruse. În același mesaj membrul Camerei Reprezentanților din Partidul Republican îi cere lui Donald Trump o poziție mult mai incisivă împotriva Rusiei, considerând acțiunile ruse în Polonia ca „act de război”.
În timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei, dronele au încălcat în mod repetat spațiul aerian polonez. Acest lucru a fost anunțat miercuri (10.09.2025), cu puțin înainte de ora 4:00 a.m. CEST, de către armata poloneză și ulterior de către prim-ministrul Donald Tusk. Comandamentul operațional al armatei a ordonat utilizarea armelor împotriva UAV-urilor. Armata a îndemnat locuitorii din unele zone să nu iasă din case.
Într-un interviu acordat publicației germane ZDF-Magazin WISO, directorul executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, a confirmat planurile de a livra Ucrainei sisteme mobile performante de apărare antidronă chiar înainte de sfârșitul anului 2025.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit marți în funcția de premier pe ministrul apărării, Sebastien Lecornu, a anunțat Palatul Elysée.
Premierul polonez, Donald Tusk, a anunțat marți (09.09.2025), înainte de o ședință a cabinetului, că Polonia își va închide granița cu Republica Belarus, joi seara, în legătură cu începerea exercițiilor militare ruso-belaruse Vest-2025.
Astăzi, 9 septembrie, Comisia Europeană a adoptat alocarea provizorie a SAFE - asistența financiară în valoare de 150 de miliarde EUR pentru a consolida pregătirea pentru apărare în întreaga Uniune.
Azi comisiile de Apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au dat „undă verde” achiziție unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, navă deja construită de industria turcă. Numită popular corvetă ușoară. Aceasta va fi prima navă de suprafață modernă și nouă care intră în dotarea Forțelor Navale Române după mulți ani de „secetă”.
Un articol publicat de New York Times susține că, în 2019, unitatea de elită SEAL Team 6 a Marinei SUA ar fi desfășurat o misiune clandestină în Coreea de Nord, cu scopul de a instala un dispozitiv capabil să intercepteze comunicațiile liderului Kim Jong Un.
